CLASICIFII LOSOFIEUIN IVERSALE GOTTLOB FREGE LOGISCH- PHILOSOPHISCHE SCHRIFTEN STUDIU INTRODUCTIV S-as pusd esprFer egceă a rf in oulA ritsotealll ogicmioid er ne.C omparaţaipaa rţişnies e adresealzoăg iclioernF;ir egeî,n tr-adevaă ra,d us tcroinbuţdieac isilvaă c onturarperao fliului actuaalll ogicsiiim boliLcoeg.i cpar opoziţşiiil loogri cpar edica tel,o irnetrpretasreemaa nticpău,n erea loîgni ccoinie xiucnue fundameenltem atematilcoigii,c is-mutlo atseî notp erac,t itoria profesorudleu il Uan iversitdaitneJ ae naP.u ţinc unoscduet cătrceo tnemporansiăii.F, r egea fostr edescop"eîrnie tta pe"; astăzi, sstăautd uet culla sailcl ogicniui masiu scidtuăb ii. Iatăî nsăc ă prestigciruela ţiferie geeînnec epseă debordele cadrulli maitta lu neid isciplpianret iceu pleanrtru sa� e xtinde îns fe;f·ial osofiei, uno eslpee cta;dJurcuerl ăosatsuăr ndaer vea loriD.i nr-tuno bscudri sl'iapllo lu i! IennanLno tz-e carei n cercaos eî mbinaar ed iercţineeio katnienceu ceap laton·ică Fregnee a paraes tăîznit- rol umincău t otunlo uăc,a u nuld inet r ceim ai msneificaştiim vaii o riginfaillio saoifu il timulvueiac , ca purtătoruunlu im esajf ilosodfeilco,c ermmeetsiacj,c u conseciînnţdee paătretş is tîrniunnd i netrest otm aid iversificat. Dina rheilved ec uriozimtiănţoira el ec ugetăfriilio sofoibcsec,u rul Fregae trecuîtnu ltimsufle tr de veaci n aciesat orviieea fi losofiîeni! 'are s•e· ons\flfl1lral ăfs le s pulbeîrnat rebăfruinldea - 111Pllallies iplicr ituumlauni.L aa pariţciiaI, s torfiial osoofciceii dentaal el uiR usseal lp utuitz bniu numaip rincî tevaap recieri exclusivşiisn teed repdtaerş, ip rifna ptcuălî ifă ceuanl olcu Fir ege înrt-oi storciaer en ue rad ecîitn cideanl toagli cAisită.nz ei- am pu tead eclanreas atisfmăaciuc ţuir îndde f aptuclăR ussealrle o vi ziunpea riţalaăs uprcao ntribuţliueiFi r egeî ntr-ioso triae fiol soficeair en u se lasăa bsorbiîtnă i storcioan stitufiilroisio fiei analitDiacceă.a rf i ssăp unemc ă metodaan atlciiăî nf ilosofie nu estem onopolauşla -numiftielio soafniail itşiicî en,c ăa r fi destuple ntrau d esprinodpee rlau iF regdee l ar emorcuan eifi losofaitiî dte puţicno mprehensciuvme e stece aa naliictăD.a r sem aia dauglăa a ceasîtmap rejuracrăeF ar egie -ap utuitn flu- VII Srilllulcar ariem portantaă l uiF regee stec arteBa egriffsschrift, Pinecl. era rithmetisncahcgehenb ildFeotrem elspradcehsre e ine·n Denken(s" Scrierceo nceptualuăn; limbaj formaliazla gti ndirii pure,m odelatd upă limba aritmeticiicMa)r,e aparel a Hallei n 1879C.h iard acă G. Fregen u ar mai fic reatn imicd upă aceea, princ arteal uia r fii ncsrisî n oricec az un capitoiln noitorî n istorilao giciBie. griffssmcahrrcihefatz ăi ntarreal ogicimia tema ticeî ntr-noo uă etapăd e evoluţiper,i np ărăsirefaă gaşulu"ia lge breil ogicidie"s'c hidse Boole.B egriffsschreistfeti m portantpăe n trul ogicpar opoziţiilloogri,c par edicateltoero,r irae laţiişliof ru n daţiilaer itmeticLioig.i cap ropoziţiilor feulsaebsoer atîăn anti chitatdee cătres toicip,r eluatsă au redescoperidteă către! o- IX SORINV IERU gicienmieid ievalşi1 ,m cele din urmă, GeorgeB ooleo regăsise ca pe o posibiliăn terpretsaerceu ndăa algebrelio gic(icio ncepută fn primulr îndc a algebraa claselor!)<.' rergeed escopelroăg ica propoziţiiş!ioo r 1d ezvoltîăn mod riguropse, o calep roprie, in troducînudn simbolisimz voridti ntr-aol lăp erspectitveăo retică. Incepindde la Begriffssclhogriicfpatr ,op oziţiiîlşoicr a pătă ca racterueli f undamentadle, teoridee începuat logicitie,o riper e supusăş ii nglobatiăn altet eorimia i complexe. Mai importantîăn căe stec reareaac eletie oricia res e numeşte astăz.i, logipcrae dicatelo.r,"l,o gifcuan cţionalsăa"u ,î n sfîrşit, .,teorciuaa ntifi�că regee stej) ărinte.la.ec �teil ogicciu totul n� ·aeoseli!re de logicpar opoziţiial ocră,r eie xtinderees te, logicpar edicatelnour p oatef ii nterpretactaă a lgebrbăo oleană. Aici,F regei noveazlăa modul absoluti,m portanţtae oriesia le fiindc u totulc ovîrşitoalroeg:i cfao rmală capaăsttăf eflo rţăd e propulsidee,v inea ptăs ă formalizeszter ucturmaa i finăa raţio namenteloîrn carei ntervipnr opoziţii existşein gţeinaelrea le, se dovedeştîen măsurăd e a unificîan ăuntruuln eis ingurtee o rii,i n luminaa celoraşcio nceptef undamentalaen,a lizpar opo ziţiildoer predicaţşiie de relaţiLeo.g icas e poatea pliea- pentrup rima oară - la studiumla te� .-""Sr.l.prt1irej·uad-e căţilodre relaţ�iie �-� ��ă,�; ;ndiţiasinqer wn on a apli caţielio gicliaif undamente. DescoperirliulieF rege- cum spuneam- descinddi ntr-o per spectivtăe oretincoău ă.F regee stel ogicicsotn:s idercăă toatied e ilem atematic(iîin p articuliadre,i laer itmetişciia in alizetir)e buie definiteex clusipvr ini deil ogicşei că adevărurimlaet ematicii derivăt oated in adevărurlio giceO.r icum am apreciaa ceastă conceţpie-progra(md esprcea va fiv orbarn ai jos)n u se poate tăgădrouliulc is tmiulator, cktcrmipnca>nntitn rlruc> aignan oire 1P robabiclă nu existş{tti inţiăn care,c a in logicăs,ă se fi redescoperdiet a tîteoar i- şil a distanţien timpa tîtd e impre sionant-e- lucrurdie atileoar ir edescoperiCtaer.e să fieo are cauza?l •:satdce văractă şiî n alteş tiinîţnet îlnicma zursii milare: se redcseopcră, dar mai aless e descopersăi multanin,d ependent, aceeşai propozi(siaeu aceeaştie orieI.n logicîăn săt,e orifiu nda mentalea u fostp ur şis impluu itatec,ă zîndi n desuetudinees;t e o proastăc irculaţai ei deiloîrn logicăd,e -al ungulv ca<"urilor, şia r fi inten'sasnăt se expliciteczaeu zelaec estufie nomen. X STUDIU INTRODUCTIV a logicciesi e l eagdăe numelleu iF regeD.e v remec el ogiîcra� · temeiamzaăt ematicnau, m aip oatfei v orb-a cal aBool-:e dea plicaarlegae brîenli o gicLăo.g ictar ebusiăe- şgiă seaspcrăo · priilsea laeş ezăsrăi , stpee ap roplrei-ipii ciroeaO.r id ec îtoer i s-apră recaă un concespatu p roceddeeu o rdimna tmeatiîcş i găsetşea plicaîrnel ao giclău,c rursitlaeu nauşmaa dii np unctduel vederael i stoir ciuenaoşterîinio ;r dintee oretcirceăd,Fe r ege, ideesaa up rocedemualt ematriecs pecttriivim ted ef apti,n f or ma sag enerallaăl ,o gică. Ajungeams tflealn oţiunea cednitp.Br eagrliăf.j sschcrairjet , vaf ir eluaîtnăt rs-eor idee articuolltee riopaernter,uc ăs tăl a bazaî ntrelgogiiic ai l uiF regei:d� ea, de funcţFiree.g es upune uneia nalilzoeg icoe s eridee noţuinif udnamental(e variabilă, funcţie deetzcv.ă)l,uu i-lnoed semnificaasţciuen siăg,n oraptîăn ă lae ll,e g eneralizaesalzfîăen,lc îatp licalroeraa n terioîanmr ăa tematiscedă o vedeştfei u na c r�zp articuInl agre.n eraliltoart,e a acesitdee aip arţ-inp otrilvuiFitr eg-e logicIairii .n troducerea noţuinidie f uncţlioeg i-căş iî ns trînsă IcPguaă cteuarsăît naţ,e legerceoan cteuplucaif uncţlioeg i-c,ă p ermietlea boracraelac u lulupir edaitceloord,a tcău introducecruenaat orilîonrl ogică. De asemenefaă,r aă epuzian icidecpurmo blemabtoigcaatd ăi n Begrifjsscsherc iefrtea, m intciăt F regper ezidecaoznăs tituirea logimcaiite matiicnef ormeai m odernpăr iin ntroduce-resaa u reintrcoedrue-a2m etodeaix imoaticien l ogică. . Cartelau iF regae rămsa laa palrţiea proapnee observiaatră , puţineelcoeu ri staîufr onsimttae i d egranbeăg ati(vdeee xemplu, reccnzifaC lcUd\e. E5.. S chrodeşir a)c eeaşiin diferenvţaă întîm- 2 I sea rtibu.ileu Air isto-tedle c ătre Lukasdieep wiilcdză, - meritduela fic onstrsuiilto gisstaci acu an s istaexmi omatic, ceeac ee ste deseixgaugre rcaut,m r emarcă uniia icl ruiit ici Lukasiewdiecp zi,l dGăi.i ntePra tziIng .o rice eclaezm,e natlee metodeaix iomatpiocetf iî ntîlnîintA en alitidceim:o nstrarea unorm odursili ogistdiicnea ltelDee.s igunru, t rebuoimei să distindciţnriteam etoddăe ductşiivmă e todaăx iomatică. S-as pusş id esprleo gisctao iccăă estceo nstruaixtiăo matic, celec inci, indemstornabifliein"pd r opoziţimieltea loi ced inc are s-are ac ee ae .C erte se me o aa xiomatei caăp licată abiîan cepîdnedl aB egrifjsscCharritjectao. n distinicmţpioar tainnttăr tee zşă ir egulă de XI

Scrieri logico-filosofice I

Similar Scrieri logico-filosofice I