anale sfecla 18

157 Pages·2009·32.23 MB·French

, 1,:,>-,,;, _'.',,>
ACADEMIA DE ŞTIINŢE
iA,'G>,_R,_,I.C-, OC~"LE1"Y$.~,\L','YSI.,LAJV('\ICE
CENTRALAINDUSTRIEI ZAHĂRULUI
ŞIA PRODUSELOR ZAHAROASE
LUCRĂRI ŞTIINŢifiCE
INSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIE
FECPELNEITRDUE CZUALHTAURRAŞIŞAIINSDUBUSSTTARNIAŢLEILZOARREDAULCI
FUNDULEA
SFECLA ŞI ZAHĂR
VOL. XVIII
TERDUALCDŢEIAMATERIAL DIDACTIC ŞI PROPAGANDĂAGRICOLA
DE PROPAGAND'\ TEHNIC'\ AGRICOL'\
3
2
COMITETUL DE REDACŢIE, LUCRARI ŞTIINŢIFICE
"
INSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIE
ŞTEFANESCU,
AL. PASCU _ redactor responsabil, P. M. ANGELESCU.
PENTRU CULTURA ŞI INDUSTRIALIZAREA
V. TANASE, A. DONCILA, M. DUMITRIU - membri
~A FL. BADIU - secretar de redacţie SFECLEIDE ZAHAR S,I A SUBSTANT,ELOR DULCI
FUNDULEA
VoI. :XVIII 1989
CUPRINS
VICTORIA CRISTEA, DORINA CACHIŢA-COSMA, A·F· BADIU, MARIOARA
ZBUGHIN~AL. PASCU - S~diiprivind multiplicareainvitrola liniile
tctraploide de sfeclăde zahărT2BSE 3022/87 şi T2BSE 3028/87, . . .• 13
C.l. MILItA - Reglareaproceselorde inflorireşifructificaTe laseminceriidesfeclăde
zahăr prin utilizarea substanţelorhaImanale 29
A. BAN. 1. GHERMAN, D. RADA. MARIA KOVATS - Influenţa condiţiilorde me-
diu asupra indicilor calitativi ai-seminţeifamiliilor diploide monogerme
de sfeclă. de zahăr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ".J1
A.F. BADIU, AURICA BAIA, ŞT. MĂGURAN,D. MATIEVSKI - Influenţa facto-
rilor de mediu din zonaFundulca asupra unor caracteristici ale semincc
w
rilor de sfeclă de zahăr . . . . . • . . . . . . . . • . . . . . .. :J7
A.F. HADIU. AURICA BAIA, GEORGETA GRIGORE - Cercetăriprivindutilizarea
tipurilordepolenizatori înprogrameledeameliorarea sfec1eidezahăr.. 67
AURICA BAIA,A.F. BADIU, ŞT. MĂGURAN- Studiu privind influenţa concomi
tentă a selecţiei pentru maximizarea indicatorilor economico-productivi
şi a indicatorilormemocarpiei lapopulaţiiletetraploidemonocarpedesfe-
clă de zahăr . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . •. 79
AL. PASCU - Factorirestrictiviaiproducţiilordesfeclăde zahăr . . . . . . . •. 87
D. PANĂ,!. MUSTAŢĂ,AL. PASCU, M. ANGELESCU, GHERGHINA PANĂ, S.
PITIŞ, N. POPA, IOANA GîŢOI, FL. BUICĂ, GH. PREDA - Influ
enţaunorverigitehnologiceasupra producţieişicalităţiisfecleidezahăr
in Cîmpia Olteniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 103
D.SERACU - Sistem defertilizarea sfecleidezahărasistatdecalculator. . • . .• 113
f1P) A. NIŢĂ, GH. CLOŢAN,M. CARAIMAN, C. TĂTARU, O.SEGĂRCEANU,I.ŢUCU­
DEANU, N. VILĂU,C. NOGY, D. SCURTU, D. SĂNDOIU - Compor-
tarea unor erbicide indigene (emulsionabile şi granulate) pentru comba-
. terea buruienilor anuale din cultura sfec1ei de zahăr . • . . . • . .• 133
AL. NEGRU - Cercetări privind producerea de inocul pentru testarea rizomaniei la
sfecla de zahăr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 1-'1
A. DONCILĂ, AL. MACOVEI, A. PUŞCAŞU, 1. ARMENEANU - Rezultate obţinute
I cu privire la comportareaunorsoiuride sfeclăde zahărfaţădevirusul ri-
zomaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " 163
ILEANA GABRIŞ, GH. PA],iFIL - Influenţa gradului detoleranţăla rizomania a~m-
praproducţieiderădăcinişizahărlaunelesoiuridesfeclă(II) . . . . . 173
ILEANA GABRIŞ- Cercetări preliminareasupra gradului de toleranţăalunorsoiuri
de sfeclăde zahărla rizomania in Ţara Birşei . . . . . . . . • . .• 191
5
ILEANA GABRIŞ,.P: ~TEFĂNESCU, MARIA.KOVATS, GH. PAMFIL -A,pecte SCIENŢIFIC WORKS
ale radHl.ţlelfcilectateafrnnze10rJaSfecJa de zahăr la unele soiuri cu
V.~t,,()l)ranţă~iţerităJa,rizom~pjaF>"~,,:',))-';'<~' ;""'~~'i"'.:i . 207 THE RESEARCH AND PRODUCTION INSTITUTE FOR
CIOCHIA!):ţ;,t!C~1"'_'.CQNS!:~·Nl'I.~;7.T!tili~<Lr'ca, e~~()Inof<LgnClr dirtg?jl\.11·T1:ţcho~ ;.: : .: ', ', , ;.,: :.'. ::.,',: ; ;, '.."::' .; ":'.•...i..:·'.·:,(.:'
SUGAR BEET GROWING AND MANUFACTURING
grţ:t1m:nrt1llcgutpatereaş11ul1lt<ireapqpu!fţţnlor"dq:,1t':pidopteredinJamilia
V. CIOCHIAN,oFcEttLlIiC4aI~A~MaUsffe,s{1aE',Ş~lAe,N,iD':t.tMh~rU""~S,,T,"~E',oA"~.'••"c"'.•,'.C'.o:n>tr:i>bu""t'"i"i,la;'.c;u.n,.oa"s,:t".,c.,';'rc',n,',,a,"i','n','j,',',-. 215 AND SWEET SUBSTANCES FUNDULEA
micii cîtorva $peci~ d: lep'l~oBţere'T!,,:oytl~i~ae~1l ajutcml'capcanelor
ferotnsua}ecllStdez1'I1H ~lmp'la'rranslbr<Lnlel(zona Turda) . . . . . 225 VoI. XVIII
V,CIOCHIA,C.TA.RABUŢA·~.Contnbl1ţJJlacnnoa~ter.castructuriIcntOlrlofaullciepi
g~e..m cultura de sfeclă de zahar dJnDcprcsiunea 13raşovului,(Ţ~ra"
~ Blrsel),~,.. .. ,. '<'., " . ;.' .. , •• , ... 243
B. BOBIRNAC, V.TANASE ~.Ccrcehlri privind unele aspecte decombatere chimică.
asupr<;tpopulaţiilorde ·.g,;trgăriţc.din.cnltllradesfeclăirigatăin Cimpia.
01temcl.~ ....., . , .. . . . . , . . .. . . . . . . . . 253
CAID,iEN PAV:EL~SCU,A;L..ST~\OIA:~Ccrc.etări refe:i~?are la microflora fitopa
togena a sfec1el~lnsdoznnJe de ZI·aleFabncn de zahăr Fllndulea si il1
fluenţa eiasupra calitiiţii tehnologice -'- Metode depfC'lrcnirc si'com- ··,CONTENTS
batere ..·.· ; : . 265
A.,LUP~Aspecteecononiice alec;:ultutii:$ţqcJer;~dc zahăr in condiţiide irigare. 277
Ş1. M~GURAN,A.I'';BADIU~SlstetTI :>emlautomatde selecţiesemicQnscnrativă 289 VXTORIA CRISTEA, DORINA CACHIŢA-COSMA,A.F. BADIU, MARIOARA ZBU
GH.. GIH~I,9EA~U~. ŞI~~IAc:;UllAN ~,ş~stem,.,~lec~ronic ş~.hi~rau1ic .~e Rdentar~ GHIN, AL. PASCU ~ Studies regarding the multiplication in Vitl'O in
t":pe'ri~~·.pentru cOlnbi~I{de de'·'recolta~.:radăcinr;Jase.·· ..·.~···'.;."; .,')")·I.'.,:'. .·297 tetmploid sugar~bectT"BSE3022/87and T"BSE2028J87 ... . . . 13
ANGELESCU,~.,l-,()sibi'li~ăţi;d~:'!~!lJ?lerrtell~i~re,'a·I~it~llfuipr()cesol'14000·Ă iri auto~ C,I. l\HLICA.~RegulatiQnof.flnwerfng.andfruitingprocesses insugaT~beetseeds-using
~'. '.'.. m.~tiz!ir,i.;qiferite,di~1indllstria'jzalIărulu,iş~,inagricultură,.•~'.;;.".':" " .', ~. 305 hormonalstuffs. . .. .. .. . .. .. .. .... .. '. ,.. 29
qJL'AXÂl~TE,·.Şl<. ,MAGURAN·,-,Instalaţieşi,m~to~"de'dCpudrare.cu;.t1ti.desoiI6re A. BAN, 1. GHERMAN, D. RADA, MARIA KOVATS - rhe inflnence of environ-
31~
':"""'" , melitconditions upouthequalitativeindices in thesecd'of diploidmonp-
i. germ sugar-bectfamilies ...' .' . . . . . . . . . , . ... . • .. 41
A.F.BADH;,AURICABAIA,ŞTMĂGURAN,D.MATIEVSKI~The influenceofthe
;ţ; enviroI1ment factors in tlIe Fundulea zone upon same characteristics 0'1
sugar-beetseeds 57
A.F. HADIU, AURICABAIA, GEORGETAGRIGORE~.Researchregardingtheuse
of.polinator types inthc improving:programmof sugar-beci ~ . ..,. 67
AURICA BAIA, A·F~ BADJD, ŞT· MĂGURAN~ Study regarding the concomitant
\(1 inf1ueJlcc·.ofthe.sclection,for amaximurnvalue.ofeconomicalandproduc
tiveindices andof monocarp, indiees lllonocarp tetraploid sugar~beetpo-
pulations . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 79
AL. PASCU- Restrictive factors in sugar-bect yields 8':7
D. PANĂ,!. MUSTATĂ, AL. PASCU, J,1. ANGELESCU, GBERGB:INA PANĂ, S,
PITIŞ,N'·.POPA,IOANA GiŢOI,FL' BUICĂ,GB, PREDA - The in
fluenceofsometechnologicallinl{s upou the yields and the quaIity of
sugar-beet intheOlteniaPlaiu ~ . .. .. . ...~ . . . , . 103
D·SERACU- Sugar~beetfertilizationsystem, assistcdbycalculator .. . 113
A, NIŢĂ,GH, CLOŢAN,M'C."cRAIMAN, C· TĂTARU,O, SEGĂR.CEANU, 1· ŢUCU­
DEANU, N, VILAU, C'.NOGY, D, SCURTU, D· SANDOIU - Deport-
ment ofsome indigenousherbicides (cmulsive and granulated), uscd ta
controlweedsin::iugar-bect crops ......,.......... 133
AL· NEGRU - Research regarding the producingof inoculum for testing rhizomania
in sugar~beet . ~ . . ~ . . '.' . . . .. . . '" ..... . . .... 151
A· DONCILĂ,AL· 1IACOVEI, A~ PUŞCAŞU,1· ARMENEANU -:-: Results obtained
regardingthe c01uportmentofsomc sllgar~beetvarietiestowards thevirus
of rhizomany . . . .. . . . . . • . . o. . • . • . . . • • • .. 163
ILEANA GABRIŞ,GH~PAMFIL ~ TheinfluenceoftlIetolerancedegrceofrhizomany
uponthe production of root~cropsand of sugar in somc sugar-bcetculti-
vars'(II) ,... . .. 173
ILEANA GABRIŞ~.Preliminary rcseo.rch concerning tlIe tolerance degree of rhizo-
mati.y in somc s~gar-beetvarieties inthe rcgionŢaraBirsei' .'. . . .. 191
ILEANA GABRIŞ,p, ŞTEFANESCU,MARIA E:OVATS, GH, PAMFIL - Aspects of
tlIe reflectedleatirradiation in sugar~bcctof various ldnds1vith unequal
tolerance ta the rhizomany 207
6
V. CIOCHIA. LUCIA CONSTANTIN _ U· ". .
~ c•.'; slllKIIlscctl'll:")ioupOf thc gelltlS Tnchogram~
~~C;Z_i~~en~:.~l~~ng.~i~<•~•..~..C.•~.I~::pl~gthepoPUllitiOilS
t of lepidopterca,'family TRAVAUX SCIENTIFIQUES'â
V. CIOCHIA . 215
, FELICIA MUREŞAN,D MUSTEA - Contribll'ti~n't~ the'lc'n~wled c INSTITUT DE RECHERCHE E'I1 DE.:PRODUCTION
dyn~~lCS spe~i~s fcromQ~e
of 1Il several lepldopterac N;Ciltldae, w;ing
. traps Vil!h adh~esl'1es 1Il the lransylvanian Plain (Tllrda zone) 225 POUR.LA CULTURE ET L'INDUSTRIALISATION
T~RABUŢA ~ontnbution cntomof·all·l1~
, .CIOCHIA,C. - totheknouledgeofepigeolls
DE LA BETTERAVE A SUCRE' ET DES
B BOBI~HNAlCn sVuoTarA.:NbeAc-tSEcrap.';RIn the1BraşO"-r Lo\\land Cl'ara Hîrsci) .. - .... 213
. '.'. ~ - cscarc1ansomeaspectsofchcmicalcontrolof wec'lIl SUBSTANCEs SUCREES FUNDULEA
pl~t~l~~~~l;
CARMEN lAoL,ugSaTr-RboeeItAcrop'Rslmderhlrrigation in the Oltema Plam '. 253
u, - escarc on the phytopathogene lUlcrofIolu
o~sugaJr-beetl.ndayslIosatthe Fuudulea lcfinery and lts mfIucl1ce upon
e VoI. :XVIII 1989
A LUP _ Eto technolog1cal quahty - preventive and controIlllethods . . . .. 265
si l\fĂGURX:~lOmlcaIaspects of sugar-bect cuItliFation under irrigatioll .. .. 277
cai. GÎRNICEÂNAUF'S~A~~~U ~ystem
- Ha;f automatic of halfconserratlvc sCIcctlOll 289
lh" .\,GURAN - Elcctrotllc audhydraulic orientationsystem
. a ongtc ro~ f~r.rootc.r0ps hanrcstillgcombinez .......' 297
Posslblh~lesoflt?ple-W~IlHl1g-<ţhe KI1'-proceşsorof
C. ANGELEeCl! - 14000 A'il;
GH, AXÂNTEanŞ~s~!O~n?,he~pcratlonsinsllgar industry amI in the agriculturc 305
w~v'es' AeTURAN ~ Plant of depowdcring, uşing sound
... '.. . 319 SOMMAIRE
CACHIŢA-COSMA. BADIU,MARI()Ăll.A~BU­
"VICTOIUACRISTEA. DORINA A.F.
G"HIN,AI.·1:>.:\SCU-:ţ:.tu4~scot:lcernantJa;muitipli~atioinn.vitrochez
Ies"1igneestetraploidesdebetterave~suereT:JBSE3022/87etT BSE3028/
i2·.·';.;..
,87.... ..•.. . ..•... , ..•..... ,;,.•. . 13
'e.I. MILICA -Iteglem~ntdes.;processllsde.flora.isonet.de•.fru9ţifica.ti()U chezJabette-
a
rave suere.de.semenceparutilisationdessubstan9~s:l1orrnonale.s.;; ; .•..•... 29'
 • BAN, I· GHEgM:A:N,n. RADA, MAgIA.I{()TATS 7L'inf'uence descon<iitions
de·milieusllr les iIldicesquali~tifsdc.lasemencedes/f<l,miUes diploides
monogermes de betterave asuere ... " .....••.......;,";.•. ' 41
j\·F· BADIU. AURICA BAIA., ŞT. MĂGURAN, D· MATIEVSKI -L'influeoce de
facteurs de milicude la zoneFunduleasurquelquestraits cara.eteristiques
des cultures de semence de betteravea. sucre • . .•. . _ . . . .. 57
A·F, BADIU, AURICA BAIA, GEORGETAGRIGORE - Recherche surl'utilisation
destypes de pollinisateursenprogrammes d'ameliorationde la. betterQ.ve
a sucre.. . . , , , . . . ...• . . _ _ . . . .. 67
;..'!tURICA.BAIA,A·F,.HADIU, ŞT.:MĂGURAN--:-;...Etuderegardant}'influenceconco
mitantede laselectioDpourla maximisationdes indicateurs economiques
etprodrictifs,ainsiquelesindicateursdelamonoearpiechezlespopulations
tetraploldes monocarpes debetterave a suere . . . . . , . . . ." 79
a.
.AL· PASCU - Facteurs.rcstrictifs des productions de·bctterave suere. . . . .. 87
D- PANĂ. 1· MUSTAŢĂ, AL· PASCU, M· ANGELESCU. GHERGINA PANĂ. S·
PITIŞ.N· POPA, IOANA GIŢOI.FL' BUICĂ,GH· PREDA ~ L'jnflu-
encede quelques chaînonstechnologiques sur la production et laqualite
de la bettcrave usucredans laPlaine d'Oltenia .... _ .... _. 103
D· SERACU - Systeme de fcrtilisation de la betteravea sucre assiste de ca1cula-
teur .' ...•.............' .., ; ' ..•.•..... '. . . . .. 11.·,
A·NIŢĂ. GH· CLOŢAN.M>CARAIMAN, C.TĂTARU,O·SEGĂRCEANU.I·ŢUCU­
DEANU,N· VILĂU,C·NOGY.D·SCURTU,D·SĂNDOIU- CQmporte
ment de quelques herbieidesindigene:;(appHquesetiemulsionougranules)
a
enluttecontrelesmauvaisesherbesdansla.culturedelabetterave sucre. 133
AL, NEGRU - Recherches sur laproduction d'inoculpour testerla rhizomanie ehez
labetteravc it suere .'." . . , . . . . . . _ . . . . . • . _ . .. 151
A· DONCILĂ,AL-MACOVEI, A·PUŞCAŞU,I-ARMENEANU -Resultats obtenus
a
regardant le comportement de quelques sortes de betterave sucre en-
vers le virus de rhizomanie . . ... . _ . . . _ .. 163
ILEANA GABRIŞ, GH· PAMFIL ~ L'influence du degre de.toIeranee envers la. rhi
zomanie sur.laproduction de racines et de Sl1cre chel: quelques sartes de
]>etteravc (II) , . . • . . . • . . . . . . . . . . .. 173
8
IILLEEAANNAA}oG:,A;-A"Bn1d3RieIeI'<ldI'ŞiŞer,r-q.aupde.Rilaq,etŞtciiTbheEn:e;(r?F:co.hhiMWet:e.seIcsEtp';t(r;~leeeCl'UliJpm,ea.fiiMtnIeeaI,r\siIar<feveIseuA6is.HusIerUWsGlr'eJVd~edAcebÎTgae'SrlfJet,seJdraGae;vrHtţeo·gl'iâCPorsnAaunŢMccareeFr'aIceLlhBlea.îz,r'-srq"heu;iisezpl.oqemuc.catss . 191; FORSCHUWNISGSSE-NUSNCDHA'PFRTOLDICDHKETI.AORNBSIENITSETNITUT' FUR
V· CIOCrI"I.,As;o~r:LteUsCaIVA,e'C,cO·toNleSraT'1AlGNc.TiInNega-;leU';tailliasrahtiizoonpladneisţ e:n"t.'o;'m. o;ph:ag'e.s' d.u.ge.n'r"e,'.. T.1'i. 207 DIE KULTUR UND INDUSTRIALISERUNGDER
V,\\,·~:C-',_I,OCHIATdd,cla/eerFlafsfiElngaapErmsfdisJ,ei!yyq1,gllnIlmeve!asAaamN'n,aisoii,ulqecpVlxt\llue(tciz,dţrdoIfiaR,encţeţer~:qodtşţumdaeA.ene:Nal,.sqn"TeJuel,)tseau,'s.rh,;acdmlev\uias,tfelp)Uatceu;SctrsieTeuQ.sRd~bd_eA.s,etlda.-alen:es..pcp,Ce:ei.pdotptno.pea:pu6rdI.at.raehv-:.rietebesits.ii~atvpi-o.ssenu.scdNdr,'ac.8oe'n.'cl,slt"eaup;.il,dia,•:d;acoePo.rpnlatna.eia,r"nli.e's;ea.as.in.dddc.eeee• 215 Band XZVUICIIKERRUBE, UND DERSDSSWAREN FUNDULEA 1989
V:'CîOCHIA, C· TĂRĂBUŢĂ- Cantributions ala connaisance de la structure de'1'
entomofauneepigeedans la culturede betteraveâ sucrede la depression
de Brasov (Tara Birsei)
B· BOBÎRNAC, V.'TĂNASE- Recherche regardant quelques aspects de lutte chi. 243·
mique contre les populations de charan~onsdans la culture de betterave
CAR1\fEN PAditVesEulLacrEbeSeCitrtUrcirg,aeAveeLd·aaSnsTsuRclarOcPIaAluaxi-nesiRldoe'scOhdleteercnjhioeausru.dre.lala.mb.icert.otef.rloav.ree.pdhe.yFt.oupn.adt.huol.egae.neet. 25':; INHALŢ
cGŞAGl;T'H'i·ILA··MUNCAĂPG,'X.JG~'Î.i:.EJ'U,A-R_,:LR'.":e.N,,;"AEN~A.~I;jStCT'dlsvl.si"NiCEpEfuac"o'iaa>ie,itvUAttnlhneic,ti"(orNcdtvi~IŞ's's~n'Â.e~:eUT;;Sfs..e,'.s,;llcF'Pua.us'/oh..şo;re<'otisn,M:Ino...n!slo._rBĂc."ioaim..e'·bJ'A:r,.._i~ei.lGs,q1Da'-sa;uvU.i!nutn;rr'gRie}t.eS.fĂslA:aiea.G't:e'dN.:ipsU'e:oq"o,'.nR-l..'"u:-s:l1'A.aridSa..'NyIldi'iscnI-.tt.ef.:.euels,u~''\.i'tll'{upta'tS..ecieIi'yln.v.coe"l:s.<hmamdatenbteeit':'in.ui~t'im'boot~sn:l"anin.i.t'ţo,-rre:sg.aui,,.e-eeidun",ql'i'teflc;;d.-.o'"ucreKmlete'll.-.rasI.cle',o;aT'uot:'Mt.th-.bc-lli'',iotpste.eq.e.eedrtt.urtohe.eed.e''coltr.ee'e.dad:es.es~e..vet'.nssr:se,.heeh'adlduiy'i.Lzeg:.eerd'coirp:sdtricp..ouaicear6ucuu..ern.r'dlplv!'eit1.rde"qcu.4eee'nsu.rr-mso0ete."i0uii~o.'0-lsd....n:c''io..lq.Ar.:'ern'ra:.it.i.si.ţg.dee'nd,.an.r.e.:e. -. "'' 3232221'078969775.95 CA.Vl\..:.I1PC;B.TJAR\OJlIA\K'r,D,llA1ie.U"A';G3kwpCcgbZBr0:eElAUereRB-aI2r'iUll~Uir8lIU'dtiglHl;SId/Rie1Ic8'abeCTG-e;JH7knAcng,-ENHG:t-u.oSAaSZ·AlIta;r;acNiuDlm,edmcticcnD,r.~nA~ka,'eţ,(AIuDp~ne1i~,~·1n-rltnLO0\i<orrg.+;'ii.,iARdRlii:fdIgHRb0.ePPIm.cc:AePrlANlt,şirrl).ASn-FFA~,J~ICn"~da1uZt~'::Umţnl1U'uj'C.r-~d,cLb.i..IlA.~kulo'J.1~i.rc.Cl1-.c.~.se-\rţnHit:H.ra--t:SUl-lI.â~etZlAIbIŢ:uh·~Teolcld'ARm..cnultAi-E\loecN~'ir..9ClO,,ue'1Drnra'O".Viu.u'b-e.,Sk("fAentl1.McetiTInrscfAT.ed.iiS-",nf"z\uSfTii.,unsgAea-IBgert'E,d.ug.SEC'Vn'{eFlOş~iroihSn~t.Ia}c11flsl\?r3HBlI''ral0HuoOskA~.2dlZ-.~-t"t.2e1c:De:iv1'5'/prr)o8sEI'cilen7U.,siien'z·tulUi,iilnikueslUţkMteru;npc•eu1nsfdiiA'nfs\med•\"giR]~dI1lieon'gId'il2Jn.Otc"ib.Zl[.AlcZBu'vjdciuR-.dSitLqenriAE.:-- o -••. 542)7193
A.F. D.\Dll', Al}I\ICA BAIA, GEORGETA GRIGORE - ForschuJlg-en betrcffs tler
.'",:;rti '! :'" .1 \'er.....cndnng 'Ion Bcstiiuber-Typcn im Rahmen "Ion l'rTellorat-ionsprogram-
"-,'.1; :".r '1 meu fur Zuckerriibe . . . . . , . . . . 67
AURICA BAIA, .:\.1'. BADIU, ŞT. l\L';\Gl)HAN - Studium bctreffs des g!ciehzeitigem
;, ' ! IA1lJltsllicksaet-oEriennf1uunssuesMHoirnodkiacrpMiumax-iImndisikieartuonrcgt1'IObIeli id:ieknolltoemtriaspclho-ipdrcondumktoi'n/coi l
karpischell PopuJatioucl1 der Zuckcrriibe 79
00; ',,'. 'f' ;, -,; 'o.' ADL..PPAANSAC,I:l.~MUJS{T(A'sŢt.ri!k't)i.v,eAPLal.etPoAreSnCdUe,r1\Z1.ucAkNerGriEibLeEneSrCtnU'i,gcGHERGHINA PANĂ, s, S7
;',1I"~ ':, ' fpllnl:')sI~e,inNig.erPOtcPchAno,llIoOgiAsNchAt.~GrlEŢlocm!,enFteL.auBiITdIiecAP,roGdHu.ktPioRllEDuuAd -OnEailni--
tit!dcr Zuckcrro.be in Oltcnia-Ebellc . 101
D. SEIL\CU ~ COIllputergestrltztes Dfl!lgungssystem der Zuckerr"libc U3
.f ,'{",.,';., l'" r,, A. NrrA, CH'Culw.eUJrCiDcBLlElOeAkŢciNiAinmUNigp,,efruN:Mui.n.gVlCi'IiIAnoLdn.Ri~sAUUcIh,nMckCrAr.t(NieKu,mtOecurG.lngYTibl,AeerDiTb.AaZrSuReCcrUkTu,eJnrHOrdiT.ibUgSem,EncDuA.lHieSCr.iAEt..A;NrN)D1OH.,IeTUr,bi1z.id\le"-cTira~ 133
',<);-1" , , AL. NEGHUR-h-izFoomrsacnhieunbgecinZbuecikrcerfrfas.beder.In.ok.u.l-E.n:cugllng hir die Priiful!g Ul'r 151
,1.-.;j " A. DONCILĂ\,'erAhLal.te~n-sIAeCinOiVgEeIr,ZuicLkcrPrUtiŞbCcşAoŞrUte,ngre.geAnHenl:eInENREhAisNomUu-nieR-Vesiruulstate eks
ILEANA GABRIŞ, GH. PAMFIL - Eillfluss des Rhisomanie-Tolernnzgrades auf dic
\Vl1rZel-1Hld Zuckerproduktion bei einigen Zuckcrrubensoricn (II) 173
ILEANA GABRIŞ- PriiJiminare Forschungcn iiher den Rhisomanie-Toleranz-Grad
ciniger Zuckerriibenşortenin BîrseÎ-I.,and. . .. . J91
10 Il
ILEANA GA:e~.. I~1..~~t~;~1".•'sĂ'~r.,'~,fu.•.nu~!'y~6IJl!J\.):RuCIkAe'-.'pk~bi\ifA?eT;S:b<l:ăGttH~.rP~~,b~cMiFeiIlL!i..g-,~-g"SAorstpecnktc HAY4HbIE 'PAEOTbI
mit differenzierter Toleram; gcgen Rdhtsomatl~ to~;phas'c~de; Gatt~n~ 207 I1CCJIEJlOBATEJIbCI(I1B 11 np0I13BOJlCTBEHHblr:I
VYV...CCCIIIOOOCCCHHHIIIAA.'"~:,l,T.nseT,nFpuCplnaLJlorEilck.dguepl.TLetnucCJoaInA1rflCgaFRAen.rttIal".a.'ilgAalOsXmelCc'enrmMBhcnOISenaU'INncmtTRahmtS'•ut\:rEETtn's•A~nderŞa"ttdedNAtoBrhee'c.mTa.rNr"ESiIo'l1N.lNett'pDJ.kio"Ih-ag.c.c~aărr•.st~nuogmg•f.elVp.aUtdl.;stfaeaz.uSutr~e.antnTwm-nfggFEfeKe.nad'AnenImcIZ~nIurn_td(u1nNde.t.c•gn.eeoEBk'rcvlbceltodTlmier..sentrrldcrraia~haiZnSg~brenstule)c"lrIcnu"z1kmlk.uvewtIrIar'("nntrauuugrnHKlbltduleruele;e.fnrlnredi~In'.ESlTvcbcădan.ethnenidmr.gceflce.r~tBretDr.r(cioZtary.m1oşdn.mnooeae-v-r-.. 222142535 TOM IX1VHICIITI1CTAYXTACPBHEOI(BJIOCBBOEIJ<(lOJl>ICbYITHBJYlAIYCJI1J51IIAIJ1lHI(JYlYIXCTBPEI1IAIl,JEIIC1T3ABl..l,I1YI1989
H. l=JV~13'.I.'RN~.-~rDBC'u·ee,bspeeVriekt~Tisugs•Ălli.:.ot.nuN.n.,'.t"A(a'vŢuS•Qas.rnE'a~dBue~rbiFreos0enr1idts)eecnrhibeurnnu.-.·gs.'·s·eE1~ne~r'I-1)p~e'.:o.t'cr.p'.le.u'~ffu•l·Sa.~tgCi~OI't~lnibCoe~:.'nctr;i'ne··fd\.f·c'ssrp'b~dke~·wtr.ca..cp.sliseleryrtt,coehpneaZ.mtouigcs..'c\e1:h~eeernn-. 253
CARMEN PA~V~~Er~LIE~S~OCtUit,f.IA~~Lu~St.T~Rr~?~I~AGatle{;3••~dO~I·~hgtiaSCeIs~seilos cler Zuckerfabr~iUkl"F.u;nOd~ubl~cUa~ COAEP)I(AHHE
Qualitat-Methoden
265
AŞGGCTH..H.~IA·.~.lNAu\GpGLX·EÎ~~'.R:ÂGOiUNN.~k.R~olTS~ttnC.,ggXEdvs'(,tc.[e~ei.,l").]Jhr.ntr.nN·t.·Ş~a.g-·~.,gn.e·f-.cT·.ct.il:A·un..·h-;h.s·:..n'E~.·ie.c·i'.ld·t.enlF..·1f.dB.v~l.~0~..eh~e.Ir<ln;BJkH~l~Ă..e':\~r3A;'.niU.~Gl.~lmiA1D~..]U.'.ţpKuf!IlR:dt;f,r~lU:oA~ur.l.~m~unN'IJtan1gR~e·ohH~~ÂfdsA~.1au',.et'1"nl·Nr.rrebHc~a·~rklagu~ua·u·•.lecnc~""t·:oleegk.u·~ll·rl:ef1ktncrtrnetbiduiu:n'r·lde~I'cerEeS'·th:nsnClZttihk·et~spcu1·•cn~s·ich.'dkKektcisoSeuti,rmv~-rn.i.C~i<•n.uob.rt.utdp.rmcrn"ud.iimt<s'pee...te..uthn"ftrfhiy.eeu'o•rd"~rBd.sr"ecuavmswnu"oi.cdăl.tnmiessS..Is"cickeh•h1.L'roa4c."lu0nsa.l0nns.w0egS.d.ersywl'm.hA.,sli•ettre..cid:t.'n'-m1n../.i•e0.'-. 222337890179975 AAKB..I.1<BIK11>.AT.MBOHAIP.1nHJHHiII.lY1cETORpaaOaKf;K,Ax3EBBa3MPKPPAp..CHaHcAAU-YlOaEJ.OCle.tP3xAKCHpTaICEeTH1'p35HrBYKHY.0H1eCJor2HAH.BIIinn2uHi1eiOp(bC.KH8OlB.eJBP7iIPB.Aben1HalnAKA1ROUHJn.JIKHbvAIATatIiE;:3t,CW.Bra•KnoKTC..pTAHeC•AoJEc.l•AIunA,lKfATOeCHP.CHcJe3•HlIcTMn0bl3Jop3i2pH•,Ifaa0A8yHY•nB/-KJ.8BKU;fIoP7HOOlB;OAUAUenBCTnnCC.AeJHnMMKUI•bOl.,U..lA.YJJHrn,5o(•.JL.p-JM-•;•AtHAJiHO•IBh1Yc•IH.~IlnAXc•lI<PUJ•TI~O•lIJHEEeoI)Il]b~p.Ju1;l'HHO;Il.EO".'OblBclelHaXEpalIOO.X'A·C·l~"CBiaclpKIleT~ep,,lHOwIIHt{.Hl'-l1O,olucBYlBcHjIljr~.bl.niCIIi·X.e0·AlC·M6·"CaI•c~•eA•ee'PaH'iCK'l<PcHiJII1eHTIWlbili'H!-;·Ic i21l93
tpaKTOpoB"cpe;O;hI.·B·30He·eJ:>YflfWJHI'Ha.·RelIOTophle·..xapaXTepuCT.BJm.·..Ce1':ICH-
A. <1>. .BAnI1H0Y6UJ.KIaOCBATUY.cPialCHxnaKOpAJHIob3lBi0'.'nA.BcinHi.CilHIImJTIHbKlnO'.o.BPJ.lO)•Kn•bEl.JTI•IlAT•e•.ll•fePi.i.I1B•r;on•Pp•oEr:p.a.MMH.'.ceM'cc.e~'.n:OC•BK. IaU'HU.•.HI~."'c:a..I-I: 57
xapnoH CBeKJIbI •••••••••••••••••••••••• 67
AYPI1KA BAii. A. <1>. BAnHY.lUT. M3fYPAH -I1cC,ileAoBaHlle II 06~aCTII 0)1'
UOBpeMeuuoro BJIlHIHH5I CeJIeKUlIU El ueJUlX' nOUblIlICHU5I npoAYKTHBHO
3KOHOIl!H4eCImx nOKa3aTe.neii II nOI<a3aTe.neil O)J;HOOJIOAHOCTH YTeTpanJIOH~
P;HhlXO}J;HonJtO;rVlbIX nohYJl5lUHH caxapuoii CaeKJIbl •••••• 79
nA·Jl.flATIHA3C.I(YHc..-MOYrpCaTHAIPlI.H\3T.eJAlbJHIb.lCDAeCpaKKTYO.phAlI.ypAoH/KmaeKBEJcIHExCaKpH"o,.ii fECBPerKHJIhHl A• f•lA•H•3•. 87
DHTl1lU, H.. flOflA. 110AHA fbll.\OH. <l>JI. BYf!K3. f.flPEnA
- BJIHHHlle HeKOTopbIXTeXiloJIOfiPleCKnX3BeHbeB Ha YPolKaii Il KHllCCTnO
caxapHoll CBeKJIbl 1l:30ne Kw.tmuI OJITeIUm • • • • • • • • • • •• 103
.AIl.. CHIE1Pl.\A3.Kyf.- KCJnIcOrel.M\AaHY.AoA6Ip.eUKHA5PlAcfa!xAalpAuHo.ii KCn.e1T\:3JlbTIACPYnO.MOow.,bClQEf33PBlM.JAH• Y•.•H..' 113
TYKynilHY. H. BHJIAY. K. HOfb, n. CKYPTY. n. C3HnOKl
~ noae)J;eHHe HeKOTopblX MeCTHbIX rep6nUH;EJ;OB (o6pa3YIOJlJ,nX 3j\1yJIbCHIO
nrpaHYJIUpOaaHHbC<) B6opb6eccopH5IlWMH BKyJlbTypecaxaplloH CneKJIbI 133
A~Jl.HEfPY-I1cCJIeJ];oBaHH5IBca513H c npoH3BOAcTBOM nlloKyJI5l ;rJ;JIfl nCItbITBlIIUJ pa3-
BeTBJleUUHKOplleHY caxapHoj( CnCIIJlbl • ••• • •• • • • • • ••• 151
A. nOHl.JHJI3. AJI. AlAKOBEf!. A. flYWKAWY. H.. APAlEHilHY - flo~y"eH-
Hble pe3YJIbTaTbI none.u;eullHHeKoropblxcopTOB caxapHoii CBeKJIhl B Ofi{O-
I1Jl5IHA fA5lPlIel1Hlulln,frln.pnyAcaM(Jp)al13.nneT~BJBIemllHlHflHHKeoCpTueenCHII.H 'B.blHO•CJ•IIlB•OC•TH• •K•p•a3•ae•TD•Jl•e- 163
lImo KopHeii: Ha ypolliaii KOpHCii H npo)J;YKUHlO caxapa y.ueKoTopblX Cop-
-rOB caxapUOH CBeKJU;il (II) ......• '. . • . • . • •. 173
12 LUCRARI ŞTUNŢIFICE,SFECLA ŞI,zAHAR 1989, VOL. XVUJ; 1~
I1JHIHA fAEBnCPCBEJO1UnilEelOCl_lTaHpTIapUee;EIn<h:QrI-1ap0pcpHehilleiX,J'lhCI\Ol;>p.ileOnHcCaCxJalep;nH:qonfBiHCHE5Iel{Ji1lb!CKIHI.p3aU~BeCTOBJC1eTHeHneIHObKIOOpEHheIn:: 191
HJ151H,Al' rAEPnI1eKIll1b,l'pna.;uuIl3IUT1EiH<J!'3OHTPE3C)KKae,YM0,O0I,,Ml'•JAl•llPC•Hl•h55•1I•M•HKO"cBax•Aa1p0.n,J.,•oHŢ".C"~n,,Ae'KMJ•I<~•,!'HI•1eJKl•O-•'fo•pAbI•cX- , ~.).
B 1.IOKl15I c.noYpT4oHa5Ipa3KHOQHiiC/T;bAIHHdCTJlIi1IDHOC-TUHCKJ.lpOaJSIbe3e0TBBanJlueeHUIO3H'KToopMHeexpuaroB pOlla T1'l.~. 207
B.•lI,O, KH5I,'cHMl<leeol>KH"rE~oaJTT1lBIo11apl11b.1JIHXlNa5oIncuMBttAtYOi6dIPoa]EpebIql6eIBelAllyHceKK,YpnnJbolnI.bJyTIJMbyHlpXYIallHxC5}Tl135McCIaeHRx-aOQpMBueblKolIlX?~n,caKANpCbnoTBCJcIKthnuJ1OIlXbd'IHaeaHHa•lclcee•KOA•nMIOI•HbMlaX•OMLH•UKcbe•lIO~I 215 STPUL.DOIIID,,EP'R.D;I'VEI"N"S"D'F).E:CM'L"UĂL""TDIEPL,"zI.C,'m"AAR:ER.AT;INn,ş,,EV' I3T" 0R2.O2/8iLAŞI LTI,N,BIISLEE30T2E8T/R8A'
$epoMoHHbIX JI013YllleK II JlllUKIlM Bew,eCTBOM na TeppnTopnn KbIll'mH.H '" '
6B.•El.JOOKbIH5PI,JrieKT~llp.H~a~oITllCi9i)IPl3BJH9I.TIO>BlTDIY'3:il3HOJ<U;ţi9leIaiYl-~l~lh(C3Bl0BK1EJ1~K3IHaYCAJ~TI~bY~BTP;yjBnpJ,0;ea;3)IHCi33;1xIUa-Ip•eeH'H•oC~iTiK•P~CTY•n~IC<p•TK~YJI•lPxbb'II•aB~in•l3:0K•jlTJl;e'e•o561B•T:peaJx•I~lhluHl'•oO;BIC•lTa~Ue•(cU~.9•a~TopI•ţlali- 22-2153 .',:' ;" : ,,"" 'AV.I;.CŢFO-.-",lBU~i,\A\.,l..n.'<,ur;!,·<"),.:Sri'T.·'i,,:Al,i1AR:'""loA~:DR':,O'A':'R:-':'-IZ:'NBjU\."G,iCU,ANC,H,IŢAAL-.COP,AS.SIMCAU,
60Pb6bI C TIOnyJl5l11I15lIl'IH JI.:OJltOIIQCHI{Q~ B opomaeMb1x KyJlbrypax caxap
KAPME, H,i-n' 'AHBHBoo,iiEilitlYJC~HIiBE;JiC,iYC.}{IJJ,Klleb'pYlb'I<fliP~A3'OeP0Jb~lllle.!c3,a.CKJxIHbT,a5UI1p?lBIHOUHolCl1Ui'ArIHOca-lJleITKT,CH"CJHC1XhHCHIeJOHIelJI)laJO;,or•WB3aJr•eH1C!iWu•Klall•eT,BO•,Kp0aa•6xlJtle•aCCc•aTnHxa•a"p4-•!n,Ho•nTrpooe•ţnlaa•;aTBBoa•orpe)lJ•Hl;a­ 253 ,'f;:::';i''):,1-j\':'1:'!';:' a li,niîinl.olrudce.r'asfrceCelis'itedep"rzeazh!te"ănrtatţe•;ti:,.t)ab'pl,lOb.ti'dehenmo"loongolg~emrmulet,ip'Tlri!icBăSr',iEi'i3n02v2'i/t8rp2)'
A. JIyn _ 9TKeOJllbIOiihMlCIPleMceKTlole)'lba'cIlIieKT6b0'pbK6yaJlbTYP.b.I.,ca.xa.p.HO.H...C"BCK•J"lbl •B•yC•JlO•BU•5I~X•oP•O-• 265 'pşLl:af!n!ite;lt3iŞn~)er3e0'?8g1e8n)\e:,r'-apt<e'lFsneipntdi·c:,.de'la,-explanteapicarle'provenite'de'pe'
'lKfLU.,.TArA.bKHIMPC"W'-9:bH:Kf'I..yIHE1P,THJ'3TclABElBIAKiEa1l,YHl,1HpnHoC'K1aWpr-e;YO3olKHaoJAB,iTBill.Y'i5blAlJ.J'xl',i:li0X'l>ce-MH-U3e,H.'bB5J.TI;B1l13l05'Be,'e,1Oi-3f-iA.\iJYMccUlKHnIMTOlPJ~lOCB1lJjATM3la:•K•Ye,H6fMH•'Ya;"O:'bi"'l'lP-C'.H;•-.a:BToAI•BYl-T.1"IH0OC•J.M•TJTl"y3I•m•a.-fa~lBTei3po.AlT'lJ5e.'B3O1iI,.2IKelMIU'.~KIaa.3IHTM1TI•pi•1"l,lOP1•;•ntHJMIpJ.ece'H•l.C5aT•aoix.QI5uWa!"1•yep.~,5cH6,1•OcY0.'lIyAip-•,.a~KC•~J•:1Hrl•.Hlnn7C'p_b;_',..1ToOKH1;'-•e;1loOp,l5,llr•1aip''a:l,oHBbn<eJlIY,•'•~OmlmnIAJlJO'T"•lll••PJoeaelJbC•m•J•Y.[~K;,Io,on:•a~B-'BcOno,CTH•"p»'••c~1,e•C4••)•Ip•HllB0•C;••aC0C•:T-TJe€0•••~1M•Q•b1)•••A ;•~1•1 ,123238901795977, ,R~,'g,, enera"re"a."p,Jl:)':.a:'":tg'tnfip;e;ii,lt~;iilt't.nto~,e~i,:hi·l~,:'St'ofnpo.ll:-err,f1,rae,,ompifn,·:no;oCu~I\rl,cn~rlr~cit:linmHe.:.!.p:răş:tlacufd'irtfceee~iăact'r.t1~ăe,:i<Văr't,z,\ţei::',dlv·.'eevşo',rii.li~td',uir..e.e,o..j"'f;tirzie"f:la,fc:zr,itoa;c.i,gu1i.onb,an),·tmtd)!ăoP.'~',rQi.c"·J'.z'uaeiszoţla~elii·al~ieo,rtL;h:rşeI:"a.i:,:,.1.:~e:p,atcc•pleîo-ui,zn4,,oacm1au'teş)Iţ!enn,ieti,bu:d,ririşqai1aiţodiărnued,~icel·aeaidmrncec'~uaaonlnr,ttdnVuî}bcr,ţuiiuătqţ~a'i:mov,lupeaipprnrIol.ieiaeapOnltaşree-i--.:'.
d.ifi~ult.ăţi.(e o um;~n s,.şi,~,61~b,.,I,~8,2),ţ,xistîndqf9.arte l13a.reVa.ria.bi".
11tate de raspuns In funcţIe de sol. în general, se aprecIaza ca, probţe)llele.
pe care le ridică această plantă, In multiplicarea in vitro, pot fi explicate
C,"_ prin natura heterozigotă a sfeclei de zahăr, precum şi a producerii unor
mqdifiq~riale gradului de plojdie In decurşulcultivării:unor ţesuturinedi
lerenţiate (de exemplu a calusului). " ' ,.
!,' '.l- Se apreciază că există patru căi de Inmulţire a sfeclei de zahăr, veri
'licate pe, o varietatediplqidă.de clmpşi nouăvarietăţi în cultură de seră
{e r ev e c o,e ur ş,i, colab., 1987).",
.
,;
1. Orgauogeneza la nivel de calus habituat (a'lergic) "f'
Habituaţiaeste un.ielIOmen fiziologic .manifestat la .nivelul1jnm anu
mite tipuri de inociIli'cultivaţi in vitro, de regulă'cu referire la calus.şi
înseamnăo autonomie in raport' cu'unii fitohormoni prezenţi i'n mediu saU.
,';; -'j, -fcauţău,ndeele'avniutamimţiinec.omAplutfşeilfsiptoues,feicntoocriu,li-isciuntlettiivzaîţnidni-nşiv'iîtnrotredgevnienceisnJd.renplednedeanuţ-i,
- 'i!" xinesau vitamine de tip,B. în caz de habituaţie (anergism), prezenţa In
"nbstratulde,culturăa compnşllor faţă de care cultura a devenit autonomă
,deregleazăprocesele de organogeneză, respectiv diferenţiereaşi po?te cauz.a
MULTIPLICAREA..IN..VIT1W LA LIN'n~E TETRA1."LOIDE DE SFECLA 15
14 VICTORIA-CRISTEA şi colaboratorii
MATERIALUL ŞIMETODA DE CERCETARE
chiar apariţiaunor inhibiţii.Deci, la sfecla de zahărse urmăreştedeliberat
obţinerea unui calus habituat În raport cu auxina, celulele lui devenind
S-a lucrat În paralel cu două linii tetraploide monogerme de sfeclă
auxin-autotrofe.
~e_zahă~; TzBSE 3022/87 şi T BSE 3028/87. Inoculii s-au prelevat de la
Se reliefeazăcăiniţial este necesar să se obţină un calus cu cerinţe 2
normale faţă de auxină (K e v e r s şi colab., 1981. De Gre e f şi] a plantule dezvoltate septic, pe perlit, la 8 zil(de la semănatulglomerulelor.
c o b s 1979), fol,?sind mediu de bază cu AIA şi chinetină,după obţinerea Explantel(apleale s-au inoculat cu frunzuliţele co'tiledonare În'tregi, nefa
calusului l-au subcultivat pe acelaşitip de mediu, dar cu adaos de chinetină sonate (notate n) sau fasonate (J) prezentate În figura J.
şi AGa şi l-au ţinut la 4"C timp de 3-9 săptămîni.Ca inoculi s-au folosit
fragmente de frunze (după indicaţiilelui K e v e r s şi colab., 1981). Apoi,
calusul a.fost subcultivat la temperatura normală, În prezenţa chinetinei apex cufrunze 11.· r""-ij,",,2:>(o~~~~~~~n~e~
cotiledonore ... J
şi AGa; În aceste' condiţii calusul începe să genereze muguraşi; ulterior
fasonate
poate fi subcultivat pe mediu De Gre e f-] a c o b s (1979) În absenţa fr,agmentde hipocom
oricăruiregulator de creştere.Acest calus este.",>€ tip habituat şi organogen,
•
proprietăţipe care şi le-a păstrat timp de 3 ani. Muguraşiiau putut fi sub
fragment de rădăcină
cultivaţi şi au dat plante adulte. Calnsul iniţhlt din frunzuliţe recoltate
t
de la aceste plante automat este habituat şi organogen. n
2."Fo~marea muguraşi inflorescenţe
de din fragmente de
Capacitatea morfogeneticăredusă a mugurilor florali izolaţi se dato
rează, "probabil, Îndepărtării sau distrugerii mugurilor axilari florali,
prin izolarea sau safonarea bobocilor. De aceea este indicată cultura seg
mentelor a pic ale sau sub a pic ale, obţinîndu-sepînă la 50 mu b
guri.axilari/inoculul de apex, pe un mediu conţinînd AlB şi BA. Această
metodă' a fost folosită cu 'succes şi de cercetătorii C a c h i ţ ă-C o s m a
ore
şi colab., 1987. plC'ntl.11ăcubaza·scoasă 'plantutăC a.germinat
r~cini din ba;Z:Q,aflatâ
din.mediu
În;,suspensie-
Prin cultura?limbului f6liat saua. fragh1erit~lordepeţi6],pemediu
cu AlB, BA şi AGa se neoformează muguri În procente diferite (0-78%r
Aceastămetodă a fost folosită de autorii acestei lucrări rezultatele fiind c
prezentate Într-un stud.iu.viitor•.
lăstari (tulpin~)
4. Regenerare priD. .muguri axilari din yîrf de , (teh
nică elaborată de H u ss ey şi H e p h e r, 1978). ţrAANI8A
pe mEdiu
, L
îhpre~erit~lusrClre!şja;ll~Illă~iţ regeI1enlI"e~i1ZvJtro~'~~inmuguri:axi~ BA"
lari dill vîrf de 'tulpină, la două linii tetrapolide de sfeclă de zahăr, aflate Fig•..l.:a....., .·Modul-de·_ptel_uctar~-_.-_al-- inoeuIilo! proycniţidin.plantule,
generate fn condiţii·'septice.b-'--Curbaţeafrunzele! cotiledonale după
În.atenţiaI.C.P.C.I.S.Z.S.D.-Fundulea, pe medii de cultură cu 'c6mpozifie
15--20.zile de cultură "in vitro". c_- Dezvoltarea,explantelor api-
variată; cale.peIl1(;!di~leINBşi pe mediile 1 .şi:N
16 MULTIPLICAREA IN VITIW LA LINIILE TETRAPLOrDEDE SFECLĂ 17
Dezinfecţia 'hipoel~rif
s-'d efectuat''cu 'de' calciu 5'10' 20 minute cu Din punct de vedere al conţinutului in fitohormoni, s-au preparat
adaos de Tween 20 (2-3 picături)urmatăde 5 spăIări cu apă sterilă" ind variante dClnedii de cultură:
Compoziţia mediilor de cultură s?lid~ 'de 'inoculare, i~iţială sau, de ~ varianta 1 - cu AIA(acid beta;indolilacetic) ;
iransfer este prezentatăÎn tabelul 1. Pentru mocularea mrţralas-au reahzat - varianta N '~ cu ANA (acid alfa-naftilacetic);
6 varianie de medii de cultură (trei fără vitamine'şi trei cu tiamină HCl, ~ varianta INB - cu o balauţă hormonală couţinÎnd (conform indi
piridoxinăHCI şi cu,acid nicotinic), deoarece unii autori.recom:,ndflpentru caţiilor cercetătorilorCO uma n s-G ill e s şi colab, (1981) AIA, ANA
sf(3<;la"de zahăr"IJ:leqiţi.d.e, cqltţl,ră:cţl,O.conceIltra:tJc..reclt1~a, de,.VItamlU<;: ,Sttu.. şi BA (benziladeninfl),
chiar cu carenţe În unele vitamine (R o g o z ins k a şr G o s k a, 1982;' Fitohormonii au fost sterilizaţi prin filtru Millipor, pentru a preÎn
Welander, 1974), timpina degradarea acestora prin autoclavare.
l\Iediilr:~cle cl.lltlităI:,cI1thitransfer auavui, dea.selnenea. o balanţă
110nnonală variată (iabelul 1):
Tabelul 1 _ .varianta NB - .cu ANA şi BA;
:Compoziţiamediilor de cultură·pentru cultivarea "in explantelo;d~sfe~l~de zahăr -varianta ID - cu AIA şi 2,4 D (acid 2,4 dielorofenoxiacetic),
Inoculii au fost crescuţi la O fotoperioadă de 16 ore lumină/8 ore Întu-
} neric, la temperatura de 18-ZZ°e, Inoculăriles-au efectuat la sfîrşitullunii
I~i~~:::i:::::~::
dupăMura.c;hige-Skoog februarie. S~a studiat evoluţiainoculilor iniţialilndouăserii experimentale:
si FeEDTA -pemedii fără.vitamine- I, N şi INB; observaţiile au fost efec
MB ifezo~inozitol. -100 mg/!
tuate la 19 zile de la inocnlare;
1Zaharoză .. . 30 gl!
Agar ..... - 7 gl! - pe medii cu vitamine - I, N şi INB, observaţiile au fost făcute
dnpă 28 zile de la inoculare,
S-aurmrlrit necrozarea totală sau parţială, vitrificarea şi dezvoltarea
VARIANTE: inoculilor; s-a apreciat dezvoltarea acestora după dimensiunile'neoplan
tnlelor regenerate din aceştiaşi anume: plante mici de 2~3 cm şi plantule
.a) fără. vitamine: , bine dezvoltate, de 5-7 cm, cU peste 6 frunze, cu sau fără rădăcini.
AIA;(~1I(l.beta~indolilacetic)
I.__________________ = MB + lmgl!
N . = MB +ANA'(ac~d·a.lfa-naitilacetic) ! mgl! REZULTATE ŞI DISCUŢII
. +AIB'Ja',bid,!ndol-ilbutiric) 0,1O! mg/l
!NB ~ BM +ANA"' , 0,009 mgl!
------------ '{+BA,(b"nzi~ad\mlnă) , q,1~5 mg/! În tabelele 2 şi 3 sînt prezentate rezultatele referitoare la observaţiile
'.c:;)] .. ,-')' ,.1',i'1~:'r: efectnate la prima serie experimentală, pe medii fără vitamine, după 19
zile de la inoculare şi respectiv la a II-a serie experimentală, pe medii de
:b) cu vitamine:
cultură cu vitamine, după 28 zile de la inoculare,
După cUm se observă În aceste tabele, procentul de necrozare totală
! mg/!
MBV! 1 mgl! creşte simţitor de la 19 zile după inoculare (5,3-8,3%), la 28 zile (12,5
I mg/l -33,3%), deşi la a II-avariantă experimentală in mediile de cultură sînt
prezente şi vitaminele, ceeace conduce la concluzia necesităţii transferării
~C~:::::~:::::::=::~~~i .t~~ ::::-:_-_:-_::-:_-:.::::::::::-:;-.:-. '1 mg/! inoculilor pe medii proaspete, cel tîrziu după 25-30 zile de la inocularea
! mg/!
+ iniţială,
AIB "'_,"'_ 0,101 mgll
!NB ~ MBV!{!++ ABNAA, . __ 00,,102059 mmggl/!l la inoFceunlaorme,enmualidaelenseclaroiznăoclaulbiiazfaasoinnaocţiu,luplruoibeasbtiel rciadiucramtaşrielaa ş1o9cuzliluei ddee
= + îndepărtare a frunzelor cotiledonale,
- MB
MBV2 { tiamină 0,1 mg/2 Vitrific"rea explantelor, fenomen de hiperhidrie celulară cu multe
-----------------.,.:"':"':"'.----.,.-------
__::::::::::::::::::::::.:::;:::::..::::::::::::: alte implicaţii (deficit de clorofilă şi celuloză, lipsa ţesutului palisadic la
~ =~~~ mg/l limbul foliar, deficienţe de lignificare şi perturbări ale activităţii peroxi
NB MBVZ { ,2 m,gll dazice etc,), intilnit frecvent În culturile aseptice, considerat cao conse
{= .~,~~IJ;~·~-(1\2i[F~:f;iIi~i.;6i~rid;ia~-;ti~Y~ mgll : cinţă, de multe ori a acţiunii unor factori stresanţi (C o u fi a n s-G i 11 s;
TD=MBV2+ ,! mgl! şi colab" 1981), este prezent şi În cadrul acestor experienţe,Acestfenomen,