, 1,:,>-,,;, _'.',,> ACADEMIA DE ŞTIINŢE iA,'G>,_R,_,I.C-, OC~"LE1"Y$.~,\L','YSI.,LAJV('\ICE CENTRALAINDUSTRIEI ZAHĂRULUI ŞIA PRODUSELOR ZAHAROASE LUCRĂRI ŞTIINŢifiCE INSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIE FECPELNEITRDUE CZUALHTAURRAŞIŞAIINSDUBUSSTTARNIAŢLEILZOARREDAULCI FUNDULEA SFECLA ŞI ZAHĂR VOL. XVIII TERDUALCDŢEIAMATERIAL DIDACTIC ŞI PROPAGANDĂAGRICOLA DE PROPAGAND'\ TEHNIC'\ AGRICOL'\ 3 2 COMITETUL DE REDACŢIE, LUCRARI ŞTIINŢIFICE " INSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIE ŞTEFANESCU, AL. PASCU _ redactor responsabil, P. M. ANGELESCU. PENTRU CULTURA ŞI INDUSTRIALIZAREA V. TANASE, A. DONCILA, M. DUMITRIU - membri ~A FL. BADIU - secretar de redacţie SFECLEIDE ZAHAR S,I A SUBSTANT,ELOR DULCI FUNDULEA VoI. :XVIII 1989 CUPRINS VICTORIA CRISTEA, DORINA CACHIŢA-COSMA, A·F· BADIU, MARIOARA ZBUGHIN~AL. PASCU - S~diiprivind multiplicareainvitrola liniile tctraploide de sfeclăde zahărT2BSE 3022/87 şi T2BSE 3028/87, . . .• 13 C.l. MILItA - Reglareaproceselorde inflorireşifructificaTe laseminceriidesfeclăde zahăr prin utilizarea substanţelorhaImanale 29 A. BAN. 1. GHERMAN, D. RADA. MARIA KOVATS - Influenţa condiţiilorde mediu asupra indicilor calitativi ai-seminţeifamiliilor diploide monogerme de sfeclă. de zahăr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ".J1 A.F. BADIU, AURICA BAIA, ŞT. MĂGURAN,D. MATIEVSKI - Influenţa facto- rilor de mediu din zonaFundulca asupra unor caracteristici ale semincc w rilor de sfeclă de zahăr . . . . . • . . . . . . . . • . . . . . .. :J7 A.F. HADIU. AURICA BAIA, GEORGETA GRIGORE - Cercetăriprivindutilizarea tipurilordepolenizatori înprogrameledeameliorarea sfec1eidezahăr.. 67 AURICA BAIA,A.F. BADIU, ŞT. MĂGURAN- Studiu privind influenţa concomi tentă a selecţiei pentru maximizarea indicatorilor economico-productivi şi a indicatorilormemocarpiei lapopulaţiiletetraploidemonocarpedesfe- clă de zahăr . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . •. 79 AL. PASCU - Factorirestrictiviaiproducţiilordesfeclăde zahăr . . . . . . . •. 87 D. PANĂ,!. MUSTAŢĂ,AL. PASCU, M. ANGELESCU, GHERGHINA PANĂ, S. PITIŞ, N. POPA, IOANA GîŢOI, FL. BUICĂ, GH. PREDA - Influ enţaunorverigitehnologiceasupra producţieişicalităţiisfecleidezahăr in Cîmpia Olteniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 103 D.SERACU - Sistem defertilizarea sfecleidezahărasistatdecalculator. . • . .• 113 f1P) A. NIŢĂ, GH. CLOŢAN,M. CARAIMAN, C. TĂTARU, O.SEGĂRCEANU,I.ŢUCU DEANU, N. VILĂU,C. NOGY, D. SCURTU, D. SĂNDOIU - Compor- tarea unor erbicide indigene (emulsionabile şi granulate) pentru comba- . terea buruienilor anuale din cultura sfec1ei de zahăr . • . . . • . .• 133 AL. NEGRU - Cercetări privind producerea de inocul pentru testarea rizomaniei la sfecla de zahăr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 1-'1 A. DONCILĂ, AL. MACOVEI, A. PUŞCAŞU, 1. ARMENEANU - Rezultate obţinute I cu privire la comportareaunorsoiuride sfeclăde zahărfaţădevirusul rizomaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " 163 ILEANA GABRIŞ, GH. PA],iFIL - Influenţa gradului detoleranţăla rizomania a~m- praproducţieiderădăcinişizahărlaunelesoiuridesfeclă(II) . . . . . 173 ILEANA GABRIŞ- Cercetări preliminareasupra gradului de toleranţăalunorsoiuri de sfeclăde zahărla rizomania in Ţara Birşei . . . . . . . . • . .• 191 5 ILEANA GABRIŞ,.P: ~TEFĂNESCU, MARIA.KOVATS, GH. PAMFIL -A,pecte SCIENŢIFIC WORKS ale radHl.ţlelfcilectateafrnnze10rJaSfecJa de zahăr la unele soiuri cu V.~t,,()l)ranţă~iţerităJa,rizom~pjaF>"~,,:',))-';'<~' ;""'~~'i"'.:i . 207 THE RESEARCH AND PRODUCTION INSTITUTE FOR CIOCHIA!):ţ;,t!C~1"'_'.CQNS!:~·Nl'I.~;7.T!tili~tr:i>bu""t'"i"i,la;'.c;u.n,.oa"s,:t".,c.,';'rc',n,',,a,"i','n','j,',',-. 215 AND SWEET SUBSTANCES FUNDULEA micii cîtorva $peci~ d: lep'l~oBţere'T!,,:oytl~i~ae~1l ajutcml'capcanelor ferotnsua}ecllStdez1'I1H ~lmp'la'rranslbremlautomatde selecţiesemicQnscnrativă 289 VXTORIA CRISTEA, DORINA CACHIŢA-COSMA,A.F. BADIU, MARIOARA ZBU GH.. GIH~I,9EA~U~. ŞI~~IAc:;UllAN ~,ş~stem,.,~lec~ronic ş~.hi~rau1ic .~e Rdentar~ GHIN, AL. PASCU ~ Studies regarding the multiplication in Vitl'O in t":pe'ri~~·.pentru cOlnbi~I{de de'·'recolta~.:radăcinr;Jase.·· ..·.~···'.;."; .,')")·I.'.,:'. .·297 tetmploid sugar~bectT"BSE3022/87and T"BSE2028J87 ... . . . 13 ANGELESCU,~.,l-,()sibi'li~ăţi;d~:'!~!lJ?lerrtell~i~re,'a·I~it~llfuipr()cesol'14000·Ă iri auto~ C,I. l\HLICA.~RegulatiQnof.flnwerfng.andfruitingprocesses insugaT~beetseeds-using ~'. '.'.. m.~tiz!ir,i.;qiferite,di~1indllstria'jzalIărulu,iş~,inagricultură,.•~'.;;.".':" " .', ~. 305 hormonalstuffs. . .. .. .. . .. .. .. .... .. '. ,.. 29 qJL'AXÂl~TE,·.Şl<. ,MAGURAN·,-,Instalaţieşi,m~to~"de'dCpudrare.cu;.t1ti.desoiI6re A. BAN, 1. GHERMAN, D. RADA, MARIA KOVATS - rhe inflnence of environ- 31~ ':"""'" , melitconditions upouthequalitativeindices in thesecd'of diploidmonp- i. germ sugar-bectfamilies ...' .' . . . . . . . . . , . ... . • .. 41 A.F.BADH;,AURICABAIA,ŞTMĂGURAN,D.MATIEVSKI~The influenceofthe ;ţ; enviroI1ment factors in tlIe Fundulea zone upon same characteristics 0'1 sugar-beetseeds 57 A.F. HADIU, AURICABAIA, GEORGETAGRIGORE~.Researchregardingtheuse of.polinator types inthc improving:programmof sugar-beci ~ . ..,. 67 AURICA BAIA, A·F~ BADJD, ŞT· MĂGURAN~ Study regarding the concomitant \(1 inf1ueJlcc·.ofthe.sclection,for amaximurnvalue.ofeconomicalandproduc tiveindices andof monocarp, indiees lllonocarp tetraploid sugar~beetpo- pulations . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 79 AL. PASCU- Restrictive factors in sugar-bect yields 8':7 D. PANĂ,!. MUSTATĂ, AL. PASCU, J,1. ANGELESCU, GBERGB:INA PANĂ, S, PITIŞ,N'·.POPA,IOANA GiŢOI,FL' BUICĂ,GB, PREDA - The in fluenceofsometechnologicallinl{s upou the yields and the quaIity of sugar-beet intheOlteniaPlaiu ~ . .. .. . ...~ . . . , . 103 D·SERACU- Sugar~beetfertilizationsystem, assistcdbycalculator .. . 113 A, NIŢĂ,GH, CLOŢAN,M'C."cRAIMAN, C· TĂTARU,O, SEGĂR.CEANU, 1· ŢUCU DEANU, N, VILAU, C'.NOGY, D, SCURTU, D· SANDOIU - Deport- ment ofsome indigenousherbicides (cmulsive and granulated), uscd ta controlweedsin::iugar-bect crops ......,.......... 133 AL· NEGRU - Research regarding the producingof inoculum for testing rhizomania in sugar~beet . ~ . . ~ . . '.' . . . .. . . '" ..... . . .... 151 A· DONCILĂ,AL· 1IACOVEI, A~ PUŞCAŞU,1· ARMENEANU -:-: Results obtained regardingthe c01uportmentofsomc sllgar~beetvarietiestowards thevirus of rhizomany . . . .. . . . . . • . . o. . • . • . . . • • • .. 163 ILEANA GABRIŞ,GH~PAMFIL ~ TheinfluenceoftlIetolerancedegrceofrhizomany uponthe production of root~cropsand of sugar in somc sugar-bcetculti- vars'(II) ,... . .. 173 ILEANA GABRIŞ~.Preliminary rcseo.rch concerning tlIe tolerance degree of rhizo- mati.y in somc s~gar-beetvarieties inthe rcgionŢaraBirsei' .'. . . .. 191 ILEANA GABRIŞ,p, ŞTEFANESCU,MARIA E:OVATS, GH, PAMFIL - Aspects of tlIe reflectedleatirradiation in sugar~bcctof various ldnds1vith unequal tolerance ta the rhizomany 207 6 V. CIOCHIA. LUCIA CONSTANTIN _ U· ". . ~ c•.'; slllKIIlscctl'll:")ioupOf thc gelltlS Tnchogram~ ~~C;Z_i~~en~:.~l~~ng.~i~<•~•..~..C.•~.I~::pl~gthepoPUllitiOilS t of lepidopterca,'family TRAVAUX SCIENTIFIQUES'â V. CIOCHIA . 215 , FELICIA MUREŞAN,D MUSTEA - Contribll'ti~n't~ the'lc'n~wled c INSTITUT DE RECHERCHE E'I1 DE.:PRODUCTION dyn~~lCS spe~i~s fcromQ~e of 1Il several lepldopterac N;Ciltldae, w;ing . traps Vil!h adh~esl'1es 1Il the lransylvanian Plain (Tllrda zone) 225 POUR.LA CULTURE ET L'INDUSTRIALISATION T~RABUŢA ~ontnbution cntomof·all·l1~ , .CIOCHIA,C. - totheknouledgeofepigeolls DE LA BETTERAVE A SUCRE' ET DES B BOBI~HNAlCn sVuoTarA.:NbeAc-tSEcrap.';RIn the1BraşO"-r Lo\\land Cl'ara Hîrsci) .. - .... 213 . '.'. ~ - cscarc1ansomeaspectsofchcmicalcontrolof wec'lIl SUBSTANCEs SUCREES FUNDULEA pl~t~l~~~~l; CARMEN lAoL,ugSaTr-RboeeItAcrop'Rslmderhlrrigation in the Oltema Plam '. 253 u, - escarc on the phytopathogene lUlcrofIolu o~sugaJr-beetl.ndayslIosatthe Fuudulea lcfinery and lts mfIucl1ce upon e VoI. :XVIII 1989 A LUP _ Eto technolog1cal quahty - preventive and controIlllethods . . . .. 265 si l\fĂGURX:~lOmlcaIaspects of sugar-bect cuItliFation under irrigatioll .. .. 277 cai. GÎRNICEÂNAUF'S~A~~~U ~ystem - Ha;f automatic of halfconserratlvc sCIcctlOll 289 lh" .\,GURAN - Elcctrotllc audhydraulic orientationsystem . a ongtc ro~ f~r.rootc.r0ps hanrcstillgcombinez .......' 297 Posslblh~lesoflt?ple-W~IlHl1g-<ţhe KI1'-proceşsorof C. ANGELEeCl! - 14000 A'il; GH, AXÂNTEanŞ~s~!O~n?,he~pcratlonsinsllgar industry amI in the agriculturc 305 w~v'es' AeTURAN ~ Plant of depowdcring, uşing sound ... '.. . 319 SOMMAIRE CACHIŢA-COSMA. BADIU,MARI()Ăll.A~BU "VICTOIUACRISTEA. DORINA A.F. G"HIN,AI.·1:>.:\SCU-:ţ:.tu4~scot:lcernantJa;muitipli~atioinn.vitrochez Ies"1igneestetraploidesdebetterave~suereT:JBSE3022/87etT BSE3028/ i2·.·';.;.. ,87.... ..•.. . ..•... , ..•..... ,;,.•. . 13 'e.I. MILICA -Iteglem~ntdes.;processllsde.flora.isonet.de•.fru9ţifica.ti()U chezJabette- a rave suere.de.semenceparutilisationdessubstan9~s:l1orrnonale.s.;; ; .•..•... 29' Â • BAN, I· GHEgM:A:N,n. RADA, MAgIA.I{()TATS 7L'inf'uence desconCARAIMAN, C.TĂTARU,O·SEGĂRCEANU.I·ŢUCU DEANU,N· VILĂU,C·NOGY.D·SCURTU,D·SĂNDOIU- CQmporte ment de quelques herbieidesindigene:;(appHquesetiemulsionougranules) a enluttecontrelesmauvaisesherbesdansla.culturedelabetterave sucre. 133 AL, NEGRU - Recherches sur laproduction d'inoculpour testerla rhizomanie ehez labetteravc it suere .'." . . , . . . . . . _ . . . . . • . _ . .. 151 A· DONCILĂ,AL-MACOVEI, A·PUŞCAŞU,I-ARMENEANU -Resultats obtenus a regardant le comportement de quelques sortes de betterave sucre envers le virus de rhizomanie . . ... . _ . . . _ .. 163 ILEANA GABRIŞ, GH· PAMFIL ~ L'influence du degre de.toIeranee envers la. rhi zomanie sur.laproduction de racines et de Sl1cre chel: quelques sartes de ]>etteravc (II) , . . • . . . • . . . . . . . . . . .. 173 8 IILLEEAANNAA}oG:,A;-A"Bn1d3RieIeI'ie,itvUAttnlhneic,ti"(orNcdtvi~IŞ's's~n'Â.e~:eUT;;Sfs..e,'.s,;llcF'Pua.us'/oh..şo;re<'otisn,M:Ino...n!slo._rBĂc."ioaim..e'·bJ'A:r,.._i~ei.lGs,q1Da'-sa;uvU.i!nutn;rr'gRie}t.eS.fĂslA:aiea.G't:e'dN.:ipsU'e:oq"o,'.nR-l..'"u:-s:l1'A.aridSa..'NyIldi'iscnI-.tt.ef.:.euels,u~''\.i'tll'{upta'tS..ecieIi'yln.v.coe"l:s.ICbYITHBJYlAIYCJI1J51IIAIJ1lHI(JYlYIXCTBPEI1IAIl,JEIIC1T3ABl..l,I1YI1989 H. l=JV~13'.I.'RN~.-~rDBC'u·ee,bspeeVriekt~Tisugs•Ălli.:.ot.nuN.n.,'.t"A(a'vŢuS•Qas.rnE'a~dBue~rbiFreos0enr1idts)eecnrhibeurnnu.-.·gs.'·s·eE1~ne~r'I-1)p~e'.:o.t'cr.p'.le.u'~ffu•l·Sa.~tgCi~OI't~lnibCoe~:.'nctr;i'ne··fd\.f·c'ssrp'b~dke~·wtr.ca..cp.sliseleryrtt,coehpneaZ.mtouigcs..'c\e1:h~eeernn-. 253 CARMEN PA~V~~Er~LIE~S~OCtUit,f.IA~~Lu~St.T~Rr~?~I~AGatle{;3••~dO~I·~hgtiaSCeIs~seilos cler Zuckerfabr~iUkl"F.u;nOd~ubl~cUa~ COAEP)I(AHHE Qualitat-Methoden 265 AŞGGCTH..H.~IA·.~.lNAu\GpGLX·EÎ~~'.R:ÂGOiUNN.~k.R~olTS~ttnC.,ggXEdvs'(,tc.[e~ei.,l").]Jhr.ntr.nN·t.·Ş~a.g-·~.,gn.e·f-.cT·.ct.il:A·un..·h-;h.s·:..n'E~.·ie.c·i'.ld·t.enlF..·1f.dB.v~l.~0~..eh~e.Ir.AT.MBOHAIP.1nHJHHiII.lY1cETORpaaOaKf;K,Ax3EBBa3MPKPPAp..CHaHcAAU-YlOaEJ.OCle.tP3xAKCHpTaICEeTH1'p35HrBYKHY.0H1eCJor2HAH.BIIinn2uHi1eiOp(bC.KH8OlB.eJBP7iIPB.Aben1HalnAKA1ROUHJn.JIKHbvAIATatIiE;:3t,CW.Bra•KnoKTC..pTAHeC•AoJEc.l•AIunA,lKfATOeCHP.CHcJe3•HlIcTMn0bl3Jop3i2pH•,Ifaa0A8yHY•nB/-KJ.8BKU;fIoP7HOOlB;OAUAUenBCTnnCC.AeJHnMMKUI•bOl.,U..lA.YJJHrn,5o(•.JL.p-JM-•;•AtHAJiHO•IBh1Yc•IH.~IlnAXc•lIYflfWJHI'Ha.·RelIOTophle·..xapaXTepuCT.BJm.·..Ce1':ICH- A. <1>. .BAnI1H0Y6UJ.KIaOCBATUY.cPialCHxnaKOpAJHIob3lBi0'.'nA.BcinHi.CilHIImJTIHbKlnO'.o.BPJ.lO)•Kn•bEl.JTI•IlAT•e•.ll•fePi.i.I1B•r;on•Pp•oEr:p.a.MMH.'.ceM'cc.e~'.n:OC•BK. IaU'HU.•.HI~."'c:a..I-I: 57 xapnoH CBeKJIbI •••••••••••••••••••••••• 67 AYPI1KA BAii. A. <1>. BAnHY.lUT. M3fYPAH -I1cC,ileAoBaHlle II 06~aCTII 0)1' UOBpeMeuuoro BJIlHIHH5I CeJIeKUlIU El ueJUlX' nOUblIlICHU5I npoAYKTHBHO 3KOHOIl!H4eCImx nOKa3aTe.neii II nOIJI. BYf!K3. f.flPEnA - BJIHHHlle HeKOTopbIXTeXiloJIOfiPleCKnX3BeHbeB Ha YPolKaii Il KHllCCTnO caxapHoll CBeKJIbl 1l:30ne Kw.tmuI OJITeIUm • • • • • • • • • • •• 103 .AIl.. CHIE1Pl.\A3.Kyf.- KCJnIcOrel.M\AaHY.AoA6Ip.eUKHA5PlAcfa!xAalpAuHo.ii KCn.e1T\:3JlbTIACPYnO.MOow.,bClQEf33PBlM.JAH• Y•.•H..' 113 TYKynilHY. H. BHJIAY. K. HOfb, n. CKYPTY. n. C3HnOKl ~ noae)J;eHHe HeKOTopblX MeCTHbIX rep6nUH;EJ;OB (o6pa3YIOJlJ,nX 3j\1yJIbCHIO nrpaHYJIUpOaaHHbC<) B6opb6eccopH5IlWMH BKyJlbTypecaxaplloH CneKJIbI 133 A~Jl.HEfPY-I1cCJIeJ];oBaHH5IBca513H c npoH3BOAcTBOM nlloKyJI5l ;rJ;JIfl nCItbITBlIIUJ pa3- BeTBJleUUHKOplleHY caxapHoj( CnCIIJlbl • ••• • •• • • • • • ••• 151 A. nOHl.JHJI3. AJI. AlAKOBEf!. A. flYWKAWY. H.. APAlEHilHY - flo~y"eH- Hble pe3YJIbTaTbI none.u;eullHHeKoropblxcopTOB caxapHoii CBeKJIhl B Ofi{O- I1Jl5IHA fA5lPlIel1Hlulln,frln.pnyAcaM(Jp)al13.nneT~BJBIemllHlHflHHKeoCpTueenCHII.H 'B.blHO•CJ•IIlB•OC•TH• •K•p•a3•ae•TD•Jl•e- 163 lImo KopHeii: Ha ypolliaii KOpHCii H npo)J;YKUHlO caxapa y.ueKoTopblX Cop- -rOB caxapUOH CBeKJU;il (II) ......• '. . • . • . • •. 173 12 LUCRARI ŞTUNŢIFICE,SFECLA ŞI,zAHAR 1989, VOL. XVUJ; 1~ I1JHIHA fAEBnCPCBEJO1UnilEelOCl_lTaHpTIapUee;EInp.ileOnHcCaCxJalep;nH:qonfBiHCHE5Iel{Ji1lb!CKIHI.p3aU~BeCTOBJC1eTHeHneIHObKIOOpEHheIn:: 191 HJ151H,Al' rAEPnI1eKIll1b,l'pna.;uuIl3IUT1EiHKH"rE~oaJTT1lBIo11apl11b.1JIHXlNa5oIncuMBttAtYOi6dIPoa]EpebIql6eIBelAllyHceKK,YpnnJbolnI.bJyTIJMbyHlpXYIallHxC5}Tl135McCIaeHRx-aOQpMBueblKolIlX?~n,caKANpCbnoTBCJcIKthnuJ1OIlXbd'IHaeaHHa•lclcee•KOA•nMIOI•HbMlaX•OMLH•UKcbe•lIO~I 215 STPUL.DOIIID,,EP'R.D;I'VEI"N"S"D'F).E:CM'L"UĂL""TDIEPL,"zI.C,'m"AAR:ER.AT;INn,ş,,EV' I3T" 0R2.O2/8iLAŞI LTI,N,BIISLEE30T2E8T/R8A' $epoMoHHbIX JI013YllleK II JlllUKIlM Bew,eCTBOM na TeppnTopnn KbIll'mH.H '" ' 6B.•El.JOOKbIH5PI,JrieKT~llp.H~a~oITllCi9i)IPl3BJH9I.TIO>BlTDIY'3:il3HOJce-MH-U3e,H.'bB5J.TI;B1l13l05'Be,'e,1Oi-3f-iA.\iJYMccUlKHnIMTOlPJ~lOCB1lJjATM3la:•K•Ye,H6fMH•'Ya;"O:'bi"'l'lP-C'.H;•-.a:BToAI•BYl-T.1"IH0OC•J.M•TJTl"y3I•m•a.-fa~lBTei3po.AlT'lJ5e.'B3O1iI,.2IKelMIU'.~KIaa.3IHTM1TI•pi•1"l,lOP1•;•ntHJMIpJ.ece'H•l.C5aT•aoix.QI5uWa!"1•yep.~,5cH6,1•OcY0.'lIyAip-•,.a~KC•~J•:1Hrl•.Hlnn7C'p_b;_',..1ToOKH1;'-•e;1loOp,l5,llr•1aip''a:l,oHBbn(o~~~~~~~n~e~ cotiledonore ... J şi AGa; În aceste' condiţii calusul începe să genereze muguraşi; ulterior fasonate poate fi subcultivat pe mediu De Gre e f-] a c o b s (1979) În absenţa fr,agmentde hipocom oricăruiregulator de creştere.Acest calus este.",>€ tip habituat şi organogen, • proprietăţipe care şi le-a păstrat timp de 3 ani. Muguraşiiau putut fi sub fragment de rădăcină cultivaţi şi au dat plante adulte. Calnsul iniţhlt din frunzuliţe recoltate t de la aceste plante automat este habituat şi organogen. n 2."Fo~marea muguraşi inflorescenţe de din fragmente de Capacitatea morfogeneticăredusă a mugurilor florali izolaţi se dato rează, "probabil, Îndepărtării sau distrugerii mugurilor axilari florali, prin izolarea sau safonarea bobocilor. De aceea este indicată cultura seg mentelor a pic ale sau sub a pic ale, obţinîndu-sepînă la 50 mu b guri.axilari/inoculul de apex, pe un mediu conţinînd AlB şi BA. Această metodă' a fost folosită cu 'succes şi de cercetătorii C a c h i ţ ă-C o s m a ore şi colab., 1987. plC'ntl.11ăcubaza·scoasă 'plantutăC a.germinat r~cini din ba;Z:Q,aflatâ din.mediu În;,suspensie- Prin cultura?limbului f6liat saua. fragh1erit~lordepeţi6],pemediu cu AlB, BA şi AGa se neoformează muguri În procente diferite (0-78%r Aceastămetodă a fost folosită de autorii acestei lucrări rezultatele fiind c prezentate Într-un stud.iu.viitor•. lăstari (tulpin~) 4. Regenerare priD. .muguri axilari din yîrf de , (teh nică elaborată de H u ss ey şi H e p h e r, 1978). ţrAANI8A pe mEdiu , L îhpre~erit~lusrClre!şja;ll~Illă~iţ regeI1enlI"e~i1ZvJtro~'~~inmuguri:axi~ BA" lari dill vîrf de 'tulpină, la două linii tetrapolide de sfeclă de zahăr, aflate Fig•..l.:a....., .·Modul-de·_ptel_uctar~-_.-_al-- inoeuIilo! proycniţidin.plantule, generate fn condiţii·'septice.b-'--Curbaţeafrunzele! cotiledonale după În.atenţiaI.C.P.C.I.S.Z.S.D.-Fundulea, pe medii de cultură cu 'c6mpozifie 15--20.zile de cultură "in vitro". c_- Dezvoltarea,explantelor api- variată; cale.peIl1(;!di~leINBşi pe mediile 1 .şi:N 16 MULTIPLICAREA IN VITIW LA LINIILE TETRAPLOrDEDE SFECLĂ 17 Dezinfecţia 'hipoel~rif s-'d efectuat''cu 'de' calciu 5'10' 20 minute cu Din punct de vedere al conţinutului in fitohormoni, s-au preparat adaos de Tween 20 (2-3 picături)urmatăde 5 spăIări cu apă sterilă" ind variante dClnedii de cultură: Compoziţia mediilor de cultură s?lid~ 'de 'inoculare, i~iţială sau, de ~ varianta 1 - cu AIA(acid beta;indolilacetic) ; iransfer este prezentatăÎn tabelul 1. Pentru mocularea mrţralas-au reahzat - varianta N '~ cu ANA (acid alfa-naftilacetic); 6 varianie de medii de cultură (trei fără vitamine'şi trei cu tiamină HCl, ~ varianta INB - cu o balauţă hormonală couţinÎnd (conform indi piridoxinăHCI şi cu,acid nicotinic), deoarece unii autori.recom:,ndflpentru caţiilor cercetătorilorCO uma n s-G ill e s şi colab, (1981) AIA, ANA sf(3<;la"de zahăr"IJ:leqiţi.d.e, cqltţl,ră:cţl,O.conceIltra:tJc..reclt1~a, de,.VItamlU<;: ,Sttu.. şi BA (benziladeninfl), chiar cu carenţe În unele vitamine (R o g o z ins k a şr G o s k a, 1982;' Fitohormonii au fost sterilizaţi prin filtru Millipor, pentru a preÎn Welander, 1974), timpina degradarea acestora prin autoclavare. l\Iediilr:~cle cl.lltlităI:,cI1thitransfer auavui, dea.selnenea. o balanţă 110nnonală variată (iabelul 1): Tabelul 1 _ .varianta NB - .cu ANA şi BA; :Compoziţiamediilor de cultură·pentru cultivarea "in explantelo;d~sfe~l~de zahăr -varianta ID - cu AIA şi 2,4 D (acid 2,4 dielorofenoxiacetic), Inoculii au fost crescuţi la O fotoperioadă de 16 ore lumină/8 ore Întu- } neric, la temperatura de 18-ZZ°e, Inoculăriles-au efectuat la sfîrşitullunii I~i~~:::i:::::~:: dupăMura.c;hige-Skoog februarie. S~a studiat evoluţiainoculilor iniţialilndouăserii experimentale: si FeEDTA -pemedii fără.vitamine- I, N şi INB; observaţiile au fost efec MB ifezo~inozitol. -100 mg/! tuate la 19 zile de la inocnlare; 1Zaharoză .. . 30 gl! Agar ..... - 7 gl! - pe medii cu vitamine - I, N şi INB, observaţiile au fost făcute dnpă 28 zile de la inoculare, S-aurmrlrit necrozarea totală sau parţială, vitrificarea şi dezvoltarea VARIANTE: inoculilor; s-a apreciat dezvoltarea acestora după dimensiunile'neoplan tnlelor regenerate din aceştiaşi anume: plante mici de 2~3 cm şi plantule .a) fără. vitamine: , bine dezvoltate, de 5-7 cm, cU peste 6 frunze, cu sau fără rădăcini. AIA;(~1I(l.beta~indolilacetic) I.__________________ = MB + lmgl! N . = MB +ANA'(ac~d·a.lfa-naitilacetic) ! mgl! REZULTATE ŞI DISCUŢII . +AIB'Ja',bid,!ndol-ilbutiric) 0,1O! mg/l !NB ~ BM +ANA"' , 0,009 mgl! ------------ '{+BA,(b"nzi~ad\mlnă) , q,1~5 mg/! În tabelele 2 şi 3 sînt prezentate rezultatele referitoare la observaţiile '.c:;)] .. ,-')' ,.1',i'1~:'r: efectnate la prima serie experimentală, pe medii fără vitamine, după 19 zile de la inoculare şi respectiv la a II-a serie experimentală, pe medii de :b) cu vitamine: cultură cu vitamine, după 28 zile de la inoculare, După cUm se observă În aceste tabele, procentul de necrozare totală ! mg/! MBV! 1 mgl! creşte simţitor de la 19 zile după inoculare (5,3-8,3%), la 28 zile (12,5 I mg/l -33,3%), deşi la a II-avariantă experimentală in mediile de cultură sînt prezente şi vitaminele, ceeace conduce la concluzia necesităţii transferării ~C~:::::~:::::::=::~~~i .t~~ ::::-:_-_:-_::-:_-:.::::::::::-:;-.:-. '1 mg/! inoculilor pe medii proaspete, cel tîrziu după 25-30 zile de la inocularea ! mg/! + iniţială, AIB "'_,"'_ 0,101 mgll !NB ~ MBV!{!++ ABNAA, . __ 00,,102059 mmggl/!l la inoFceunlaorme,enmualidaelenseclaroiznăoclaulbiiazfaasoinnaocţiu,luplruoibeasbtiel rciadiucramtaşrielaa ş1o9cuzliluei ddee = + îndepărtare a frunzelor cotiledonale, - MB MBV2 { tiamină 0,1 mg/2 Vitrific"rea explantelor, fenomen de hiperhidrie celulară cu multe -----------------.,.:"':"':"'.----.,.------- __::::::::::::::::::::::.:::;:::::..::::::::::::: alte implicaţii (deficit de clorofilă şi celuloză, lipsa ţesutului palisadic la ~ =~~~ mg/l limbul foliar, deficienţe de lignificare şi perturbări ale activităţii peroxi NB MBVZ { ,2 m,gll dazice etc,), intilnit frecvent În culturile aseptice, considerat cao conse {= .~,~~IJ;~·~-(1\2i[F~:f;iIi~i.;6i~rid;ia~-;ti~Y~ mgll : cinţă, de multe ori a acţiunii unor factori stresanţi (C o u fi a n s-G i 11 s; TD=MBV2+ ,! mgl! şi colab" 1981), este prezent şi În cadrul acestor experienţe,Acestfenomen,

anale sfecla 18

Similar anale sfecla 18