Table Of Content

C~G.JUNG .in lun1ea ...... arhetipurilor fll -'--' "Jurnalulliterar" .I Ii " .• -,• . . ,<' caiete de psihanaliza T JI C. G. Jung §i Mircea-Eliade. Ascona 1'J51;---~r Lei 190r C. G. JUNG • IN ·LUMEA ARHETIPURILOR Caiete de psihanaliza Nr..4 • Supliment al saptaminalului JURNALUL LITERAR Serie coordonata de Vasile Dem. ZAMFIRESCU © 'l'oate drepturile asupra versiuftii de fata rezervate Editurii "Jurnalul literar" Reda,::tor de carte: Dimitrie STAM-ATIADI Prezentare grafidi ~icoperta ; Ion PODOCEA ISBN 973-95530-5-2 C.,G. Jung IN L U MEA A R HEll PUR ILOR J 7'raducere din limba germana, prefata, comentarii ~i note de Vasile Dem. Zamflrescu Editura "Jurnalul Literar" Bucure~ti. 1994 INTRODUCERE IN· LUMEA ARHETIPURILOR 1. Incon9tientul personal 9iincon9tientul colectiv Dadi incursiunea inincon~tientulpersonal descris de Freud ~iAdler poate fiechivalatacu 0 cobOrirein infern, ctlnoal?terca incon~tientului colectiv.descoperit de Jung corespunde unei calii torii pe 0 aWiplaneta. Incon~tientul personal este repugnant~i .straniu. Dar. mai ales repugnant. Pentrucaaici se acumuleaza, ca intr~unpor tret al lui Dorian Gray interior,tot ceea ~eestenegativ in om: tendintele incestuoase.~i paricide (matricide).pe care fiecarc in divid Ie traie~te intre 3-6 ani, in cadrul complexului Oedip, ten: dintele partiale sau perverse pe care sexualitate.3infantila Ie eta=. leaza inca inaintea virstei de 3 ani (voaiorism,.exhibitionism, masochism, sadism), inclinatiilespre inversiune sextlali(homo sexualitate), vointa deputere in forme asociale,complexelede in·· ferioritate, intr-un cuvint egoismul..funciar .al lieearuia. Tonte aceste continuturi se constitui~pe parcursulvietii individuall;.in special in ontogeneza timpurie, din intilnirea dintre anumite in stinde - sexuale, agresive, de.autoafirmare - ,. infhwntelcso ciale~i socializatoare pe care le.excrcita inprimuLrind familia. Infinita varietate 3 conditiilor biQIogice~i culturale in care se produce socializarea individului .explica singularitatea· Con~inu.tu rilor. incon~tientului personal. Fiecare. traie~te complexul Oedip, deexemplu, intr-o formaproprie doar sie~i. Ineon~tientul colectiv este, spre deosebire de ineonl?tientulin dividual, 0 achizitie filogenetiea. A,icise eoncentreaza nu expe rienta individuala,. ci experienta speciei. De aeeca ineon~tientul colectiv este un incon~tient supraindividual; dimerisiunea.ine')ll- -5- ~tienta universala. Fiind un precipitat al experientelor speciei,;,n conlltientul colectiv este structurat deelemente care n-au fost ni ciodata conljltiente,in timp ce incon~tientul personal cuprinde in special continuturi care au fost cindva con~tiente. De aici stra nietatea ce definellte inconljltientulcolectiv. Obiectivitatea incon ~tientului colectiv I-a determinat pe .lung sa-l echivaleze eu spi ritu!. Incon~tientul pllrsonal poate fi echivalat, datorita con~inu turiIor sale singulare, eu mfletul. 2. Ce sunt:a~hetipudle ? I Ca elemente .alcatuitoare ale ineonljltientuluicolectiv, arheti . pUrile sUnt definite de Jung ca patterns of behaviour. "Am nu mit arhetip baza instinctual!, congenitala, preexistentii, respectiv pattern of behaviour. Aceste imagouri sunt caracterizate de 0 di namidi pe care nu0putematribui individului" (DieBedeutungdes Vaters fUr das Schicksaal des Einzelen,inWerke,vol.'IV,WaIter Verlag, p. 364).Caracterului suprapersonal alarhetipurilor, .lung Ii adauga in aceasta definitie 0 aWi trasatura: caracterul instinc tual. Ca experienta a speciei, ca mOljltenirefilogenetica, arheti- ~.purile sUntde ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic, ideea este de prima importanta: dadi arhetipurile sunt spirit ~iin aCl:.la~itimp instincte, aiunci natura' contine spirit Ili nil este opusain intregime culturii. .lungsubliniaza continuitatea din tre natura $i'cultura. o alta definitie, continuta in studiul Conceptul de incon~tlent colectiv din' prezentul .volum, accentueazii'o·idee asupra carda .lung revine adesea : "Conceptul de arhetip, care constituie Unco relat necesar al ideii de incon~tient colectiv, indica prezen~aanu mitor forme in psihic, forme care sunt raspindite peste tot". A~a dar, arhetipurile nu sUnt reprezentari innascute, ci forme innas cute, cadre care in-formeaza experienta umana. 3. Reprezintaarhetipurile 0 descoperire a lui Jung? Precursorii teoriei arhetipurilor, indicati chiar, de .lung, pot fi impartlti 'in doua categorii: precursor!pe linie filosofico-re ligioasa $i'precursori pe linie ~tiintifica. In prima categorie tre buie inclus'Philo Judens, care prin arhetip intelegea imaginea lui Dumnezeu in om, Dionysus Areopagitul, Sf. Augustin, dar mai ales Platon,'cu' a sa teorie a ideilor. Kant, cu teoria formelor a priori ide<sensibiIitatii~iintelectului, este marele precursormo~ dern allui·,Jung. Ginditorul elvetian insu~i sepune sub semnul kantismului, cind declara ca arhetipurile sunt categorii ale ima ginarului.. Pe linie.·$tiintifica, Jung Ii indica drept precursori pe Levy Bruhl, care vorbea de reprezentari cOledive, pe Hubert ~iMauSs, care, in istoria comparativa a religiilor, insista asupra cateoorii lor imaginatiei, in sfir~it, pe Adolf Bastian cu ale sale ider ele mentare sau originare. -6- 4.Dadi ideea arhetipurilor nu este noua, care este specificu1con tributiei 1uiJung ? Ca ~iFreud in raport cu precursorii filosofici ai·ideii de in con!ltient, Jung se particularizeaza printre autorii care teoreti zeaza arhetipurile prin faptul ca se bazeaza pe 0 practica de cli nica. Dintre fondatorii psihanalizei, Jung este primul psihiatru, lucrind mai bine de 10 ani in clinica lui Bleuler din Zurich. Spre deosebire de Freud, care a elaborat teoria incon!jtientuilli personal pe baza tratarii nevrozelor, Jung descrie incon~ticntul colectiv ~iarhetipurile sale in temeiul tratarii ~i cercetarii psi hozelor, care pUn in evidenta structurile mai vechi !limai pro funde ale psihicului. Dar daca Jung ar fi fost doar un eminent psihiatru, el nU ar fi ajuns niciodata la 0 teorie a arhetipurilor. Psil]iatrul Jung· a fost dublat de un om de vasta ~idiversa cu!tura. Excelent cu noscator al istoriei religiilor ~i,ca atare, apreciat in mod deose bit de Mircea Eliade; Jung; a detinut ca nimeni altul domeniile, marginale, devalorizate de cultura oficiala, cum ar fi alchimia, astrologia, ~tiintele oculte in genere. Teza sa dedoctorat sus1i nuta la profesorul Bleuler se intituleaza semnificativ Contributii 1apsiho1ogiaa9a-numite1orfenomene oculte.. Teoria arhetipurilor a luat na~tere din punerea in contact a materialului psihiatric cu istoria culturii, Jung fiind una din ma rile personalitati interdisciplinare ale Europei.Exemplul predilect pentruJung se refera la materialul oferit de schizofrenie. Pc ho lul spitalului unde lucra, Jung intilne!lte un psihotic care, age zat la geam, privea spre soare ~i-~imi9ca spre stinga ~i spre dreapta capul. Intrebat de Jung ce vede, pacientul raspunde :.,Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui; dnd imi·mi~c capul in eoaee !li-neolo,se.mi!lea9i el, !liastfel se na~te vintul". De abia peste patru ani Jung va intelege semnifieatia acesteifantasme. In eartea filologului Albrecht Dietrich Jung deseopera Ull text religios - a~a-numita'liturghie a lui Mitra - foarte asemanator eu fantasma pacientului sau. Unul din pasajele aeelui text :o;unii in felul urmator: "Caci vei vedea atarnand din diseul solar Ceva ea un tub". Pentru a demonstra -ea nu este yorba de coinci C) denta intimplatoare, ei de un motiv coleetiv, arhetipal, Jung aduee in discutie ~i aIte produse eulturale eare descriu relatia Dumnezeu, soare, penis, vint. Astlel, in·pieturile medieval", Bu na-vestire este reprezentata prin intermedinl unul tub em'.)lcaga tronul lui Dumnezeu eu trupul Mariei. Prin intermediul aecstui tub coboara fie porumbeIul, fie Pruncul. Cum cuItura pacientu" lui excludea posibilitatea ca fantasma sa se alimenteze din cu no~tinte prealabile, Jung 0 considera un produs spontan Cllcon tinut arhetipal. Trasarea de paralele cuIturale la un vis, fantas ma sau delir individu~le este numita de Jung metoda amplificarii. Dar cum e cu putintii ca schizofrenia sa spuna ceva despre omul sanatos, ba chiar despre cultura sa? Prin metoda amplifi carii Jung extindela un domeniu nou unul din principiile fun- 7- TE EVlZ!UHEA ROMANI· DOCUMENT A.RE 'damentale enuntate de Freud. Studiind nevrozele, intemeidorul psihanalizei cons'tatasedi intresanatatea ~iboala psihica nu exis ta decit 0 deosebire de_grad,~inu una de natura. Jung mentine principiul, inlocllind nevroza cu psihoza. Specificul acesteia ar fi ca incon~tientul colectiv, arhetipurile, existente in fiecare, illva deaza ~icople~esceul, substituilldu-se realWitii. 5. Cum se fo1'meazaarhetipu1'ile? Fiind vorba ,despre 0 mo~tenire filogelletica, problema fo1' marii arhetipurilor ne trimite la biologie. In faza in care sep1'c ocupa de mo!lulde fo1'ma1'eal a1'hetipurilor,Jung este lamarckist, in sensul acceptarii ideii transmiterii ereditare a caracterelor do bindite. In acest spirit Jung scrie in studiul Ube1'die Psihologie des UnbewuBten (Despre pSihologia incon~tientului), 1912: "De aceea s-ar putea admite ca a1'hetipurile sUntmai cu1'indintipiiri rea repetata a reactiilor subiective" (p. 73, in vol. VII, Werke, Walter Verlag). Tenta lamarckista devine ~i mai evidenta cind Jung vorbe\>tede existenta unor arhetipuri regionale, chiar fa mifiale: experienta unor indivizi ai familiei se intipare\ite \>1 transmite la generatiile urmiitoare. Prima sursa a arhetipurilor 0 constituie intiparirea fenome nelor fizice intr-un mod particular, prin intermediul reactiei su biective. Fenomenelegeofizice de exemplu, nu se intiparesc ca atare. Surprins de un cutremur, Jung are impresiadi se afla pe spinarea unuianimal urias, care se scutura. In acelasi mod se formeaza arhetipurilecare' se refera la fenomenele cosmice. Fe nomenul universal lji permanent al alternantei zi':noapte se in tipare\>tela nivel arhetipal sub forma unui zeu-erou carese naste in fiecare dimineata ~i se urca in carul solar in care stdib~te bolta cereasca.La capatul drumului il asteapta un monstru ca re-I inghite. Eroul parcurge drumul inve'rs in burta monstrului \ii,.dupa 0 lupta,apriga cu \iarpele noPtii, se na~te din nou.in di mmeata urmatoare. Dupa Jung, intiparirea fantastica a fenomenelo'r fizice ar fi posibiliidatorita relatiei speciale,de "participare mistica", pc care omul arhaic 0 are CllIUmea.Este 0 relatie in care obiectul si subiectul nU'sint clar distinse:' "Ceea ce se petrece in afadi sc petrece \iiin interiorul sau, iar ceea cese petrece in interior se petrece ljiinexterior". (Die Struktur del' Seele, p. 177 in vol. 8 Werke,WaIter Verlag). o •il douasursa' a arhetipurilor 0 constituie conditiile biolo giceale organismuluiuman, resursele side instinctuale.-S.i aces tea se intiparesctot prin intermediul reactiei afective fata de ele. Astfel, sexualitatea apare la nivel arhetipal ca zeu al' fecundi tiitii,ca •un ~emon feminin, nesatios de placere, ca diavolul in su~icuIlic~~arede tap \iigesturi nectlviincioase. Situatiile umane fundamenta:Ielasa si ele urme arhetipale salt mitice. "Situatiile particulare, fie ca.e vorba de pericole trupe~ti- -8 fie elle vorba de pericole suflete!?titrezesc fantasme colorateufec tiv !?i,deoarece astfel de situatii se repeta, ell' se intiparesc ca arhetipuri", serie Jung in acela~i studiu Stri.1cturasufletului (Die Struktur ner Seele), p. 179. Balaurii pot fi intilniti in J)reajma cur5urilor de apa, in special in zona vadurilor. Spiritele reie sa la!?luiescin pustiurile lipsite de apa sau in {unduri de prapastie ; spiritele moriilor se ascund in desi!?ulpericulosal padudlor de bambus; nimfele tradatoare i~i au casa in adincul marilor sau in bulhoanele riurilor. In sfir~it, 0 a patra sursa a arhetipurilor 0 constituie eveni mentcle !?ipersoanele esentiale ventru viata omului, care se re peta constant. Barbatul, femeia, mama, tatal, copilul, triunghiul familial produc cell' mai puternice arhetipuri. Astfel, in dogma fica cre!?tina.trinitatea consta din tata, fiu !?isfintul duh, ulti roul Iii numit in timpul mitic original' "sofia", care era de na tura feminina. 6. Citeva dificultati Ipoteza lui Jung referitoare la formarea arhetipurilor ca in tipiirii"<;,prin mijlocirea reactiei subiective, a fenomenelor fizicc, a fiziologiei umane, a siiuatiilor fudamentale, in. sfar~it, a per soanelor 5i evenimentelor esentiale rididi intrebari care par a fi'menite 'sanu primeasca un raspims. Mai intii, s-ar parea ca numita ipoteza doar deplaseaza pro blema, in loc de a 0 rezolva. Ea nu ne spune de ce f~nomenele cosmice se intiparesc intr-un mod !?inu in altul, de ce alter nania zi-noapte, de exemplu se fixeaza in plan mitic sub forma cronlui solar. Nu cumva modul particular de intiparire pre:mpune la rindu-i 0 grila apriorica, grila care singurapoate explica for mele mitice determinante pe care Ie imbraca la .nivel arhetipal fenomenele fiuce sau psihice? Daca este a!?a.atunci arhetipu rile fiU sunt,un fenoment original', cumsustine Jung o aWl dificultate rezulta din contradictia ce·se conturcaza cIar in cuprinsul operei lui Jung intre defin:ireaarhetipurilor ca forme innascute !?ianaHzele prilejuite de ipotezele referitoare la formarea arhetipurilor. In aceste analize. arhetipurile apar mai curind ca reprezentari, imagini innascute. 7. Aparitia arhetipurilor nu poate fi explicata In perioada maturitatii, Jung adopta 0 atitudine noua-rata de problema fOrmarii arhetipurilor, renuntind la tentativele anteri {)arede explicare. Nu este vorbade 0 incapacitate subiectiva, ci de 0 imposibilitate principiala. De!?istudiul comparativ alistoriei culturii, pe de 0 parte, ~ial materialului psihiatric, pe de alta parte, atesta existenta arhetipurilor, formarea lor nu poate fi ex plicata din lipsa de mijloace cognitive. Intr-o nota.de subsol din studiul Despre arhetip ell 0 speciala eonsiderare a eoneeptului.de anima (1936), inclusiv !?iin volumul defata, Jung scrie: "flU se -9-