Țiganii din România

310 Pages·1944·12.746 MB·Romanian

by  Ion Chelcea

kkT
INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICA
Director Dr, SABIN MANUILA
BIBLIOTECA STATISTICA Nr. 8
TIGANII DIN ROMANIA
MONOGRAFIE ETNOGRAFICA
2,
C
ION CHELCEA
REFERENT SEE IN OFICIUL DE STUDII AL INSTITUTULUI
CONFERENTIAR DE ETNOGRAFIE LA UNIVERSITATEA DIN IASI
,
es
EDITURA INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICA
BUCURESTI V, SPLAIUL UNIRII 28
1944
www.dacoromanica.ro
DIN LUCRARILE ACELUI.A5 AUTOR
1. Grecii n colindete noastre. Un asPect al viefii sociale la noTin trecut :
Grecii negustori. Cluj. Tip. Ardealul", 1930.
2. Schijii monografic'd asupra Lujerdiului Somes., Din publ. Rev. Sa-
tul fi $coala" .Nr. 2, Cluj, Tip. Ardealul", 1932.
3. Obiceiuri. Credinfe, Colinde, din satul Mada jud. Hunedoara. Extras
dinOulegatorzd" I, Nr. 1, Cluj, Tip. ,,Ardealul", 1932.
4. Literatura Wonograficii a satelor noastre i problemele in legtiturii cu
studiul satuluiromdnesc. Din publ. Rev. .Satul fi Scoala Nr. 7,"
-
- Cluj, Tip. Ardealul" 1933.
- ,
-5. Tipuri de cranii romeme$ti din Ardeal. Cercetare antropologica. Cu
un tablon grafic i pentru planse. Acad. Rom. Mem. Sect. Stiinti-
fice, Seria III-a, Torn. X. Mem. 10. Buc. 1935.
6. Literatura' populara' romdnd contra dominatiunli magh.are zn Ardeal.
Cluj, Tip. Nationale, 1937.
7. Muzeat Etnografic al Ardealului, Cluj. Cu ocazia reorganizarii si
inaugurarii sale din Iunie, 1937.
8. Obiceiu, comunitate (sdteascii), canard populard. Tip. Dacia Tra-
=iane 1938. Extras din Transilvania". Sibiu 1938.
9. ifeam i rard. Pagini. de Etnografie i Folclor. Bucuresti. Tip. Im-
primeria", 1940.
10. Les Rudarii" de Muscel. Etude Ethnographique Ex traits des Archi-
ves, XVI-e. anneet, Nr. 1-4 Tip. Cartea Româneasce, Bucu-
testi, 1943.
11. Menirea Mazeului Etnograf tc al Moldovei. Iasi, Tip. Liga Cul-
turala", 1943.
12. Din Gorj. Note si Observatiuni cu caracter etnografk. Bucuresti.
Tip Informatia 2ilei" 1943.
Etnografie. Obiect, ConeepUe-Metoda. Lectie de deschidere a
13-.
cursului de Introducere in Etnogra fie", l'inuta la Universita-
tea din Iasi, in ziva de 29 Martie 1943. Extras din vol. IV,
Litcthrilc Geografice Dimitrie Cantemir". Iai. Inst. Arte Grafice,
Brawo, 1943.
www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL CENTRAL DE STATISTICA
Director Dr. SABIN MANUILA
BIBLIOTECA STATISTICA Nr. 8
ION CHELCEA
REFERENT SEF IN OFICIUL DE STUDII AL INSTITUTULUI
CONFERENTIAR DE ETNOGBAFIE LA UNIYERSITATFA DIN IASI
TIGANII DIN ROMANIA
MONOGRAFIE ETNOGRAFICA
EDITURA INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTICA
BUCURE$TI V, SPLAIUL UNIRII 23
1944
www.dacoromanica.ro
Lucrafea de fala reprezintä rezultatele unor cercetari filcul 2,z cadrul
Oficiu Ini de Studii al Institutului. OIfiiiile i interpretlirile reprezinta punctul
de vedere al autorului.
www.dacoromanica.ro
,,gettpte lizazze aoec .4aet
naaa 0100114 deptid Wed (Jle.4d
Jarz,i I carzczaitze erzcate
.
ateJa0
www.dacoromanica.ro
IN LOC DE INTRODUCERE
(PUNCTE DE VEDERE)
Redeschizandu-se discutia, ramanem la aceeasi constatare la
care se oprise acum 50 ani Paul Bataillard, cand afirma c.
les Tsiganes devraient etre en chaque contree l'objet de mono-
graphies ethnographiques tres precises, tres serieusement etudiees ;
et c'est ce qui manque presque partout, quoique les notices et meme
les livres, dont quelques uns tres connus, soient assez nombreux".1)
Pe-alocuri, acest deziderat s'a facut simtit si in publicistica
noastra din uhimul timp. Intre altele, simtind aceasta lacuna in
prezentarea problernei Tiganilor, Popp $erboianu se &idea pe
buna dreptate, la un studiu etnografic de oarecare intindere refe-
ritor la Tiganii nomazi, la netoti", cum le spune el 2). Se intelege
ca nu era un lucru atat de usor. Imprejurarile cereau un nou gen
de cunoastere : cercetarea Tiganilor in ceeace aveau ei mai specific,
ca viata. Documentul istoric reprezenta o sursa seaca de infor-
matie. Trecutul, in orice caz, nu avea prea mult de spus: Si apoi,
noua metoda in alte tari (in special Germania) daduse roade.
Ramasese deci, ca desvoltarea problemei sa primeasca si la
noi o deslegare mai fericita si moderna. Dar am continuat sa pri-
vim lucrurile prin unghiul de cunoastere istoric i lingustic. Din
care cauza, parcurgand bibliografia in chestiune, mai ales la noi, rar
vom in talni cercetari pe viu, in afara bineinteles, de cateva arti-
1) P. Bataillard. Bohemiens ou Tsiganes, in Diclionnaire dos Sciences
Antlzropologiques. Paris 1895.
2) Popp Serboianu. Les Tsiganes. Paris 1930 p. 12.
www.dacoromanica.ro
6 TIGANII DIN ROMANLt
-cole 3). Asa se explica, cum, in domeniul acesta am ramas ca lot
timpul lui Kogalniceanu, cand grupurile etnice din toate tarile
erau ,cercetate mai mutt pentru farmecul particularismului ce-1
prezentau.
Prin aceasta, recunoastem ca am ramas in urma, iar Popp $er-
boianK, venind vorba de trecut, arata ca in tot cazul, nu acesta va
fi drumul care ne va duce la realizarea scopului urrnarit. Serbo-
ianu recunoaste astfel, c. schita istorica" pe care o d in car-
tea sa, nu face deck sa treaca in revista parerile, dealtfel foarte
variate, ale diferitilor autori asupra Istoriei Tiganilor schita,
care ofera o foarte stearsa imagine" in comparatie cu ceeace a
fost sau este vieata bor.
Un istoric prin disciplina, dar care s'a ocupat cu Tiganii, mar-
turiseste ca aceasta problema i-a trezit interes, intai prin numarul
lor insemnat din tara noastra", apoi, pentruca la noi cercetarile
asupra lor au fost si continua sa fie cu totul insuficiente. Din pri-
cina conceptiei cle Care e stapanit, ajunge.insa la o contradictie cu
sine insusi când admite ca starea lor actuala fiind cunoscuta" a
fost tratata cu totul pe scurt 4). La drept vorbind, aceasta latura n'a
fost expusa cat se poate de scurt in cartea sa, ca fiind cunoscuta",
ci mai de graba pentru cà nu se putea altfel : D-1 Potra priveste
lucrurile ca un istoric i deci, nici nu avea de unde sa cunoasca pro-
blema, care tocmai sub acest raport ramane sa fie cunoscuta.
Sa nu ne facem iluzii : fiindca punctul de vedere integral
in cercetarea problemei, asa de mult si de pasionat desbatuta, e
in acelas timp i cel mai greu de realizat. Scapa datele complete
ale problemei.
3) Domnica I. Faun. Tiganii in viata satului Cornova, in Arhiva
pedant Stiin(a fi Ref orma Sociala Nr. 1-4 ; Aurel Boia. Integrarea Tiganilor
din Sant (Nasaud) in comunitatea romaneasca a satului, in Sociologic Roma-
neascii III Nr. 7-9, p. 351-356. Aurel Boia, este un exemplu in ce priveste
confuzia ce se face intre categoriile de Tigani. Din capul locului, cele doua
catcgorii de Tigani din Sant, de sat si rudari, sunt prin asezeo-e si felul lor
de a fi, la o oarecare distanta unii de altii. Nurnai eine nu e prcvenit cauta
sa-i considere una.
In 1929 am luat in deaproape cercetare, Rudarii din Muscel. v. Ion
Chelcea. Les Rudari" de Muscel. Etude Ethnographique. Extraits des Archives,
XVI-e armee, Nr. 1-4, 1943. In 1939 am cercetat in cadrul Institutului
de Cercetari Sociale al Romaniei, Tiganii, din Tara Oltului ; 63 sate cu toate
soiurile de Tigani. Materialul asteapta sa fie prelucrat. Alte articole si comu-
nicari referitor la problema : Ion Chelcea Neam i Tara. Pagini de Etno-
gra fie 5i Folklor. Bucuresti, 1940.
4) George Potra. Contributiuni la istoricul Tiganilor din Romania. Bu-
curesti 1939. p. 4.
www.dacoromanica.ro
TIGANII DIN ROMANIA 7
In felul s'au, Pofip $erboianu, avea sa cada si el in aceeasi
gresala, cand admitea ca limba ar fi singura chee ce ar mijloci
aflarea secretului existentei misterioase, a acestui popor 5). Ca sa
ne facem o idee asupra felului cum se poate aplica o .astfel de
conceptie, e destul sa aratam ca Popp $erboianu a avut in ve-
dere, exclusiv pe acei Tigani ce mai prezentau interes din punct de
vedere linguistic. Materialul la care se refera el, avea sa fie cules
dela Ursarii si Ciurarii din Muntenia, cu exceptia ditorva cu-
vinte luate din vocabularul Tiganilor vatrasi". 0 astfel de atitu-
(line, din punctul nostru de vedere, poate fi privita ca uuitaterall,
daca nu uitam adevarul expus mai sus, ca tocrnai puncZzd de ye-
dere este acela care intarzie cu mult asteptarile noastre.
Acest neajuns ne indeamna sa punem problema in mod
tehnic. Altfel, nu se poate ajunge la nici un rezultat. Fiindca
in alte limbi, din punctul de vedere al Tiganilor in general,
s'au realizat studii exceptionale 6) ; asupra Tiganilor dela noi,
lipsesc. Si astfel, dezideratul exprirnat de Paul Bataillard,
acum exact 50 ani, ramane in picioare si astazi. El a fost realizat
pentru Ungaria i Ardeal altadata 7). Pentru Germania, nu de-
mult. La noi, Barbu Constantinescu a ramas abea la un proect,
conceput Inca dela 1878 8); o astfel de lucrare insa el n'a ajuns
s. realizeze. Timpurile noastre cer o reexaminare a problemei
si o punere la punct a chestiunii Tiganilor in deosebi ca
problema de stat. In presa s'a cerut adesea, alaturi de o desiudai-
zare a tarei noastre, si o destiganizare a ei 5). i pAna nu cu-
noastem atat partial cat i integral aceasta problerna, e firesc sa nu
putem pasi la deslegarea ei.
Asupra numirii qi originii Tiganilor. Numirea Tiganilor im-
braca diferite forme : sunt numiri ce trgdeaZA cciracterul lor. Ast-
fel, Belgienii si Olandezii, referindu-se la faptul cä stint lipsiti
5) Popp $erboianu. Op. cit. p. 11.
6) M. G. Grcllman. Die Zigeuner. Ein historischer Versuch fiber die
Lebensart und Verfassung dieses Volkes. Lipsca-Dessau. 1783; Martin Block.
Zigeuner. Ihr Leben und Hire Seele dargestellt auf Grund eigener Reisen und
Forschungen. Leipzig 1936.
7) Dr. I. H. Schuncker. Die Zigeuner in Ungarn und Sibenbargen.
Wien und Teschen 1883.
8) Academia Romana Mss. 3923. p. 2.
9) Alaturi de marile prefaced, in sens negativ ce au avut sa se abati
asupra poporului roman ; ca spre ex. navalirea barbarilor cu mojicia slava" si
salbaticia maghiarli", etc. infiltratia evreeasca. avem si pecinginea tied-
neascr. S. Mehedinti. Ethnos, in Rev. Ethnos, I Fasc. I. p. 3.
www.dacoromanica.ro
8 TIGANII DIN ROMANIA
(Ie sentimentul religios, asa cum il concep ei, le-au dat numele
de Heiden" "). Pentru Mauri si Arabi, ei nu sunt altceva deck
hoti : Charami". Turcii, Ii numesc ei, nu Charami', dar cam
i
la fel : Arami". P5streaza insa dou5 numiri pe langa cea de
:
Arami" mai obisnuesc si pe cea de Tchingenes" Apoi, intre
)
altele, avandu-se in vedere culoarea pielei, in unele parti li se mai
spune Kalo" (sing.) ; Kali" pl.) adica negru, negri. In Serbia,
Rudarii-caravlahi, poarta numele de Karavlahi" (Vlahi negri
;
Romani negri) pentru acelas motiv.
Numirea generic5 de om" manus (sing.), manusa (pl.)
arat5 o stare originara psilmlogica si culturala, lipsita de cel mai
mic grad de diferentiere. Pasiunea ar care au fost urmkiti de
cercetkori 12), ilustreaza instinctiv sau constient aceasta sta-
re de lucruri : urrnkindu-i pe ei, descoperi o intreaga lume nouä
cum spun, originara, cat mai originar5.. Ceeace erau pentru
curopeni popoarele asa zise primitive, din alte continente, erau
pentru noi Tiganii din Europa...
Cand un popor Ii numeste conationalii : Sinto (sing.), Sinthi
(pl.) (om de al nostru"), inseamn5 cá tr5ieste intr' o lume inchisa,
in orice caz, f5r5 prea mari orizonturi pe de o parte ; pe de alta
se observa legkura de sange, orizontul organic al clanului si
simfamantul de trib, pe care Tiganii 1-au pastrat nana in timpurile
noastre i inteo lume cu alte conceptii de vieat5 deck a kr.
Numirile le sunt prea docunlentare spre a nu insista asupra
Ion. Au r5mas la starea de geneza. Rom" (sing.), Romi" (pl.)
inseamn5 barbat ; Romni", femeie. In timpul din urma o
minoritate constient5 dintre ei, a preferat s5. li se zic 5. in loc
de Tigani, Romi". Intre Romi, cu sensul de Tigani i ,.Rom"
Romni" cu sensul de barbat, om, femeie, legkura se impune dela
sine, desi discutia se poate continua. Noi n'avem intentia sà sta-
ruim pe aceast5. fem5.
10) Idolatrcs".
11) A. Poissonnier. Les esclaves tsiganes dans les Principautes Danu-
biennes, p. 30.
12) Dr. H. Wlislocki, care a facut gimnaziul gr.-cat. la Brasov, a trait
dupa ce si-a terminat studiile la Sebes-Alba, 10 ani peregrinand cu Tiganii
ca sä le deprinda moravurilc. Martin Block-, alt mare tiganolog, a facut acelas
lucru ; a trait printre Tiganii de cort, ani dearfindul atras de irezistibila do-
rinAii de a cunoaste aceasta lume, cu totul alta deck a noastra. Iu special,
categoria Tiganilor de cort Infatisa mai bine originalitatea acelei lumi.
www.dacoromanica.ro
TIGANII DIN ROMANIA 9
Tocmai din intretaerea aceasta de lumi, cu totul deosebite,
rezulta faptul ca poarta nume deadreptul false. Ca spre ex.,
Gipsy" crezuti de Englezi ca originari din Egipt. De altfel,
chiar ei veneau cu astfel de conceptii. Dupa cum, Francezii ii nu-
rnesc Bohemiens", ca veniti dinspre Boemia. 0 confuzie intreaga
se naste. Taxi si neamuri au explicatiuni deosebite, in care ele-
inentul subiectiv joaca un rol precumpanitor. Ca in cazul Spanio-
lilor si Portughejilor : ei au in acelas timp si pe Egypciano" si pe
Gitano". Directia de unde au aparut, pretinsa origine, in lipsa
de alt motiv de cunoastere, tine loc de adevar. Asa se face cum.
-
in uncle locuri, pe langa numele-lor adevarat, il mai au si pc
acela de Faraoni". Pentru Unguri ei sunt Pharaoh nepek"
popor al lui Faraon.
ln ,alte locuri isi zic Mauri" 13) dar se crede ca e un adaos.
Deasemena nu se atesta nici c Grecii i-ar numi Athingans".
Istoricii in evul mediu insa ii nurneau Azinghans"_
In aceeasi ordine de idci, cade i numirea ce o au nu
numai la noi, ci si in alte parti de Tatari". La noi, se bucura
in unele locuri de aceeasi numire. D-1 I. JVistor, referindu-se la
.,obarsia" lor, spune c. trebue cautata in seraintiile robite
si subjugate din India, de unde fusesera ridicati de tatari pe tim-
pul lui Genghis-Han. Deaceea, se mai numesc si 'Ana astazi,
in Danemarca si in uncle regiuni ale Germaniei, Tatari", iar
in Moldova, dupa unii se numeau Tatarasi", suburbiile targurilor
locuite de Tigani, ca spre ex., la Suceava si Iasi ").
Termenul care s'a impus mai mult, a fost acela de Tigani.
Francezii II adopta ei pe incetul, inlocuind pe cel de Bohe-
i
miens". Germania, Italia, Ungaria. partile locuite de Romani,
folosesc acest termen ; cel rnai general 13). Boemii Ii numesc Cin-
kan" ; Germanii Zigeuner" ; Italienii, Zingaro", Zingari" ;
Lituanienii, Cigonas" ; Rusii au pentru ei numirea de Taghan,
'khan" ; Sarbii, Ciganin" ; Turcii, Chinghianes" ; Ungurii
Czingany, Ciganyioc". Probabil dupa numele inrudit al neamu-
I ui din Industan numit, Cingar" sau Cengar" de care amintesc
tiganologii. Intre Cingari", popor inferior care traeste azi in
India si Tigani, ar exista dealtfel, o mare asemanare ca moravuri
13) M. G. Grellnzawn. Histoire des Boheiniens F. 33-36.
14) I. Nistor Istoria Basarabiei. Cernauti, 1923, p. DO..
.
15) M. G. Giclimann, op. cit. p. 3.
www.dacoromanica.ro