teatru la

32 Pages·2015·6.1 MB·Romanian

REVIST~ A UNIUNII
SCRIITORILOR DIN
ROM(cid:129)NIA
SSSSSEEEEERRRRRIIIIIEEEEE NNNNNOOOOOUUUUU~~~~~,,,,, 3333322222 PPPPPAAAAAGGGGGIIIIINNNNNIIIII
66666
IIIIIUUUUUNNNNNIIIIIEEEEE 22222000001111155555
NNNNNRRRRR..... 66666 (((((11111555559999988888)))))
AAAAANNNNNUUUUULLLLL XXXXXXXXXXVVVVVIIIIIIIIII
11111 LLLLLEEEEEUUUUU
Acest num‘r al revistei apare cu sprijinul Ministerului Culturii wwwwwwwwwwwwwww.....rrrrreeeeevvvvviiiiissssstttttaaaaaooooorrrrriiiiizzzzzooooonnnnnttttt.....rrrrrooooo
TEATRU LA |N~L}IME
NNNNNNN
AAAAAAA
{{{{{{{
LILILILILILILI
CCCCCCC
P|P|P|P|P|P|P|

NNNNNNN
AAAAAAA
RIRIRIRIRIRIRI
DDDDDDD
AAAAAAA

O:O:O:O:O:O:O:
TTTTTTT
OOOOOOO
FFFFFFF
FFFFFUUUUUNNNNNAAAAAMMMMMBBBBBUUUUUSSSSS (((((UUUUUnnnnndddddeeeeerrrrrccccclllllooooouuuuudddddsssss CCCCCiiiiieeeee)))))
FEST-FDR 2015
PPPPPRRRRROOOOOIIIIIEEEEECCCCCTTTTT RRRRREEEEEAAAAALLLLLIIIIIZZZZZAAAAATTTTT
CCCCCUUUUU SSSSSPPPPPRRRRRIIIIIJJJJJIIIIINNNNNUUUUULLLLL PPPPPRRRRRIIIIIMMMMM~~~~~RRRRRIIIIIEEEEEIIIII
FEST, a doua parte a FEST-FDR, festival organizat de
MMMMMUUUUUNNNNNIIIIICCCCCIIIIIPPPPPIIIIIUUUUULLLLLUUUUUIIIII
Teatrul Na]ional Timi[oara, a avut loc \ntre 7-13 iunie. FEST
TTTTTIIIIIMMMMMIIIII{{{{{OOOOOAAAAARRRRRAAAAA {{{{{IIIII AAAAALLLLL
a \mbr‘cat straiele diversit‘]ii [i le-a propus spectatorilor
CCCCCOOOOONNNNNSSSSSIIIIILLLLLIIIIIUUUUULLLLLUUUUUIIIII LLLLLOOOOOCCCCCAAAAALLLLL
s‘i spectacole de strad‘, performance, stand-up comedy,
TTTTTIIIIIMMMMMIIIII{{{{{OOOOOAAAAARRRRRAAAAA,,,,,
circ, hip-hop [i beatboxing. C(cid:140)nd spectaculosul traverseaz‘
PPPPPEEEEENNNNNTTTTTRRRRRUUUUU SSSSSUUUUUSSSSS}}}}}IIIIINNNNNEEEEERRRRREEEEEAAAAA
strada [i le z(cid:140)mbe[te gale[ trec‘torilor la ceas de sear‘,
CCCCCAAAAANNNNNDDDDDIIIIIDDDDDAAAAATTTTTUUUUURRRRRIIIIIIIIII
luminile sunt parc‘ mai str‘lucitoare, pericolul e mai mare
TTTTTIIIIIMMMMMIIIII{{{{{OOOOOAAAAARRRRREEEEEIIIII
[i sim]urile mai ascu]ite. |n aer liber, spectatorii au vizionat
LLLLLAAAAA TTTTTIIIIITTTTTLLLLLUUUUULLLLL DDDDDEEEEE
Livada de vi[ini dup‘ Cehov (Voskresinnia Theatre),
CCCCCAAAAAPPPPPIIIIITTTTTAAAAALLLLL~~~~~ EEEEEUUUUURRRRROOOOOPPPPPEEEEEAAAAANNNNN~~~~~
K@OSMOS de Roberto Strada (Grupo Puja!), [i Funambus
AAAAA CCCCCUUUUULLLLLTTTTTUUUUURRRRRIIIIIIIIII
(((((Underclouds Cie).
2222211111
|||||NNNNN AAAAANNNNNUUUUULLLLL 22222000002222211111
cyan magenta yellow black
(cid:111)(cid:114)(cid:105)(cid:122)(cid:111)(cid:110)(cid:116)
(cid:50)
DOdCocUuMmEeNntTaAr R
TUDOR ARGHEZI, |NTRE ANIVERS~RI
CORNEL UNGUREANU
1. Epitaf: "Tudor Arghezi/ N‘scut la "E un noroi ad(cid:140)nc, de ma]e [i bojoci, se
21 mai 1880 \n Bucure[ti/ Cu originea g(cid:140)ndea Vintil‘". |ntreb‘rile privind na[terea
p‘m(cid:140)nteasc‘ \n Gorj. Stins [i \nhumat aici revin [i r‘spunsurile se \ndreapt‘ c‘tre
la M‘r]i[or". Cine i-au fost p‘rin]ii, bunicii, credin]‘: "Chestiunile \n leg‘tur‘ cu originile
sunt \ntreb‘ri alunecoase, cu destule noastre o tulburau at(cid:140)t de vizibil pe mama,
r‘spunsuri alimentate de prejudec‘]ile \nc(cid:140)t am \n]eles c‘ trebuie evitate(cid:201)Despre
rom(cid:140)nescului arhaic, pentru care arborele mine personal a[ putea r‘spunde cu
genealogic se sprijinea pe r‘spunsuri sigure. legitima]iile Noului Testament, c‘ s\nt fiul
A fi "copil din flori" putea fi un blam. lui Dumnezeu". E singurul r‘spuns clar care
Biografiile lui Sadoveanu, Camil Petrescu, ne r‘m(cid:140)ne.
G. C‘linescu, Hortensia Papadat-Bengescu Un r‘spuns care mai are nevoie de
[i c(cid:140)te altele au fost mai mult sau mai pu]in ad‘ugiri. Vintil‘ pare a-[i g‘si un loc \n lumea
retu[ate: numi]ii nu vin dintr-o familie demn‘ bun‘ a ora[ului, p(cid:140)n‘ c(cid:140)nd \i roag‘ pe
de respect. Unele h(cid:140)rtii au fost retu[ate chiar prietenii s‘i s‘ mearg‘ la o m(cid:140)n‘stire. "|n
de scriitorii \n cauz‘, arunc(cid:140)nd \n aer r(cid:140)vna biserica din cetate se citea slujba \nser‘rii.
unor cercet‘tori iubitori de h(cid:140)rtii clare. Am Intr(cid:140)nd, vizitatorii f‘cur‘ pasul cu b‘gare
ar‘tat alt‘dat‘ c‘ tocmai marile opere ale de seam‘ [i cu st(cid:140)ng‘cie. C‘lug‘rii umpleau
celor numi]i mai sus au fost \ncerc‘ri de biserica, stranele, marginile [i mijlocul,
rescriere a biografiei. Imaginarul genial al \n[ira]i c(cid:140)te trei pe o latur‘ [i alta, [i l‘s(cid:140)nd
lui C‘linescu, Camil Petrescu, Sadoveanu, \ntre tind‘ [i altar o trecere \ngust‘". Locul Macedonski, talentatul meu concitadin de legi [i datini, ca voevozii Neagoe, Matei
Mateiu Caragiale, al Hortensiei Papadat- e preg‘tit pentru marea \nt(cid:140)lnire: "|nmul]it g‘se[te de regul‘ o m‘sur‘ just‘ \ntre Basarab [i Constantin Br(cid:140)ncoveanu;
Bengescu, a rea[ezat arborele genealogic cu \ngerii, cu sfin]ii, cu mucenicii [i cuvio[ii prezentarea faptelor [i comentarea lor, reformatori [i chiar revolu]ionari politici ca
"adev‘rat" pe \n‘l]imile Operei. Pe verticala zugr‘vi]i, de un chip [i o asem‘nare cu ei niciodat‘ lunecat‘ \n retoric‘ encomiastic‘". Tudor Vladimirescu: to]i b‘rba]i de energie,
care poate reg‘si tat‘l. Sau Tat‘l. [i care \nf‘]i[au pe \nainta[i, pe str‘buni, Este cu at(cid:140)t mai pre]ioas‘ modera]ia, cu scopuri bine conturate \n lumea
Descop‘r \n ultimul num‘r din revista din sih‘strii [i schituri, pleca]i la timpul lor cu c(cid:140)t unele dintre paginile despre Oltenia realit‘]ilor: nici unul aproape iscoditor de
Vatra textul lui Ferenczes Istv(cid:135)n, care arat‘ de la vecernii [i utrenii [i pogor(cid:140)]i \n chiliile pe care le citeaz‘ exegetul invit‘ la r‘sf‘]. interpret‘ri noi \n domeniul credin]ei
c‘ mama lui Arghezi s-ar fi numit Ergezi, de lut, num‘rul norodului de fa]‘ era Iat‘ "climatul sufletesc oltean" v‘zut de religioase sau de crea]ii durabile pe planul
c‘ era dintre secui, c‘ a ajuns \n Bucure[ti, nem‘rginit(cid:201)". E preg‘tit pentru \nt(cid:140)lnirea R‘dulescu-Motru: "Foarte probabil c‘ \n imagina]iei".
servitoare. Nu mai era un secret c‘ Arghezi lui Vintil‘ cu mama sa — pentru desp‘r]irea acest col] al Rom(cid:140)niei, care se nume[te Arghezi e [i el recitit de exeget. Dintre
purta amintirea unor locuri din Ardeal pe de ceilal]i: "Unul c(cid:140)te unul, oaspe]ii \nt(cid:140)rziau Oltenia, dac‘ nu \n tot cuprinsul acesteia, paginile argheziene, Zenovie C(cid:140)rlugea o
unde ar fi fost purtat de mama sa. Arghezi pe la iconostase, av(cid:140)nd fiecare un g(cid:140)nd [optit \n jude]ele de munte, \n orice caz: \n transcrie [i pe aceasta: "Socoti]i buni
sau Ergezi? [i o rug‘ciune a lui. Vintil‘ \nainta sfios, Mehedin]i, \n Gorj [i V(cid:140)lcea, trebuie c‘ s-a precupe]i [i numai la cobili]‘ cu co[uri,
George Munteanu, dar nu numai el, cu capul plecat. Subt policandru, el se trezi p‘strat o continuitate de via]‘ istoric‘, pe oltenii le-au dat pe vremuri boierilor din
credea c‘ Ochii Maicii Domnului (1934) e \n mijlocul unui gol, ocolit \n \nconjorul timp foarte \ndelungat, fiindc‘ numai a[a Bucure[ti o \nv‘]‘tur‘ de minte. Pe
o autobiografie. Este o carte \n care el face mare. B‘tr(cid:140)nii pravilei [edeau \n str‘nile se poate explica sentimentul de \nfr‘]ire a nea[teptate, \n vreo treizeci de ani, ei au
dreptate Mamei. Sabina, Mama din romanul rotunde" omului cu natura, \n forma \n care o g‘sim fost g‘si]i instala]i \n toate r‘scrucile de
Ochii Maicii Domnului se trage din cea mai Urmeaz‘ \nt(cid:140)lnirea — minunea. la oltean. C‘ci la oltean \nfr‘]irea cu natura competen]‘ [i toate profesiile intelectuale
\nalt‘ aristocra]ie. C‘l‘tore[te, se ini]iaz‘, |n]elesurile magnifierii: "Vintil‘ mai f‘cu nu are nimic din misticismul nordic, [i nici s-au resim]it numaidec(cid:140)t de prezen]a juve]ilor
tr‘ie[te \ntr-o lume \nalt‘ care \ncearc‘ s‘ un pas. Din icoana Maicii Domnului se uita din cel oriental. Olteanul este frate cu natura, \n ele". (Banatul Craiovei)))))
r‘spund‘ marilor \ntreb‘ri ale identit‘]ii. E la el [i z(cid:140)mbea Sabina(cid:201)Ochii erau tot at(cid:140)t dar nu se pierde \n totalul naturei, cum se Sunt pagini mereu citabile pentru
\ntre medicii unui mare Sanatoriu unde se de frumo[i ca mai \nainte [i fa]a tot at(cid:140)te pierd scenele de vis sau valurile de ocean.((cid:201)) configurarea unei geografii (nu numai
\ncearc‘ vindecarea naturii umane. proasp‘t‘ \i era". E Maica Domnului, nu e |n climatul s‘u sufletesc nu st‘p(cid:140)ne[te nici literare), care, f‘r‘ contextualiz‘ri succesive,
Directorul se nume[te Marc Gauthier [i e Sabina (sau e?). Care nu-[i mai aduce aminte misticismul, nici pesimismul tragic". "Oltenii s-ar risipi \ntre vorbe mari. "Investiga]ia
"un mare medic [i un mare latinist". "El de William Horst, tat‘l. A fost el, William sunt reali[ti. Dintre ei au ie[it iscusi]i r‘bd‘toare" a lui Zenovie C(cid:140)rlugea
c(cid:140)nta Metamorfozele \n original, pe o banc‘ Horst, tat‘l? Vintil‘ r‘m(cid:140)ne \n m(cid:140)n‘stire. conduc‘tori de oaste, ca boierii Craiove[ti, elaboreaz‘ o geografie literar‘/ spiritual‘
\n parc, \nso]indu-se din ghitar‘, savant |n lumea unei istorii sacre. Pot fi aici [i [i un \ntregitor de hotare, ca Marele Voevod necesar‘ \n]elegerii operei argheziene.
ni]elu[ detracat prin contactul cu bolnavii \n]elesurile Coloanei infinitului a lui Mihai Viteazul; \n]elep]i sf‘tuitori, d‘t‘tori Scrisului [i, poate, imaginarului arghezian.
lui atin[i de confuzie [i de halucinare". Br(cid:140)ncu[i.
KARAOKE
Sabina r‘m(cid:140)ne o perioad‘ \ntre bolnavii
"cuprin[i de confuzie [i halucinare". Doctorul 2. "(cid:201)Cu orginea p‘m(cid:140)ntesc‘ \n Gorj",
ADRIAN BODNARU
Ax st‘ \mpreun‘ cu cadavrele — studiaz‘ scrie pe morm(cid:140)ntul lui Tudor Arghezi de
longevitatea. Nemurirea. la M‘r]i[or. Exist‘ o origine cereasc‘ [i una
Dup‘ o c‘l‘torie (\ntr-un tren de lux, p‘m(cid:140)nteasc‘ : Ochii Maicii Domnului AAAAAmmmmm ]]]]]iiiiinnnnnuuuuuttttt sssssiiiiinnnnnggggguuuuurrrrr‘‘‘‘‘tttttaaaaattttteeeeeaaaaa cccccuuuuu sssssfffffiiiiinnnnn]]]]]eeeeennnnniiiiieeeee,,,,, [[[[[iiiii dddddeeeee iiiiinnnnnssssseeeeecccccttttteeeeellllleeeee dddddiiiiinnnnn‘‘‘‘‘uuuuunnnnntttttrrrrruuuuu
pe m‘sura condi]iei sale [i a B‘rbatului pe sugerau originea cereasc‘ a poetului, Gorjul cccccaaaaa pppppeeeee ooooo cccccuuuuurrrrr‘‘‘‘‘ dddddeeeee ssssslllll‘‘‘‘‘bbbbbiiiiirrrrreeeee llllluuuuuccccciiiiioooooaaaaasssss‘‘‘‘‘,,,,, fffffuuuuussssseeeeessssseeeeemmmmm dddddiiiiissssstttttiiiiinnnnnsssss
care-l \nt(cid:140)lne[te, \nalt ofi]er englez) se bunicilor dinspre tat‘ numea originea sa aaaaaddddduuuuusssss‘‘‘‘‘ dddddiiiiinnnnn vvvvveeeeesssssttttt cccccuuuuu gggggrrrrreeeeeuuuuutttttaaaaattttteeeee..... cccccuuuuu ccccceeeeeaaaaa mmmmmaaaaaiiiii (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnnaaaaalllllttttt‘‘‘‘‘ cccccooooollllleeeeeggggg‘‘‘‘‘ lllllaaaaa pppppuuuuurrrrrtttttaaaaarrrrreeeee.....
c‘s‘tore[te printr-un ritual al Iubirii. Ofi]erul p‘m(cid:140)nteasc‘. Locul onoreaz‘ identitatea
— ilustru aristocrat — moare \ntr-un accident arghezian‘. Nu numai Festivalul interna- ºººººnnnnn ccccc(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)ttttteeeeevvvvvaaaaa sssss‘‘‘‘‘pppppttttt‘‘‘‘‘mmmmm(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)nnnnniiiii,,,,, PPPPPrrrrriiiiimmmmmiiiiissssseeeeemmmmm ooooo uuuuunnnnniiiiifffffooooorrrrrmmmmm‘‘‘‘‘ ssssspppppeeeeeccccciiiiiaaaaalllll‘‘‘‘‘ pppppeeeeennnnntttttrrrrruuuuu aaaaassssstttttaaaaa:::::
[i Sabina \i na[te fiul: pe Vintil‘. Vintil‘, ]ional “Tudor Arghezi(cid:219) (((((Edi]ia a XXXV-a), mmmmmiiiiinnnnnttttteeeeeaaaaa mmmmmiiiii sssss-----aaaaa fffff‘‘‘‘‘cccccuuuuuttttt sssssuuuuubbbbb]]]]]iiiiirrrrreeeee [[[[[iiiii (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnnaaaaalllllttttt‘‘‘‘‘::::: (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnn eeeeeaaaaa ddddd‘‘‘‘‘dddddeeeeeaaaaammmmm dddddiiiiicccccttttt‘‘‘‘‘rrrrriiiii (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnn cccccaaaaassssseeeeellllleeeee dddddeeeee mmmmmoooooddddd‘‘‘‘‘
la 22 de ani e o minte excep]ional‘. ci [i numeroase c‘r]i de istorie [i critic‘ aaaaa tttttrrrrreeeeebbbbbuuuuuiiiiittttt sssss‘‘‘‘‘ ooooo cccccuuuuuccccceeeeerrrrreeeeesssssccccc cccccuuuuu [[[[[eeeeerrrrrpppppaaaaa[[[[[iiiiiiiiii..... ssssseeeeeaaaaarrrrraaaaa,,,,,
ccccc(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)nnnnnddddd mmmmm‘‘‘‘‘ rrrrrooooossssstttttooooogggggooooollllleeeeeaaaaammmmm dddddeeeee tttttrrrrreeeeeiiiii ooooorrrrriiiii,,,,,
"Autobiografia" arghezian‘ ofer‘ imaginea literar‘, de etnografie ilumineaz‘ un spa]iu
MMMMMoooooaaaaarrrrrttttteeeeeaaaaa eeeeerrrrraaaaa cccccaaaaa mmmmmeeeeerrrrrsssssuuuuulllll pppppeeeee bbbbbiiiiiccccciiiiicccccllllleeeeettttt‘‘‘‘‘,,,,, ppppprrrrreeeeefffff‘‘‘‘‘ccccc(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)nnnnnddddduuuuu-----mmmmm‘‘‘‘‘ (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnn tttttrrrrriiiiicccccooooolllllooooorrrrr.....
unei genera]ii — a rela]iei scriitorului cu ea: "arghezian". |ntre ele, prioritate ar avea
uuuuunnnnnaaaaa cccccaaaaarrrrreeeee ssssseeeee (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnnvvvvv(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)rrrrrttttteeeeeaaaaa gggggrrrrreeeeeuuuuu,,,,,
"Vintil‘ se g‘sea de acord cu toat‘ genera]ia c‘r]ile lui Zenovie C(cid:140)rlugea, autor a
dddddeeeee pppppaaaaarrrrrccccc‘‘‘‘‘ aaaaarrrrr fffffiiiii aaaaavvvvvuuuuuttttt MMMMMeeeeemmmmmooooorrrrriiiiiaaaaa (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)mmmmmiiiii pppppuuuuurrrrrtttttaaaaa bbbbbooooocccccaaaaannnnnccccciiiiiiiiii,,,,,
lui, n‘scut‘ dintr-odat‘, prin fenomenul numeroase volume privind spiritul locului.
dddddiiiiinnnnnaaaaammmmmuuuuulllll pppppuuuuusssss lllllaaaaa rrrrroooooaaaaatttttaaaaa dddddiiiiinnnnn fffffaaaaa]]]]]‘‘‘‘‘ [[[[[iiiii tttttooooottttt iiiii ssssseeeee ppppp‘‘‘‘‘rrrrreeeeeaaaaa ccccc‘‘‘‘‘ eeeee uuuuu[[[[[oooooaaaaarrrrr‘‘‘‘‘:::::
inexplicabil al str‘mut‘rii, cu o pasiune Tudor Arghezi [i spiritul Olteniei e
sssss‘‘‘‘‘-----[[[[[iiiii fffffaaaaaccccc‘‘‘‘‘ sssssiiiiinnnnnggggguuuuurrrrr‘‘‘‘‘ llllluuuuummmmmiiiiinnnnn‘‘‘‘‘ mmmmmaaaaaiiiii (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnnttttt(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)iiiii..... uuuuuiiiiitttttaaaaammmmm gggggrrrrreeeeeuuuuu,,,,, cccccuuuuu vvvvvoooooccccceeeee tttttaaaaarrrrreeeee,,,,,
pentru g(cid:140)ndul crud [i cu adev‘rul urm‘rit \nt(cid:140)mpinat‘ astfel de Gheorghe Grigurcu:
[[[[[iiiii mmmmm‘‘‘‘‘ lllll‘‘‘‘‘sssssaaaaammmmm aaaaaddddd‘‘‘‘‘pppppooooossssstttttiiiiittttt
cu prinz‘toarea [i cu s‘geata. Ea nu mai "Am r‘mas impresionat de caracterul ei
PPPPP‘‘‘‘‘rrrrreeeeeaaaaa ooooo cccccrrrrreeeeedddddiiiiinnnnnccccciiiiioooooaaaaasssss‘‘‘‘‘ rrrrreeeeecccccuuuuunnnnnooooossssscccccuuuuuttttt‘‘‘‘‘ ppppprrrrriiiiinnnnn dddddeeeee nnnnneeeeesssssiiiiinnnnnccccceeeeerrrrriiiiitttttaaaaattttteeeeeaaaaa vvvvvrrrrreeeeemmmmmiiiiiiiiii fffffrrrrruuuuummmmmoooooaaaaassssseeeee
cerea nimic, resping(cid:140)nd autoritatea dreptului laborios, de investiga]ia r‘bd‘toare cu care
eeeeeddddduuuuucccccaaaaa]]]]]iiiiieeeee dddddiiiiinnnnn jjjjjuuuuurrrrruuuuulllll cccccooooozzzzziiiiilllllooooorrrrr tttttaaaaarrrrrooooommmmm
de a \mp‘r]i gradat [i limitat [i socotindu- cercet‘torul \[i urm‘re[te subiectul, r‘scolind [[[[[iiiii ppppprrrrriiiiinnnnn rrrrraaaaavvvvvaaaaagggggiiiiiiiiiillllleeeee mmmmmaaaaarrrrriiiii ccccc(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)ttttt cccccllllliiiiimmmmmaaaaa ttttteeeeemmmmmpppppeeeeerrrrraaaaattttt‘‘‘‘‘ dddddeeeee ppppprrrrreeeeetttttuuuuudddddiiiiinnnnndddddeeeeennnnniiiii.....
se a[ezat‘ deasupra c(cid:140)ntarului \n func]iune nenum‘rate periodice vechi, dar [i aaaaalllll ccccc‘‘‘‘‘rrrrruuuuuiiiii aaaaavvvvvaaaaannnnntttttaaaaajjjjj (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnnccccceeeeepppppuuuuussssseeeeemmmmm sssss‘‘‘‘‘ fffffiiiiiuuuuu:::::
pentru dr‘muirea miligramului de lic‘rire parcurg(cid:140)nd o copioas‘ bibliografie, inclusiv ppppprrrrrooooommmmmiiiiittttteeeeeaaaaammmmm fffffaaaaapppppttttteeeee mmmmm‘‘‘‘‘rrrrreeeee]]]]]eeeee AAAAApppppoooooiiiii,,,,, (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnn sssssiiiiinnnnnggggguuuuurrrrr‘‘‘‘‘tttttaaaaattttteeeeeaaaaa rrrrr‘‘‘‘‘mmmmmaaaaasssss‘‘‘‘‘,,,,,
interioar‘. Vroia s‘ \nlocuiasc‘ lumea g‘sit‘ colateral‘, p(cid:140)n‘ la o tratare, am putea zice [[[[[iiiii fffffuuuuussssseeeeessssseeeeemmmmm nnnnnuuuuummmmmiiiiittttt ppppprrrrriiiiimmmmmuuuuulllll cccccaaaaarrrrreeeee fffffaaaaaccccceeeee aaaaabbbbbssssseeeeennnnn]]]]]aaaaa aaaaa[[[[[ttttteeeeeppppptttttaaaaammmmm sssss‘‘‘‘‘ mmmmmiiiii ssssseeeee ssssspppppaaaaarrrrrggggg‘‘‘‘‘ oooooccccchhhhheeeeelllllaaaaarrrrriiiiiiiiii
la c(cid:140)ntare, gr‘tare [i suite, cu lumea ei, exhaustiv‘, a acesteia". Remarcabilul c‘rturar ddddduuuuuppppp‘‘‘‘‘ aaaaannnnnuuuuulllll nnnnnaaaaa[[[[[ttttteeeeerrrrriiiiiiiiii..... [[[[[iiiii sssss‘‘‘‘‘ pppppooooottttt aaaaatttttiiiiinnnnngggggeeeee ooooorrrrriiiiiccccceeeee dddddooooorrrrriiiiinnnnn]]]]]‘‘‘‘‘,,,,,
priceput‘ s‘ discearn‘ [i s‘ cump‘neasc‘". are un exerci]iu al modera]iei, important nnnnneeeeevvvvviiiiinnnnnooooovvvvvaaaaattttt dddddeeeee fffffeeeeellllluuuuulllll (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnn cccccaaaaarrrrreeeee
Sunt anii "tinerei genera]ii" sub semnul la marile \nt(cid:140)lniri: "Poet, autor al unor AAAAAvvvvveeeeeaaaaammmmm ppppprrrrroooooppppprrrrriiiiieeeeettttt‘‘‘‘‘]]]]]iiiiillllleeeee (cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)(cid:148)nnnnntttttrrrrreeeeegggggiiiii::::: ssssstttttaaaaauuuuu llllluuuuucccccrrrrruuuuurrrrriiiiillllleeeee dddddeeeee ccccc(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)(cid:137)nnnnnddddd
c‘reia ar trebui s‘ se \mplineasc‘ scriitorul: merituoase studii \nchinate lui Blaga [i pppppeeeeennnnntttttrrrrruuuuu fffffrrrrriiiiicccccaaaaa dddddeeeee fffffiiiiiaaaaarrrrreeeeellllleeeee sssss‘‘‘‘‘lllllbbbbbaaaaatttttiiiiiccccceeeee dddddeeeee aaaaafffffaaaaarrrrr‘‘‘‘‘ aaaaammmmm dddddaaaaattttt bbbbbiiiiirrrrr cccccuuuuu vvvvveeeeennnnniiiii]]]]]iiiiiiiiii.....
orizont
3
LlUudDeExX
ALTELE-S ARTELE
bana(R)t
P~PIZZE-N SOMN
C~LIN-ANDREI MIH~ILESCU
DRAGO{ {I MIHAELA-
IANA MIH~ILESCU
DDDDDrrrrraaaaagggggiiiii gggggooooossssspppppooooodddddiiiiinnnnneeeee [[[[[iiiii gggggooooossssspppppooooodddddiiiiinnnnniiiii,,,,, 1111100000 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu ddddduuuuuiiiiiooooo[[[[[iiiii
Disciplina [i elegan]a Manuelei \n sin-
cron cu rigoarea perfec]iunii lui Drago[ con- acum ceva ani, \ntr-un C‘lindar de Nanomici
tribuie la na[terea unui concert deosebit noapte, am recomandat, la \nceputul fiec‘rei Co[covi]e cu hrean fierbinte
pentru pian. Concertul la patru m(cid:140)ini este luni, variate feluri de m\ncare bune de Gujon duios
expresia armoniei artistice ce i-a ghidat pe consumat \n somn. Rev‘z\ndu-le, le g‘sesc Fursec "M‘ndica"
parcursul vie]ii pe b‘ie]ii lor: Ioan [i Dinu prea democratice (pentru to]i cei ce dorm)
1111111111 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu cccccaaaaannnnniiiiibbbbbaaaaallllliiiii
Mih‘ilescu, care au urmat drumul muzicii, [i totalitare (f‘r‘ alternativ‘). Iat‘ deci o
aleg(cid:140)nd pianul. Inclina]ia didactic‘ a familiei serie de meniuri pe care le pute]i alege, visa,
Cuscri acri
a contribuit involuntar la alegerea copiilor, recombina [i neuita, fiecare dup‘ placul ori
Gianni la ceaun
ca apoi s‘ modeleze tinerii talenta]i din Timi- planul s‘u. Poft‘-n noapte bun‘!
Chibi]i fier]i \n miere
[oara. |n luna martie a acestui an, \ntreaga {trudel cu delega]ie
familie a sus]inut un concert simfonic care 11111 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu hhhhhiiiiipppppsssssttttteeeeerrrrriiiii nnnnnaaaaa]]]]]iiiiiooooonnnnnaaaaallllliiiii
1111122222 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu aaaaalllll]]]]]iiiiiiiiii
Ciorb‘ (cid:136) la crack
}uchi \n aspic
Prosciuttino "Hanibal"
Lab‘ de batracian "Cobzarul"
Aripioare de liliac
Cl‘tite cu gusturoi
Pau[al de ciuperci
Surtuc \n coaj‘
22222 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu lllllooooogggggooooodddddnnnnniiiiiccccciiiii eeeeetttttccccc.....
1111133333 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu ccccceeeeeiiiiilllllaaaaalllll]]]]]iiiii
V‘ioag‘ cu cantalup
a debutat cu o transpunere contemporan‘ Pupicei cu c\rm\z N‘sturei s‘ra]i
a momentului \n care compozitorul B(cid:142)la Pui la laser Porc fiert \n mu[tar
Bart(cid:151)k a interpretat pentru prima oar‘ \m- Resculad‘ de fragi Epitet de porumbei
preun‘ cu so]ia sa, Sonata pentru dou‘ piane Poale-n fr\u
[i percu]ie, doar c‘ au fost \nso]i]i la percu]ie 33333 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu bbbbb‘‘‘‘‘iiiiieeeee]]]]]iiiiiiiiii dddddeeeee cccccaaaaarrrrrtttttiiiiieeeeerrrrr
de Doru Roman [i Zsolt Csongor Szabo. 1111144444 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu aaaaavvvvveeeeennnnntttttuuuuurrrrrooooo[[[[[iiiii
Fiecare lucrare s-a modelat pe stilul Ciorb‘ de brut‘
interpretului, astfel Dinu a optat pentru o M‘m‘lig‘ tivit‘ Andive antropofage
Fil(cid:142) de taur cu uger
capodoper‘ apar]in(cid:140)nd lui Schuman, iar Ioan Lasagna cu g\ze mici
Banane "Pl(cid:154)schti"
a ales Rapsodia albastr‘ pentru a ne transpune Tart‘ "Toyota Coprolla"
\n epoca aniilor 20, coagul(cid:140)nd un repertoriu Nimic
44444 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu eeeeexxxxxpppppaaaaa]]]]]iiiii
sensibil, complex [i puternic, asemeni
familiei din care provin. 1111155555 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu [[[[[mmmmmeeeeeccccchhhhheeeeerrrrriiiii
Calamari subtitra]i
CLAUDIA BUCSAI
Poj‘rel cu talc
Sude]i \n s\nge
Cotropi]e cu nuci verzi
Duium de sturz
LA TOLCE VITA Five o’cock tea
{al‘u "Sandokan"
IUNIE, O LUN~ PREA
Chiftea-n cafea
T(cid:229)N~R~, DE MOARTE JUNIE 55555 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu vvvvveeeeegggggeeeeetttttaaaaarrrrriiiiieeeeennnnniiiii
MARCEL TOLCEA 1111166666 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu PPPPPrrrrriiiiimmmmmuuuuulllll MMMMMiiiiinnnnniiiiissssstttttrrrrruuuuu
Sugrum de scoici
Mul‘ verde cu l‘m\ie
Leb‘r spontan
Moto: Boris Vian s’(cid:142)crit (cid:136) la trompette, Alain Souchon, RRRRRiiiiivvvvveeeee gggggaaaaauuuuuccccchhhhheeeee (cid:136)(cid:136)(cid:136)(cid:136)(cid:136) PPPPPaaaaarrrrriiiiisssss C\[legi de chitar‘ cu ]ampene Viagra remoulade
Sufleu de cotor
Egou r‘scopt
BBBBBOOOOORRRRRIIIIISSSSS VVVVVIIIIIAAAAANNNNN {{{{{IIIII HHHHHAAAAARRRRRRRRRRIIIIIEEEEETTTTT,,,,, CCCCCEEEEEAAAAA MMMMMAAAAAIIIII LLLLLOOOOONNNNNGGGGGEEEEEVVVVVIIIIIVVVVV~~~~~
Indigogo[i
BBBBBRRRRROOOOOAAAAASSSSSCCCCC~~~~~ }}}}}EEEEESSSSSTTTTTOOOOOAAAAASSSSS~~~~~
II..QQ.. 66666 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu [[[[[uuuuuccccc‘‘‘‘‘rrrrriiiii]]]]]iiiii
I.Q.
IIDac‘ a]i citit SSSSS.ppppp.uuuuummmmmaaaaa zzzzziiiiillllleeeeelllllooooorrrrr, aQsQt‘zi, 23 iunie, ]ine]i-v‘ 5 secunde r.es.pira]ia t‘iat‘.
1111177777 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu fffffiiiiiggggguuuuurrrrraaaaannnnn]]]]]iiiii
Fiindc‘ (cid:148)n 23 iunie 1959, Boris Vian murea (cid:148)ntr-un fotoliu de cinema. La eminesciana Terin‘ de pizm‘
v(cid:137)rst‘ de 39 de ani. {i, dac‘ m‘ (cid:148)ntreba]i ce f‘cea el acolo, am s‘ v‘ spun c‘ trompetistul Apotrop‘i
Un autentic de b\zd\c
acesta exagerat de scriitor [i de bolnav pulmonar privea, (cid:148)n premier‘, iritat, un film inspirat Cot moale la ceaun
Bl‘ni]‘ pan(cid:142)
de unul dintre romanele sale semnat cu nume saxon: JJJJJ’’’’’iiiiirrrrraaaaaiiiii cccccrrrrraaaaaccccchhhhheeeeerrrrr sssssuuuuurrrrr vvvvvooooosssss tttttooooommmmmbbbbbeeeeesssss, al }ur]uri mutuali
Ciulama cu abera]i
unuia named Vernon Sullivan. OOOOO sssss‘‘‘‘‘ ssssscccccuuuuuiiiiippppp pppppeeeee mmmmmooooorrrrrmmmmmiiiiinnnnnttttteeeeellllleeeee vvvvvoooooaaaaassssstttttrrrrreeeee. De la Boris Vian (cid:148)ncoace,
C‘lc\i cu zmeur‘
de c(cid:137)te ori dau drumul apei de la chiuvet‘, m‘ a[tept s‘ curg‘ c(cid:137)te un ]ipar [i m‘ mir c‘, 77777 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu ggggghhhhhiiiiiccccciiiiitttttoooooaaaaarrrrreeeee,,,,, [[[[[aaaaammmmmaaaaannnnniiiii [[[[[iiiii DDDDDooooorrrrreeeeelllll
(cid:148)n fa]a spitalelor de pl‘m(cid:137)ni, nu a[teapt‘, apneic, un crin. Cu trompeta la buze. 1111188888 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu tttttrrrrreeeeeiiiii ppppprrrrriiiiieeeeettttteeeeennnnniiiii
Iar dac‘ a]i acceptat s‘ sta]i m‘car o secund‘ sub carapacea coinciden]elor fulgu- Cu[c‘-n crust‘
rante, afla]i c‘ tot (cid:148)ntr-o zi de 23 iunie, a murit Harriet. O celebrissim‘ ]estoas‘ de Galapagos Mu[uroi de ampitru[e Ciopoi bio
ce a plecat agale spre nic‘ieri, (cid:148)n 23 iunie 2006, la v(cid:137)rsta de 176 de ani. Dar nu de Voodoolii de ]ap Pinea]‘ rece
b‘tr(cid:137)ne]e — cum am fi (cid:148)nclina]i s‘ credem acum, ca un fel de reveren]‘ adresat‘ prea Budinc‘ de tur] Coco[ \n tranzit
tinerei mor]i a lui B.V.! —, ci de o maladie a inimii diagnosticat‘ de medicii gr‘dinii G‘lug\[te
zoologice australiene de unde uria[a galapaghez‘ dep‘na veacurile. 88888 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu llllleeeeetttttaaaaarrrrrgggggiiiiiccccciiiii
1111199999 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu sssssooooommmmmnnnnnooooorrrrroooooaaaaassssseeeee
Poate c‘ 176 de ani nu este o sum‘ at(cid:137)t de spectaculoas‘ (cid:148)n ani, cum s-ar deduce din
simpla ei enun]are. {i totu[i! Harriet. despre care se [tie cu precizie c‘ este n‘scut‘ (cid:148)n M\zg‘ de teherani
Sp\rc de napi
1830, a tr‘it (cid:148)n vremea revolu]iilor de la 1848 ce au produs Europa na]iunilor. Era jun‘ Priapizza
Piept de ra]‘ tr‘znit‘
(cid:148)n anii (cid:148)n care s-a n‘scut Rom(cid:137)nia, 1959, [i a prins Comuna din Paris, dar [i pr‘bu[irea Pulpe ample
Pitu[ti auriculare
Imperiului Otoman. A vie]uit (cid:148)n vremea avangardelor. A fost contemporan‘ cu ororile G‘lu[te capitonate
Euroni cu prune
celor dou‘ r‘zboaie mondiale, desigur din dep‘rtarea ei austral‘. A cheltuit temporal
comunismul (cid:148)n Europa, a fost martor‘ la r‘zboaiele ce au pr‘bu[it Iugoslavia. A parcurs 99999 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu [[[[[eeeeefffffiiiii 2222200000 PPPPPeeeeennnnntttttrrrrruuuuu fffffooooo[[[[[tttttiiiiiiiiii cccccaaaaammmmmpppppiiiiiooooonnnnniiiii
cei 175 de ani de la apari]ia primului ziar de mare tiraj, (cid:148)n 1830, -The Sun, p(cid:137)n‘ la ivirea
Facebook-ului, inventat cu doi ani (cid:148)nainte de dispari]ia ei. Conserve de mutr‘ Salam de ]epe
O via]‘ des‘v(cid:137)r[it‘ emo]ional, istoric [i tehnologic! De[i, de la Dali (cid:148)ncoace, m‘ Rinichi de g\sc‘ surd‘ Mu[chiule] scanat
calc‘ pe nervi femeile cu nume de Gala, poate c‘ aceast‘ venerabil‘ Doamn‘ de Galapagos Cheeseburger McAc Ciulama de umbre
mi-ar fi pl‘cut. T\mple dezosate {ut \n fri[c‘
(cid:111)(cid:114)(cid:105)(cid:122)(cid:111)(cid:110)(cid:116)
(cid:52)
INinTtEerRvViuIU
MIRCEA ELIADE |N LUMEA
SPECTACOLULUI
CRISTINA SCARLAT
MMMMMiiiiirrrrrccccceeeeeaaaaa HHHHHaaaaannnnndddddooooocccccaaaaa::::: |n anii studen]iei tale rar. M-am "direc]ionat" apoi spre convorbiri
(\n prim‘vara 1995) am primit din partea cu personalit‘]i care au avut leg‘tur‘ cu
unei necunoscute o scrisoare care \mi solicita Eliade sau cu lumea textelor lui din punct
un interviu. Am fost surprins de temeinicia de vedere artistic: punerea \n scen‘ sau trans-
\ntreb‘rilor [i am r‘spuns cu pl‘cere, punerea \n limbaj muzical sau cinemato-
g(cid:140)ndindu-m‘ c‘ un nou eliadist se arat‘ la grafic, plastic etc. a textelor sale literare [i
orizont. Convorbirea noastr‘ a ap‘rut \ntr-un nu numai. Plec(cid:140)nd de la fascina]ia pe care
cotidian din Ia[i. Vrei s‘-]i aminte[ti Spectacolul a exercitat-o asupra lui Eliade,
atmosfera de acum dou‘ decenii [i ce [tiai am \ncercat s‘ recompun fascina]ia pe care
atunci despre Eliade? textele lui au transmis-o celor care le-au
CCCCCrrrrriiiiissssstttttiiiiinnnnnaaaaa SSSSScccccaaaaarrrrrlllllaaaaattttt::::: |mi amintesc [i acum convertit \n alte limbaje artistice. Mi-am
cu emo]ie acele momente. A fost prima mea sus]inut licen]a, gradul didactic I, diserta]ia
convorbire publicat‘ — b‘tut‘ \ntr-o noapte de master, teza de doctorat, proiectul post-
la vechea ma[in‘ de scris, \mpreun‘ cu o doctoral — la care se adaug‘ multe alte pro-
prieten‘, pe foi g‘urite de metalul literelor iecte — cu lucr‘ri av(cid:140)nd plecare din universul
care au perforat h(cid:140)rtia. M-am adresat atunci recept‘rii operei lui Mircea Eliade. |mi amin-
dumneavoastr‘ cunosc(cid:140)ndu-v‘, \n calitatea tesc c‘ la \nceputul anului IV m-am dus la
mea de cititor, ca fiind cel mai familiarizat regretatul profesor Ion Apetroaie cu lucrarea
cu universul textelor literare ale lui Eliade, de licen]‘ gata scris‘: era o lucrare despre
cu soarta manuscriselor [i cu universul l‘sat seria televizual‘ a regizorului Dan Paul Io-
de acesta mo[tenire. V‘ solicitam informa]ii nescu — patru filme \n 5 episoade dup‘ nuvele
referitoare la istoricul unor edi]ii [i la soarta de Eliade, prezentat‘ \n 1995-1996 la TVR
unor texte care \nt(cid:140)rziau s‘ apar‘. Unul din \n cadrul emisiunii Universuri paralele (care
ele era biobibliografia semnat‘ de emeritul a organizat [i un concurs de analiz‘, pe care na]ional, pentru proiectarea unor programe |mi amintesc [i acum ziua \n care am primit
profesor Mac Linscott Ricketts, R‘d‘cinile l-am c(cid:140)[tigat prin(cid:201)tragere la sor]i!). Profe- coerente de editare, o contabilizare corect‘ un mail de la editura Lumen din Ia[i dac‘
rom(cid:140)ne[ti ale lui Mircea Eliade. Copil‘ria sorul s-a ar‘tat entuziasmat [i captat de ideile [i atent‘ a ceea ce s-a f‘cut p(cid:140)n‘ acum, la voiam, \n calitate de doctorand, s‘ public
[i tinere]ea (1907-1933), \n dou‘ volume mele, dar lucrarea, mi-a spus, nu putea fi nivel editorial, [i ce ar r‘m(cid:140)ne prioritar \n o carte — ca [i coordonator. Av(cid:140)nd posibi-
masive, ap‘rute, \ntre timp, [i \n limba rom(cid:140)- prezentat‘ la licen]a de la Litere, ci, cel mai perspectiv‘. O administrare inteligent‘ [i litatea s‘ [i propun tematica volumului, bine-
n‘ la Criterion Publishing \n 2004, r‘mas, bine, la Arte, la o sec]iune pe film. A[a c‘ eficient‘ a unor fonduri \n vederea elimin‘rii \n]eles c‘ r‘spunsul a fost prompt: Eliade.
p(cid:140)n‘ azi, punct de referin]‘. Emo]ia cu care am scris o alta: Bucure[ti, tem‘ [i simbol punctelor nevralgice, a caren]elor [i |n aceea[i zi i-am scris profesorului Casadio
am citit epistola dumneavostr‘ e vie \nc‘, \n opera lui Mircea Eliade, notat‘ cu zece. sincopelor de p(cid:140)n‘ acum. O prognozare [i despre proiect [i altor prieteni eliadi[ti [i,
[i r‘spunsul m-a \ncurajat, evident, altfel Dar care, acum, ar trebui mult rev‘zut‘ [i o etapizare a sarcinilor de urmat pentru p(cid:140)n‘ \n seara aceleia[i zile, am [i primit
n-ar fi fost anii lungi de schimburi epistolare, adus‘ la zi din punct de vedere al biblio- ob]inerea rezultatelor scontate. c(cid:140)teva texte care se reg‘sesc \n volum. Ceea
de informa]ii, de c‘r]i. Eram fascinat‘ de grafiei. Destinul meu a virat viguros datorit‘ (cid:209) Crezi c‘ ar fi un proiect utopic? ce a fost un impuls de entuziasm s-a concre-
nuvelele lui Eliade [i, mai ales, de felul cum lui Eliade. Profesional [i nu numai. (cid:209) Este doar aparent utopic, [i nu ireali- tizat \ntr-un real succes, m‘rturie st(cid:140)nd recen-
a abordat problematica spectacolului \n - De[i nu ne-am v‘zut fa]‘ \n fa]‘, am zabil. Dac‘ to]i cei care s-au implicat p(cid:140)n‘ ziile ap‘rute \n pres‘ [i faptul c‘ volumul
contextul modernit‘]ii. corespondat [i am dezb‘tut cu pasiune pro- acum \n realizarea de proiecte (volume, pu- este deja citat \n lucr‘ri de specialitate [i
Pasiunea s-a declan[at, \ns‘, nu \n urma bleme legate de opera lui Eliade. |mi aduc blicarea de manuscrise, coresponden]‘, orga- teze de doctorat: cronici ap‘rute \n revistele
lecturii, \n perioada liceului, a acestor nuvele aminte de dou‘ din "\ntrevederile" noastre nizarea de manifest‘ri na]ionale [i interna- Orizont, Postmodern Openings, International
sau a romanului Maitreyi, care m-au fascinat, g‘zduite \n Convorbiri Literare [i Nord ]ionale etc.) av(cid:140)ndu-l \n centrul de interes Journal on Humanistic Ideology, Hyperion,
de altfel, ci dup‘ lectura Romanului adoles- Literar. pe Eliade [i-ar canaliza energiile [i abilit‘]ile Cronica, \n englez‘, italian‘ [i rom(cid:140)n‘, sem-
centului miop, \n ziua c(cid:140)nd am \mplinit 18 -Primul interviu, E necesar‘ o coor- \ntr-un proiect comun, lucrurile ar prinde nate de Lara Sanjakdar, Emanuela Ilie, Mihai
ani. A fost ca un fluviu care \[i c‘uta matca, donare la nivel na]ional, aducea \n discu]ie contur [i substan]‘ altfel. Posada, Viviana Milivoievici. Despre profe-
se zv(cid:140)rcolea \n subteran, ascuns, \ncerc(cid:140)nd posibilitatea unor proiecte/politici editoriale - De-a lungul anilor ]i-am urm‘rit activi- sorul Casadio(cid:201)Entuziasmul [i \ncuraj‘rile
s‘ ](cid:140)[neasc‘ \n soare, ca o limb‘ necunoscut‘ care s‘ atenueze avatarurile edit‘rii/reedit‘rii tatea [i m-am bucurat de succesele tale. Care dumnealui au fost mai mult dec(cid:140)t stimula-
pe care o vorbeam f‘r‘ s‘ \n]eleg ce articulez, unor edi]ii \n condi]ii deficitare, neprofesio- au fost cei mai semnificativi dintre interlocu- tive, iar discu]iile via email despre filmul
ce exprim. Lectura textului de tinere]e al niste, \n condi]iile \n care exist‘, \nc‘, texte torii t‘i din str‘in‘tate [i preocup‘rile lor. lui Coppola dup‘ nuvela lui Eliade, Tinere]e
lui Eliade mi-a adus, doldora, r‘spunsurile. inedite semnate de Eliade care-[i a[teapt‘ - Unul din cei mai importan]i prieteni- f‘r‘ de tinere]e, (prinse \n textul dedicat
{i m-a ajutat s‘ m‘ rea[ez, s‘ m‘ repozi]ionez r(cid:140)ndul la publicare. Sunt, de asemenea, mo- colaboratori, primul [i veteran, este profe- filmului, publicat \n Hermeneutica(cid:201), II)
\n contextul propriilor mele a[tept‘ri [i tr‘iri, nografii [i studii importante ap‘rute \n str‘i- sorul Ricketts. Pe l(cid:140)ng‘ cele dou‘ interviuri absolut provocatoare [i vii, cu puncte de
s‘-mi conturez [i s‘-mi vizualizez altfel n‘tate care n-au v‘zut lumina tiparului \n publicate \n 2003 [i 2006 \n Rom(cid:140)nia literar‘ vedere inedite despre tot ce s-a scris p(cid:140)n‘
perspectivele. Datorit‘ acelei zile [i emo]iilor Rom(cid:140)nia. Vorbeam, printre altele, de cele- [i Nord literar, convorbirile [i colaborarea acum despre film, \n raport cu textul originar.
ei contabilizez acum tot ce am f‘cut la capito- brul Cahier de l’Herne/ Mircea Eliade, coor- cu distinsul discipol al lui Eliade continu‘, O alt‘ pl‘cut‘ surpriz‘ pe care am avut-
lul Eliade [i nu numai. A urmat apoi, \n donat de Constantin Tacou, 1978, din care f‘r‘ \ntrerupere, [i azi. A fost martor [i cola- o a fost, acum mul]i ani, telefonul lui Dan
timp, restr(cid:140)ngerea perspectivelor, referitor se citeaz‘ masiv, punct de reper \n studii borator, ca [i dv., la toate proiectele mele Petroiu, stabilit \n Germania, care, \mpreun‘
la Eliade, strict la ceea ce a \nsemnat teatrul consacrate, care nu cunoa[te o versiune \n importante, la volumele publicate, [i cele cu Dan Jelescou, un alt rom(cid:140)n stabilit \n
pentru el, lumea spectacolului, configurarea limba rom(cid:140)n‘. R‘m(cid:140)ne, \nc‘, delicat‘ proble- realizate \n perioada doctoratului [i, acum, str‘in‘tate, a realizat un documentar despre
teoriilor proprii referitoare la aceste aspecte, ma teatrului lui Eliade — neexist(cid:140)nd, p(cid:140)n‘ a post-doctoratului. Mi-a scris recenzii la Eliade: Mircea Eliade and The New Tower
dezvoltarea lor \n carnea textelor sale literare la ora actual‘, o edi]ie integral‘ cu piesele volume, mi-a intermediat colaborarea cu of Babel, titlul din contractul semnat de cei
[i nu numai, [i, apoi, lumea spectacolului sale: cele terminate, cele r‘mase doar ca al]i eliadi[ti din lume, mi-a trimis materiale, doi cu televiziunea german‘ la 9 iulie 1992,
\nsu[i, a filmului, a muzicii, a picturii, inspi- proiecte, cele schi]ate \n opera literar‘ (\n informa]ii, xerocopii [i c‘r]i ori de c(cid:140)te ori Mircea Eliade, His Name, His Destiny- titlul
rate de textele lui. Un univers rotund c‘ruia nuvele [i romane), cele r‘mase inedite — i le-am solicitat. Este, a[a cum [i scriam variantei prescurtate a filmului, comercia-
am \ncercat s‘-i pip‘i conturul [i rosturile, s‘ amintim doar de Aventur‘ spiritual‘, al undeva, imaginea dv. \n oglind‘! Dac‘ dv., lizat‘ de familia Jelescou \n S.U.A. Filmul,
plec(cid:140)nd \nspre via]a textelor de la via]a exte- c‘rei manuscris \n limba rom(cid:140)n‘ se afl‘ \n aici, mi-a]i trimis \n cei dou‘zeci de ani de comandat de televiziunea german‘, n-a mai
rioar‘ pe care acestea au z‘mislit-o \n limba- arhiva universit‘]ii din Chicago. Publicarea prietenie literar‘, cu care m‘ onora]i, zecile fost difuzat. Cunosc(cid:140)ndu-mi activitatea [i
jul altor arte, [i invers. Ast‘zi, printr-un textului \n limba rom(cid:140)n‘, \ns‘, din motive de volume pe care le-a]i publicat sau le-a]i entuziasmul pentru universul Eliade, mi-a
proiect postdoctoral, \ncerc s‘ sintetizez toate obscure, \nt(cid:140)rzie s‘ apar‘, de[i \n 2012 revista editat, zeci de materiale din reviste, adrese, pus la dispozi]ie toate materialele filmate,
ideile pe care Eliade le formuleaz‘ \n nuve- Theory In Action a publicat versiunea \n xerocopii ale unor documente inedite pe care brute, zeci de ore de film‘ri, spun(cid:140)ndu-mi
listica sa, \n romane, \n paginile de jurnal limba englez‘ a piesei, \n traducerea le-am folosit \n materialele publicate, cu c‘ dore[te s‘ scriu o carte [i s‘ valorific,
[i coresponden]‘, \n piesele de teatru finali- profesorului Mac Linscott Ricketts. Proiectul aceea[i promptitudine [i larghe]e sufleteasc‘ astfel, deplin materialele. Am scris pe larg,
zate sau r‘mase doar \n faz‘ de proiect, [i edit‘rii Operei, oprit la volumul al doilea, mi-a r‘spuns [i profesorul Ricketts, c(cid:140)nd \n timp, despre toat‘ aceast‘ poveste, [i am
s‘ public un Scurt tratat de teatrologie sau ini]iat de editura Minerva este, iar‘[i, unul i-am solicitat sprijinul. ini]iat un serial \n paginile revistei Orizont
introducere la o dramaturgie posibil‘. nevralgic. Un gest salutar \l fac de c(cid:140)]iva Un alt prieten, \ndr‘znesc s‘-l numesc — unde am publicat, p(cid:140)n‘ acum, zece episoa-
- Ce ai realizat \n activitatea ta publi- ani Liviu Borda[ [i Mihaela Gligor, prin — de[i exist‘ \ntre noi diferen]a anilor de de. Ele reprezint‘ transcrierea dialogurilor
cistic‘ din anii urm‘tori? publicarea volumelor de coresponden]‘ care- experien]‘ ai domniei-sale — este profesorul dintre Dan Petroiu [i personalit‘]i care au
- Am \nceput cu eseuri, convorbiri [i i au ca destinatari sau expeditori pe Mircea Giovanni Casadio, din Italia, cu ajutorul avut leg‘tur‘ direct‘ cu Eliade, cu tinere]ea
recenzii, majoritatea publicate \n Convorbiri [i Christinel Eliade. E necesar‘, cu siguran]‘, c‘ruia am publicat, \n calitate de coordonator, lui, cu perioada exilului: Emil Cioran, Mo-
literare, Caietele Mircea Eliade [i Nord lite- coordonarea tuturor eforturilor, la nivel volumul Mircea Eliade Once Again (2012). nica Lovinescu, Virgil Ierunca, Alain Paruit,
(cid:111)(cid:114)(cid:105)(cid:122)(cid:111)(cid:110)(cid:116)
(cid:53)
INinTtEerRvViuIU
Paul Barb‘neagr‘, Marie — France [i Rodica - Primul volum reune[te convorbirile
Ionesco, Claude Henri — Rocquet, Mircea publicate \n presa literar‘, majoritatea \n
Handoca, Pericle Martinescu [i mul]i al]ii. revista Convorbiri literare, cu eliadi[ti con-
Lucrul pe materialul brut primit merge foarte sacra]i [i cu arti[ti care au avut leg‘tur‘
greu, am tot spus \n paginile serialului publi- direct‘ cu opera lui Eliade. |n volum apar
cat, condi]iile tehnice \n care s-au realizat [i convorbirile cu compozitorii {erban Nichi-
\nregistr‘rile, film‘rile, sonorizarea deficita- for [i Nicolae Br(cid:140)ndu[, care mi-au dezv‘luit
r‘, mai ales, nepermi](cid:140)ndu-mi, amator fiind, emo]iile pe care le-au sim]it la contactul
s‘ salvez integral tot textul discu]iilor. Mai cu textele care i-au inspirat [i cum, dup‘,
am, \nc‘, materiale inedite, care \[i a[teapt‘ au luat na[tere compozi]iile lor muzicale,
r(cid:140)ndul pentru preg‘tirea urm‘toarelor episoa- Domni[oara Christina [i La ]ig‘nci. Trans-
de. Din p‘cate, cu domnul Dan Petroiu nu punerea lor \n limbaj muzical a redirec]ionat
mai reu[esc s‘ iau leg‘tura, cum mi-a[ fi universul creat de Eliade pe alte coordonate.
dorit, pentru l‘murirea unor aspecte [i pentru Au fost, apoi, convorbirile cu traduc‘tori
realizarea materialelor scrise pentru revist‘. ai pieselor de teatru, regizori [i actori: Joa-
Eventual, pentru un interviu \n care s‘ ne quin Garrig(cid:151)s, care a \nv‘]at rom(cid:140)na pentru
spun‘, fiind cel mai \n m‘sur‘ s‘ o fac‘, a-l putea citi pe Eliade \n original [i, astfel,
povestea filmului despre Eliade [i e[ecul s‘-l poat‘ traduce \n propria limb‘, spaniola.
difuz‘rii lui. Cu Adelina Patrichi, Mihaela Gligor [i Sabi-
Un alt colaborator a fost Joaquin Garri- na F\naru despre Eliade [i India, cu profesorii
g(cid:151)s, consacrat eliadist, traduc‘torul textelor Cornel Ungureanu, Mircea Handoca [i Mac
lui Eliade \n spaniol‘, apoi Francis Ion Linscott Ricketts despre proiecte e[uate,
Dworschack din Canada, autorul volumului despre manuscrise, despre filme dup‘ proza
|n ap‘rarea lui Eliade. De o real‘ bog‘]ie lui Eliade, despre avatarurile unor edi]ii etc.
[i experien]‘ artistic‘ mi-au fost \nt(cid:140)lnirile Cu Stelian Ple[oiu despre am‘nunte inedite
[i convorbirile cu trio-ul Horia Corneliu [i incredibile despre ultimii ani ai familiei
Cicorta], Letteria Giuffr(cid:143) Pagano ]i Tazzio Eliade, despre prieteni [i false prietenii. To]i mentor la Paris [i activitate \n bibliotec‘, fost \n timpul s‘pt‘m(cid:140)nii, ci la sf(cid:140)r[itul ei,
Torrini din Italia, direct implica]i — traduc‘- cei intervieva]i, pe l(cid:140)ng‘ savoarea informa- am fost obligat‘ s‘ m‘ \nscriu [i acolo ca sala ar fi fost [i mai plin‘! {i, apoi, fiindc‘
tor-scenarist, regizor, actor — \n experimentul ]iilor inedite, se implic‘ \n dialog cu entu- doctorand cu acte \n regul‘ [i s‘ pl‘tesc [i am avut, pe viu, concret, certificarea faptului
teatral La colonna Infinita, produs de com- ziasm sincer [i, \n acela[i timp, cu deta[are taxa de \nscriere, de[i statutul meu era altul, c‘, dup‘ dou‘zeci de ani de dedicare deplin‘,
pania Telluris Associati din Italia \n 2009. obiectiv‘ [i rigoare a detaliilor. deja doctorand fiind \n Rom(cid:140)nia, [i nefiind profund‘, entuziast‘, operei, vie]ii, numelui
Un one man show, regal de energie [i for]‘ - Ce aduce \n plus cartea ta din 2012? \n co-tutel‘). Dar neimportant acest d(cid:142)- Eliade (fiindc‘ redactarea tezei nu a \nsemnat
de idei. Vitalitatea [i bog‘]ia de idei a sculpto- - Redirec]ionarea, pe c(cid:140)t posibil, a discu- marche administrativ, pe l(cid:140)ng‘ experien]a doar trei ani, c(cid:140)t prevedea contractul
rului rom(cid:140)n sunt redate scenic \ntr-o explozie ]iilor [i comentariilor mele spre tot ceea ce tr‘it‘. |n primul r(cid:140)nd, faptul c‘ a fost de POSDRU, ci anii mul]i de documentare [i
de emo]ii, un foc inedit: jocul actorului [i ]ine de Spectacol, leg‘tura cu lumea artelor, acord s‘-mi fie mentor \nsu[i profesorul lecturi dinaintea ei), ceea ce a \nceput ca o
sintetizarea p(cid:140)n‘ la esen]‘ a piesei redau a[a cum o vede Eliade [i, apoi, filtrat‘ \n George Banu, cel mai renumit, savuros, pro- simpl‘ pasiune \n liceu, colectare de infor-
cu acurate]e ideile lui Eliade exprimate \n diversele limbaje ale unor profesioni[ti care lific teatrolog la ora actual‘, care mi-a r‘s- ma]ii, fi[e de lectur‘ etc. s-a concretizat,
text despre geniul sculptorului [i arta sa. s-au apropiat din unghiuri semiotice diferite puns mailurilor [i solicit‘rilor (de[i to]i cei prin volumele publicate [i prin tez‘ [i ca
Am scris pe larg despre acest spectacol — de universul lui literar [i nu numai. |n volu- c‘rora le cerusem sfatul mi-au spus c‘ nu documentare [tiin]ific‘. {i, mai ales, ca voce
v‘zut \n trei variante, inclusiv \n cadrul Galei mul II al Hermeneuticii(cid:201), pe l(cid:140)ng‘ convor- \mi va r‘spunde, fiind prins \ntr-o mul]ime singular‘ \n universul Eliade, fiindc‘ drumul
interna]ionale a recitalurilor dramatice de birile \n care-i am ca distin[i interlocutori de proiecte — toate legate de teatru, bine\n- ales nu a fost b‘t‘torit, nici m‘car deschis,
la Bac‘u, \n aprilie 2012. pe Alexander Hausvater, Dumitriana Condu- ]eles), [i mi-a trimis documentele de care de altcineva: sintetizarea informa]iilor pri-
(cid:209) Despre ce alte proiecte ne po]i vorbi? rache, Gra]iela Benga, Tazzio Torini, Horia aveam nevoie pentru Sorbonne III. N-au vind receptarea operei sale, a universului
(cid:209) Sunt foarte mul]i cei cu care am co- Corneliu Cicorta[, Letteria Pagano, Marcello fost discu]ii lungi [i interminabile despre s‘u literar, academic [i biografic, prin inter-
respondat, cu care am schimbat idei [i infor- De Martino, Cornel Ungureanu, Jos(cid:142) An- teatru, cum mi-a[ fi dorit, cu racord direct mediul altor limbaje ale artei: pictur‘, mu-
ma]ii, cu care am realizat interviuri — sau tonio Hern(cid:135)ndez Martinez, am ad‘ugat texte la Eliade, dar de sfaturile [i ideile domniei zic‘, teatru, film, numismatic‘, filatelie, spec-
urmeaz‘: Alexander Hausvater, compozitorii care au ca subiect opera muzical‘ a lui Harry sale am ]inut cont. tacol multimedia etc. etc. [i reflectarea aces-
Eoin Callery din California [i Fabio Monni Tavitian, Axis Mundi, [i pe cea a lui Aldo E apoi amintirea bibliotecilor [i a libr‘- tor aspecte, prin materiale publicate \n presa
din Italia, regizorul Beno\t Vitse din Fran]a. Brizzi, The Labirinth Trial, tabloul lui Dimi- riilor pariziene: a s‘lii de la Sorbonne III, de specialitate, a acestor preocup‘ri. Teza
Cu Matei Vi[niec — dialoguri via email des- trie Gavrilean de la Casa Pogor, Domni[oara \n special, teatru [i film. N-am v‘zut la noi este, cum spunea unul din distin[ii referen]i,
pre Cioran, Eliade, Paris, plec(cid:140)nd de la piesa Cristina (care a fost cobor(cid:140)t de pe peretele ceva asem‘n‘tor, ca num‘r de titluri reflec- o adev‘rat‘ banc‘ de date pe aceast‘ latur‘
Mansard‘ la Paris cu vedere spre moarte, unde era expus [i zace acum, plin de praf, t(cid:140)nd un domeniu, o tem‘ de cercetare. Num‘- a recept‘rii lui Eliade.
pentru o convorbire publicat‘ (deocamdat‘ ascuns \ntr-o magazie, de unde mi-a fost rul dic]ionarelor de film, de exemplu, este - Ce aduce nou Cristina Scarlat \n dezba-
defunct‘) — primele secvcen]e ale piesei care adus s‘-l v‘d, dup‘ ce aflasem de soarta mult superior celui din bibliotecile noastre. terile despre Eliade?
\l are ca personaj principal pe Cioran la v(cid:140)rsta lui), filmul lui Coppola, Youth Without Titluri pe care la noi nu le g‘se[ti nici m‘car - Cu siguran]‘, aspectele avute \n vedere,
senectu]ii ilustreaz‘, \ntr-un fel de ekphraz‘ Youth, [i spectacolul de la Bac‘u, \n pre- \n original, ca s‘ nu mai vorbim de lipsa tematica abordat‘: hermeneutica recept‘rii
dramatic‘ indirect‘, celebra fotografie a celor mier‘ — La Colonna Infinita, versiunea italia- traducerilor. Dup‘ prima experien]‘ a Pari- \n universul teatrului, al filmului, al muzicii,
trei prieteni — Cioran, Eliade, Ionesco — la n‘, pe care n-am putut-o prinde \n convor- sului mi-am dorit o revenire. {i am ob]inut-o. al picturii, al experimentelor multimedia etc.,
Paris, f‘cut‘ \n 1977 \n Place F(cid:159)rstenberg birile publicate, acestea fiind anterioare ei. Tot la Sorbonne Nouvelle Paris III, tot cu \n care au fost filtrate, transpuse, traduse,
de Louis Monier. Piesa a cunoscut o abordare {i receptarea ei a fost. o burs‘: de data aceasta, post-doctoral‘. Mi re-convertite textele lui Eliade, literare [i
scenic‘ deosebit‘, a trupei franceze - Pe lista ta de volume se afl‘ [i unul l-am dorit ca mentor tot pe profesorul Banu. nu numai. Leg‘tura pe care \ncerc s-o refac
Papierth(cid:142)(cid:140)tre, \n regia semnat‘ de Alain intitulat Mircea Eliade, Hermeneutica spec- Dar timpul [i proiectele domniei-sale n-au \ntre textul originar [i fructul imagina]iei
Lecucq, \ntr-o formul‘ cu care publicul tacolului, III? f‘cut posibil acest lucru. Mentor \mi va fi, unor arti[ti [i, astfel, re\ntoarcerea la Eliade,
rom(cid:140)n, cel pu]in, este mai pu]in familiarizat: - Este deja un proiect propus spre finan- de data aceasta, teatrologul Gilles Declercq. \mbog‘]it‘. |ncercarea de a sintetiza, rotund,
realizat \n tehnica teatrului de h(cid:140)rtie.. Am ]are, prin Editura Casa C‘r]ii de {tiin]‘ din |mi sunt vii, de asemenea, \n minte, dialogu- experien]ele estetice ale unor arti[ti, cu nu-
dialogat [i cu Alain Lecucq, tot \n vederea Cluj. Sunt, de fapt, anexele tezei de doctorat, rile pe care le-am provocat la cursurile profe- mitor comun \n opera Maestrului, re-defi-
unui dialog publicat — proiectat \ntr-un care cuprind convorbiri cu compozitorii sorilor Amos Fergomb(cid:142) [i Pierre Longue- nind, astfel, \nsu[i limbajul artistic. Retran-
duplex cu autorul textului — dar, [i acesta, Fabio Monni, Italia [i Eoin Callery, Stanford, nnesse de la Universitatea din Artois, ca scrierea limbajului literar \n alte limbaje,
a e[uat. Nu pun e[ecul acestor proiecte de California, cu regizorul Mihai Mih‘escu, masterand Erasmus, din 2008, despre teoriile rescrierea lui Eliade, mai mult sau mai pu]in
convorbiri — [i al altora, adunate \n timp — Ia[i, cu Adelina Patrichi, plus alte c(cid:140)teva despre teatru ale lui Eliade [i Artaud, teatru \n spiritul textelor sale.
dec(cid:140)t pe seama complexit‘]ii cu care am texte inedite, care aduc noi informa]ii, \n mitic, despre spectacolul cotidian al moder- - La ce alte proiecte lucrezi?
abordat problemele ridicate de spectacole sfera tematicii c‘reia m-am consacrat. nit‘]ii. Ca post-doctorand sper s‘ valorific - Deocamdat‘, centrul preocup‘rilor me-
[i a lipsei de timp a interlocutorilor pentru - Tot pasiunea pentru Eliade [i opera [i mai mult, prin ceea ce voi publica [i pre- le o constituie redactarea proiectului post-
a formula, \n scris, r‘spunsurile (interlocutori sa te-au dus la Paris. Experien]a Parisului, zenta cu ocazia diverselor proiecte, aceste doctoral, Scurtul tratat de teatrologie(cid:201) {i,
care, totu[i, au fost de acord cu dialogurile cum o resim]i? aspecte legate strict de teatrul lui Eliade, printre pic‘turi, finalizarea celorlalte proiecte
\n vederea public‘rii). La fel, regretul - Experien]a Parisului, totalizant‘, o unitar. Proiectele sunt multe [i sper s‘ le demarate: publicarea tezei [i a Hermeneu-
e[ecului unui dialog publicat cu regizorul datorez experien]ei doctoratului. Mai fuse- concretizez. ticii(cid:201), III. Plus alte c(cid:140)teva proiecte g(cid:140)ndite
Dan Pi]a despre filmul Eu sunt Adam!(cid:201), sem \n Paris, ca masterand, cu ocazia unei - Ai ob]inut la examenul de doctorat \mpreun‘ cu c(cid:140)]iva prieteni eliadi[ti, despre
cu Harry Tavitian despre opera de jazz Axis burse Erasmus, \n 2008-2009, dar en miettes, cel mai \nalt calificativ posibil: Summa cum care nu pot face, \nc‘, vorbire. Un alt post-
Mundi, cu Liviu Pancu despre un fascinant stagiul meu fiind la Universitatea din Artois, laude. Descrie-ne cum s-a desf‘[urat exame- doctorat, eventual integral la Paris(cid:201)
spectacol-dans dup‘ Istoria religiilor, [i al]ii. relativ aproape de Paris. Apoi \n 2012, patru nul. Care au fost cele mai interesante discu]ii? - |]i mul]umesc [i-]i a[tept‘m c‘r]ile!
|n fine. Riscurile entuziasmului! luni de Paris — ca doctorand la Universitatea - {i amintirea acestui moment o voi - Eu sunt cea care, \ndatorat‘, v‘ mul]u-
- |n 2008 editura Timpul a publicat volu- Sorbonne Nouvelle Paris III, Arts&M(cid:142)dias p‘stra mereu vie! O dat‘, fiindc‘ sala a fost mesc. Pentru to]i anii de daruri [i d‘ruire!
mul Cristinei Scarlat, Mircea Eliade. Her- — (doctorand [i acolo, fiindc‘ labirintul admi- plin‘ de prieteni [i flori! Nu credeam c‘
Interviu realizat de
meneutica spectacolului, I (280 pagini). nistrativ din Fran]a este absolut aiuritor: va fi a[a — de[i visam acel moment. {i con-
Vorbe[te-ne despre prima ta carte! stagiar doctorand fiind, ceea ce \nsemna un vingerea c‘, dac‘ sus]inerea tezei n-ar fi MIRCEA HANDOCA
(cid:111)(cid:114)(cid:105)(cid:122)(cid:111)(cid:110)(cid:116)
(cid:54)
ANanCcEhHetTaA
DAC~ N-AR FI EXISTAT EMINESCU,
CINE CREDE}I C~ AR FI FOST
SCRIITORUL NOSTRU NA}IONAL?
ADA D. CRUCEANU iubim ca pe ceva necesar, aerul pe care \l
respir‘m, de exemplu; nu ne g(cid:140)ndim la
Dac‘ Eminescu n-ar fi existat ([i nici
fiecare respira]ie \n parte, dar s‘rind peste
n-ar fi fost "inventat"), ar fi fost [i r‘mas
una singur‘, ne stingem. De aceea, nu vreau
doar Caragiale. Eternul! Parol. F‘r‘ "lujerul
s‘ rostesc acel dac‘ n-ar fi el poetul na]ional,
\nalt al crinului", dar cu poezia "c‘ldurii
dar dac‘ ar trebui \nlocuit chiar [i pentru o
mari, mon[er" (sau, acum probabil, my dear/
secund‘, un secol sau o eternitate, n-a[ vrea
boy/ man!!!), precum fa]a noastr‘ diurn‘,
s‘ fiu eu aceea care s-o fac‘ din voin]‘
\n oglinda noastr‘ diurn‘, cu n‘pastele sale
proprie.
[i n‘p‘stui]ii de noi, \n ]‘ri[oara mea [i mereu
Ca s‘ se a[eze \n fruntea istoriei literare,
clam\nd Europa, cu revolu]iile noastre cu
s-ar putea afla mai mul]i poe]i de seam‘:
p‘rul pe moa]e, cu 1907-le nostru, mereu
Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George
\nfr\nt, cu dandanachii, bile]elele [i loazele
Co[buc, Nichita St‘nescu, Marin Sorescu,
noastre cele de toate zilele. Mai cu seam‘
Ioan Alexandru. N-a[ vrea s‘ m‘ g(cid:140)ndesc
atunci c\nd, din cine [tie ce ra]iuni, vin
la o lume a poeziei, a marilor tr‘iri [i repere
vremuri de scos la iveal‘ toate steagurile
f‘r‘ Eminescu. El este unic din orice unghi
[i to]i amicii, c\nd se duce dracului rapi]a
am privi evolu]ia poeziei rom(cid:140)ne[ti. Oricum,
[i carnavalul e \n toi. {i vremurile astea tot
\n locul unui geniu nu se a[az‘ nimeni.
vin [i negre[it le tot tr‘im, p\n‘ c\nd, s‘tui
Pentru orice posibilitate, cu mintea
de noi \n[ine, lu‘m drumul nem]esc.
de-acum, cu sufletul iubitor [i cl‘ditor de
{i totu[i, nici o istorie nu a fost mai
vers alb, l-a[ numi pe Lucian Blaga. Poezia
dreapt‘ ca a noastr‘. I-a dat \n acela[i veac,
lui mi-a fost lumin‘ [i minune \ntr-o adoles-
\n acelea[i vremuri [i pentru toate "vremile",
cen]‘ \n care poetul nu prea era studiat dec(cid:140)t
pe Eminescu [i Caragiale. Scriitura (sem-
cu infinite rezerve. Erau versurile din Poeme- limitat‘ ([i de factori extraestetici) o bun‘
n‘tura/ marca) noastr‘ na]ional‘. F‘r‘ de
le Luminii, f‘r‘ a aborda filozofia ori teatrul DAN FLORI}A-SERACIN bucat‘ de vreme.
pereche [i f‘r‘ de substitut/ substituent.
s‘u. Era Poetul cu majuscule. Am \nceput, Dintre prozatori ar intra \n discu]ie
Acestei \ntreb‘ri \mi este greu s‘
\ntreaga genera]ie, s‘-l iubim [i s‘-l degust‘m Rebreanu [i Sadoveanu. Socotit \ndeob[te
SIMION D~NIL~ r‘spund, fiindc‘ mi-e aproape imposibil
ca pe o b‘utur‘ fin‘ [i foarte pre]ioas‘. Pe cel mai mare romancier rom(cid:140)n, Rebreanu
s‘-mi \nchipui lumea \n care eu tr‘iesc f‘r‘
S-a spus c‘ toate drumurile literaturii
Lucian Blaga l-a[ a[eza f‘r‘ rezerve \n v(cid:140)rful n-a dat, din p‘cate, [i cel mai valoros ro-
Eminescu. |i percep at(cid:140)t de vie prezen]a,
noastre duc la Eminescu [i pleac‘ de la
piramidei pentru c‘ merit‘ din toate punctele man al literaturii rom(cid:140)ne, fiind \ntrecut, zice-
\nc(cid:140)t, f‘c(cid:140)nd abstrac]ie de ea, m-a[ sim]i
Eminescu. E greu de imaginat atunci care
de vedere. El vestea o alt‘ culoare [i form‘ se, cu Craii s‘i, de Mateiu Caragiale. Poate
nu mult diferit de omul pios care se vede
ar fi fost scriitorul nostru prin excelen]‘,
\n care s‘-[i toarne talentul [i iubirea de dac‘ s-ar fi cunoscut la timp moartea sa de
brusc privat de obiectul venera]iei sale. Am
dac‘ el n-ar fi existat. Despre cei ce au tr‘it
patrie. Nu este rostul meu s‘-mi etichetez martir, altul ar fi fost statutul s‘u ast‘zi.
crescut cu Eminescu, am tr‘it cu Eminescu
dup‘ el, unii epigoni sau neepigoni, dar
preferin]ele literare, nu poate fi vorba, mai Pentru c‘ vestea sf(cid:140)r[itului tragic al unui
[i chiar am tr‘it din Eminescu, ]in(cid:140)nd seama
folosindu-se de ascensiunea lui pe marile
ales s‘-l \nlocuiasc‘ cineva pe Eminescu mare scriitor (cum s-a \nt(cid:140)mplat [i \n cazul
de cariera mea didactic‘.
culmi pe care ne-a ridicat el literatura rom(cid:140)n‘,
niciodat‘ \n sufletele noastre. lui Eminescu, de altfel), poate s‘pa ad(cid:140)nc
Sintagma "poet na]ional" a fost asociat‘
pentru a o continua duc(cid:140)nd-o [i mai sus,
{i ajungem la alegerea mea care se refer‘ \n cugetul unei na]iuni [i, la fel ca \n religie,
numelui Eminescu, spune istoria literar‘ (v.
al]ii, dimpotriv‘, scriind \n r‘sp‘r cu ope-
la Lucian Blaga. El are o oper‘ complet‘, poate constitui o premis‘ a mitific‘rii! |n
Dan M‘nuc‘ \n RL nr. 5/2008), \n func]ie
ra sa, nu putem [ti ce destin literar ar fi
de mare \ntindere [i varietate, este citit [i fine, Sadoveanu. E indubitabil scriitorul care
de mai multe criterii: etnic ("cea mai
avut f‘r‘ existen]a lui Eminescu. Nu-l vom
apreciat de toate segmentele de v(cid:140)rst‘. El s-a bucurat de cea mai larg‘ popularitate
glorioas‘ \ntrupare a geniului rom(cid:140)nesc"),
c‘uta deci \ntre scriitorii posteminescieni
a fost poetul care a vorbit \nt(cid:140)ia oar‘ despre \n veacul trecut, \n pofida nefericitelor op]iuni
cultural ("o con[tiin]‘ de cultur‘"), psihologic
pe cel care ar fi putut sta \n locul lui. Scriitorul
reprezentarea sufletului rom(cid:140)nesc sub forma politice [i ideologice spre sf(cid:140)r[itul vie]ii.
("ie[it din ad(cid:140)ncul firei rom(cid:140)ne[ti"), etno-
na]ional, a[a cum l-au dorit contemporanii
unduit‘ de deal-vale. Unicitatea sufletului R‘m(cid:140)ne \ns‘ crea]ia sa, prodigioas‘, care
filosofic ("expresie integral‘ a sufletului
Unirii Principatelor Rom(cid:140)ne, ai urc‘rii pe
rom(cid:140)nesc este cuprins‘ tocmai \ntre aceste satisface toate criteriile enumerate mai sus,
rom(cid:140)nesc"), istoric ("un maiestos sens al
tron a principelui Carol I [i ai c(cid:140)[tig‘rii
repere de sui[uri [i cobor(cid:140)[uri. El [tie tot cu prisosin]‘ pe cel etnic, etno-filosofic sau
istoriei"), artistic ("cel mai genial poet al
Independen]ei Rom(cid:140)niei, nu putea fi, \n lipsa
ceea ce este \n acest suflet: unduire, balans istoric. Este cel mai artist dintre prozatorii
na]iunei noastre"). Compar(cid:140)ndu-l pe
lui Eminescu, dec(cid:140)t Alecsandri, cel mai
interior-exterior, profunzime [i leag‘n de no[tri, fiind creatorul unei limbi unice,
Eminescu cu al]i scriitori na]ionali, precum
calificat s‘ de]in‘ acest rang [i socotit deja
vechime, nou [i vechi \n alinieri succesive. inegalat‘ prin dulcea]‘ ("ca un fagure de
Homer, Dante, Cervantes, Shakespeare,
de Maiorescu num‘rul 1 al momentului \n
Aceste c(cid:140)teva r(cid:140)nduri nu au menirea de a miere") [i savoare. Sadoveanu ar merita,
Goethe, a[ ad‘uga acestor criterii alte dou‘:
care era absolut‘ nevoie de o personalitate
definitiva o ierarhizare, dec(cid:140)t cel mult zic, dac‘ n-ar fi fost Eminescu, s‘ se
monumentalitatea crea]iei [i p‘strarea
literar‘ apreciat‘ \n t(cid:140)n‘rul stat rom(cid:140)n [i
subiectiv‘. Poezia lui Lucian Blaga se numeasc‘ scriitorul nostru na]ional.
nealterat‘ a con[tiin]ei valorii ei \n cugetul
\n Occident. |n niciun caz Macedonski, care
adreseaz‘ sufletului [i cititorului care ajunge
na]iunii, indiferent de numeroasele [i extrem
se \ndrepta \n alt‘ direc]ie, iar poeziile din
la ea tot cu sufletul. DORIN MURARIU
de diferitele orient‘ri literare de-a lungul
tinere]ea lui nu l‘sau s‘ se \ntrevad‘ \n el
Poet na]ional nu este un ]el \n sine, ci
timpului. M‘i, anapoda lucru [-aista! De n-ar fi
un poet capabil s‘-l concureze pe bardul
o consecin]‘ fireas‘ a unor atitudini [i tr‘iri
Dac‘ n-ar fi existat Eminescu, caz \n existat b‘di]a Mihai, mult‘ lume s-ar fi ar‘tat
de la Mirce[ti. Cum ar fi ar‘tat ast‘zi
ale unui popor reflectate \n poezia pe care
care am fi fost (vai!) ast‘zi mai mici [i mai mai bucuroas‘! {i cum s‘ fi fost altfel, c(cid:140)nd
literatura noastr‘ dac‘ Alecsandri, prin
o practic‘ un scriitor sau altul. Undeva acolo,
pu]ini (suflete[te), dintre scriitorii no[tri din \[i acordase lira dup‘ vibr‘rile patriotismului,
prestan]a lui, ar fi ]inut afi[ul \n veacul al
intr-un creuzet special se amestec‘ esen]e,
veacul al XIX-lea nu cred c‘ ar putea altul lu(cid:140)ndu-[i libertatea de a le spune unora de
XIX-lea, este o alt‘ poveste.
st‘ri ale tuturor [i nim‘nui \n mod special,
aspira la statutul de scriitor na]ional. |n la obraz c‘ n-aveau dec(cid:140)t moned‘ calp‘,
dar care fac recognoscibil un profil uman,
secolul al XX-lea \l avem pe Arghezi, dar "chintesen]‘ de mizerii de la cre[tet p(cid:140)n‘-n
MANOLITA DRAGOMIR-
o ]ar‘, cu relieful ei sufletesc cu tot. Lucian
promotor, \n stil baudelairean, al esteticii talp‘", c‘ nu erau dec(cid:140)t o cium‘ lu(cid:140)nd "\n
FILIMONESCU Blaga r‘m(cid:140)ne \n acel loc uimitor \n care
ur(cid:140)tului, s-a impus t(cid:140)rziu, mai mult gra]ie smintitele lor guri gloria neamului nostru
toate lucrurile se a[az‘ armonios, \ntr-un
Dac‘ n-ar fi Eminescu nu este o formul‘ exege]ilor s‘i dec(cid:140)t prin receptarea entuziast‘ spre-a o face de ocar‘." Iar dac-apuca s‘
echilibru de veacuri. Dincolo de "Mirabila
ca de poveste cu "(cid:201)dac‘ n-ar fi, nu s-ar a publicului cititor. Cel‘lalt mare poet, rup‘ z‘bala epitetului depreciativ, apoi s‘
S‘m(cid:140)n]‘" poetul amplific‘ misterul genetic
povesti (cid:201)". El este o piatr‘ de hotar, este Lucian Blaga, creator de mituri, la fel ca te ]ii imagini groase cu cefe [i gu[i, ochi
al universului rom(cid:140)nesc, al triste]ii altern(cid:140)nd
amprenta identit‘]ii noastre na]ionale. F‘r‘ Eminescu, n-a devenit \nc‘ el \nsu[i un mit, bulbuca]i [i f‘lci umflate, ipochimenii
cu optimismul, undeva \ntre lacrim‘ [i
a avea atitudini extreme, trebuie spus c‘ cum s-a \nt(cid:140)mplat cu ilustrul s‘u predecesor, grup(cid:140)ndu-se degrab‘ \n dou‘ cete: de sminti]i
z(cid:140)mbet. cu umbre [i lumini strecurate prin
Eminescu este Poezia \ns‘[i a limbii [i \n deja la scurt‘ vreme dup‘ petrecerea la cele [i de mi[ei. Fiindc‘ se \nfierb(cid:140)nta adesea,
frunzi[ul cu fundal de bolt‘ albastr‘.
limba noastr‘. F‘r‘ el n-am mai fi noi. |l ve[nice, pentru c‘ [i receptarea sa a fost pentru mul]i a devenit na]ionalist [i xenofob,
(cid:111)(cid:114)(cid:105)(cid:122)(cid:111)(cid:110)(cid:116)
(cid:55)
ANanCcEhHetTaA
dar ce sonorit‘]i limpezi \n "De la Nistru s-ar putea afirma c‘ adev‘ratul scriitor
p(cid:140)n-la Tisa/ Tot rom(cid:140)nul pl(cid:140)nsu-mi-s-a/ C‘ na]ional este cel a c‘rui oper‘ a fost acceptat‘
nu mai poate str‘bate/ De-at(cid:140)ta str‘in‘tate". [i de extremele politice, indiferent de
A[ pune r‘m‘[ag c‘, de-or ajunge unii la interesele lor momentane [i chiar dac‘, \n
putere, \i vor pune versurile la popreal‘, \n fapt, fiecare interpreteaz‘ \n favoarea sa,
timp ce al]ii, dimpotriv‘, vor face parad‘ iar Eminescu, chiar inexistent, inventat doar,
hermeneutic‘, oblig(cid:140)ndu-i pe bie]ii \nv‘]‘cei este un asemenea caz. E ceva ca \n principiul
s‘ \nghit‘ tot felul de parascovenii, pe c(cid:140)nd juridic medieval virgini praegnanti creditur
minto[ii vor scrie at(cid:140)t de multe pagini, \nc(cid:140)t (fecioarei \ns‘rcinate i se d‘ crezare).
nimeni nu va mai avea chef s‘ le citeasc‘ Dac‘ — cuv(cid:140)ntul esen]ial hic et nunc —
vreodat‘. ar fi totu[i s‘ cad \n n‘vodul presupunerilor,
Cine s‘-i ]in‘ locul? Spilcuitul de a[ opta pentru Caragiale, \n ciuda faptului
Macedonski? Avea deja un tron, \mp‘r]ea c‘, fie [i prin \nl‘n]uirea de presupuneri,
ditirambice laude [i inele de tinichea din "dac‘ vrei s‘-]i plac‘ lucrurile, prive[te-le
visul s‘u de prin] lituanian, dar prea se d‘duse de departe; dac‘ vrei s‘ le \n]elegi, prive[te-
cu fran]uzimea [i, vorba ceea, musta]a-i ascu- le de aproape", nu se prea \ncadreaz‘ \ntr-un
]it‘ putea r‘ni. S‘ fie oare bardul de la anume na]ional(ism).
Mirce[ti? N-a[ prea crede, cu toate c‘ a Caracterul (totu[i) incitant al presu-
r‘spuns la toate urgen]ele literaturii noastre. punerii interogative, m‘ face s‘ pendulez,
Am vrut teatru? Ne-a trimis-o pe Chiri]a. s‘ m‘ leag‘n chiar, \ntre catrenul \nsu[it
Ne-au interesat c(cid:140)ntecele b‘tr(cid:140)ne[ti? Iaca \n gr‘dini]‘, la grupa mare, "Dac‘ [i cu Parc‘/
volumul! Sigur, cu-ndrept‘ri, s‘ sune Se c‘rau cu-o barc‘./ Dac‘ nu era,/ Parc‘ tot e s‘ fie via — Eminescu), \n secolul XIX ca editor nu a str‘lucit Eminescu. Dup‘
oarecum domne[te. {-apoi, s-a mai \ncumetat se-neca./", pe de o parte, [i versurile sau XX? Cel pu]in din pricina "Marei"(cid:201) venirea lui la Timpul, tirajul a sc‘zut de la
cineva dintre posibilele statui s‘ participe apologetice ale lui Beda Venerabilis, Afurisit‘ creatur‘ — memoria(cid:201) vezi, \nc‘ 6000 de buc‘]i zilnic, la 2000(cid:201)
la concursul pentru "le prix du chant latin"? referitoare tot la un simbol (cum e [i Poetul mai [tiu bine pasaje [i peisaje din romanul Deci, [i cu Eminescu, [i \n lipsa lui
De[i avea "demonul turistic", domnul sau Scriitorul na]ional), Colosseum: "C(cid:140)t ‘sta pur s(cid:140)nge (c(cid:140)]i scriitori rom(cid:140)ni din scriitori definitorii sunt I. L. Caragiale [i
Alecsandri n-a cr(cid:140)cnit c(cid:140)nd ]ara i-a cerut-o timp d‘inui-va Colosseul/ Va d‘inui [i vechime [i p(cid:140)n‘ azi au meritat titlul de Ioan Slavici. Dramaturgul Caragiale este
[i iat‘-l \ncoronat "rege-al poeziei" tocmai Roma,/ C(cid:140)t d‘inui-va Roma,/ Va d‘inui [i romancieri?) apreciat cum se cuvine, mai pu]in
la Montpellier. Pentru ni[te versuri, totu[i, lumea./ C(cid:140)nd Colosseul se va n‘rui,/ {i Roma |n secolul XX e mai simplu: Lucian prozatorul(cid:201) neumoristic, deoarece el atinge
de-o bl(cid:140)nd‘ naivitate! se va pr‘p‘di,/ Iar c(cid:140)nd Roma nu va fi,/ Blaga. Sper c‘ nu trebuie s‘ detaliez(cid:201) Destul pefec]iunea \n cel pu]in trei nuvele: Kir
Poate conu’ Luca? Ar fi cumva, dar prea Va disp‘rea [i lumea./". Desigur, chiar dac‘ de bicisnic‘ memoria neamului cu toat‘ fiin]a Ianulea, O f‘clie de Pa[te [i |n vreme de
mul]ii-i moftangii stau toat‘ ziua \n]epeni]i numai p‘rin]ii sunt de ne\nlocuit, \[i au [i crea]iei blagiene s‘ mai oficiez [i eu peltic r‘zboi. Preferatul meu este \ns‘ Ioan Slavici.
\n dialoguri prin ber‘rii [i cafenele, se cred marile simboluri unicitatea lor. F‘r‘ a avea [i blasfemic. Nici nu [tiu s‘ spun ce am Prozator cu mii de pagini, acesta se distinge
verigi indispensabile din lan]ul sl‘biciunilor, preten]ia asocierii \ntre ideea de scriitor p‘strat mai mult din senzoriul universalit‘]ii prin cel pu]in 30 de nuvele [i povestiri, dar
sunt curtenitori, dar caut‘ s‘ scape c(cid:140)t mai na]ional, Roma [i lume (doar lumea noastr‘), scrierilor lui (observa]i, devin rituos, so- [i prin romanul Mara. Autor extrem de
repede din societatea damelor de pe la five m‘ g(cid:140)ndesc numai la faptul c‘ anumite lemn, cu voie!), poezia, singurul sistem complex, Slavici a scris [i publicat vreme
o’clock-uri [i se martirizeaz‘ purt(cid:140)nd dulcea]‘ presupuneri pot genera contrariul a ceea ce filozofic \nchegat ([i rejectat de sistemul de 55 de ani. A cules folclor [i a restructurat
\n [o[oni ori am‘gitoare bilete de loterie. se dore[te, dup‘ cum ne \nva]‘ tot cei din imunitar-imund al na]iei)? |nc‘ un habar basmul tradi]ional. S-a aventurat \n
Iar c(cid:140)nd \i dau cu patriotismul, s‘ te ]ii vechime, c‘ci si vis pacem para bellum n-am. Oricum, nerelevant(cid:201) precum \ntreag‘ dramaturgie, iar Fata de bir‘u (func]ionar
g‘unoase discursuri, vehemente vocifer‘ri (eternul [i incitantul "dddddaaaaaccccc‘‘‘‘‘ vrei pace p‘rerea mea la \ntrebarea sibilinic‘ pus‘ \n sau chiar primar) ar putea fi pus‘ \n scen‘
[i contondente contraargumente. {-apoi e preg‘te[te-te de r‘zboi"). anchet‘. cu succes. A fost membru corespondent al
greu s‘ admi]i c‘ scriitorul na]ional [i-a luat Academiei Rom(cid:140)ne, dar la sec]ia(cid:201) istorie,
lumea \n cap, stabilindu-se tocmai la Ber- LUCIAN P. PETRESCU LUCIAN-VASILE SZABO eviden]iere datorat‘ muncii asidue la editarea
lin, unde a avut [i gustul de a se fotografia Documentelor Hurmuzachi. Slavici a fost
Offf !(cid:201) ce \ntrebare tenden]ioas‘(cid:201) Nu \n absen]a lui Mihai Eminescu pot
"\n costum de arb‘na[: fes mic alb, scurteic‘ jurnalist complet, iar ca reporter (deci mergea
Adic‘, de ce f‘r‘ Eminescu? Doar pentru fi al]i scriitori (foarte) mari, personalit‘]i
de aba, br(cid:140)u, cioareci scur]i, iminei". pe teren!) a inspectat preg‘tirea trupelor
c‘ din 10 lectori actuali cel pu]in 8 [tiu s‘ ale culturii rom(cid:140)ne, ci concomitent cu poetul
Dar Slavici? Exclus. Paginile lui macin‘ rom(cid:140)ne \n preajma R‘zboiului de
citeasc‘ doar ce nu produce cefalee (cite[te de geniu. Exist‘ o tendin]‘, rigid‘, de a-l
greu, cuvintele par b‘gate la pres‘, iar babele Independen]‘. A fost [i un editor de ziare
efort minimal de concentrare) din toate considera pe Eminescu un foarte priceput
]in predici aspre, \n timp ce scriitorul combate de mare for]‘, conduc(cid:140)nd cotidienele Tri-
fragmentariile [i caietele abia recuperate de combatant \n toate domeniile \n care s-a
ac]iunea de eliberare a Ardealului. Scurt‘ buna, Minerva sau Ziua. A cunoscut valoarea
al]i distin[i tor]iona]i ori temeinic uita]i manifestat. Aceast‘ glorificare, uneori f‘r‘
vorb‘, oric(cid:140)t m-a[ uita \n zarea literaturii informa]iei de pres‘ [i a utilizat-o cu aten]ie.
exege]i ai Minunatului? Bine, dac‘ asta e fundament, nu este lipsit‘ de cascade ridicole.
noastre, nu pot sc‘pa de greutatea unei Avea fonduri pentru a o cump‘ra chiar [i
conven]ia(cid:201) Atunci [i eu o s‘ pun condi]ii: F‘r‘ \ndoial‘, Eminescu a fost un mare,
profe]ii: "Ape vor seca \n albie, [i peste locul atunci c(cid:140)nd ziarul o ducea prost.
simplu, dac‘ e p(cid:140)n‘ \n secolul XX (c‘ atunci remarcabil, poet. Ca prozator, \ns‘, este cu
\ngrop‘rii sale va r‘s‘ri p‘dure sau cetate, Slavici a ajuns dup‘ gratii de mai multe
m-am n‘scut eu, a[adar, e o vreme de o not‘ mai jos. {i fa]‘ de lirica sa, [i fa]‘
[i c(cid:140)te o stea va vesteji pe cer \n dep‘rt‘ri, ori, \n dou‘ r(cid:140)nduri f‘c(cid:140)nd ceva mai mult.
referin]‘(cid:201)), e simplu — Dimitrie Cantemir. de proza unor Caragiale sau Slavici. Ca
p(cid:140)n‘ c(cid:140)nd acest p‘m(cid:140)nt s‘-[i str(cid:140)ng‘ toate |n 1888-889 a petrecut un an la Vac, l(cid:140)ng‘
Chiar trebuie s‘ explic ce am sim]it [i cugetat dramaturg este sub Caragiale, ba chiar sub
sevele [i s‘ le ridice \n ]eava sub]ire a altui Budapesta. Anul 1919 l-a petrecut, \mpreun‘
pe la 14 ani c(cid:140)nd m-am \nvrednicit la lectura Slavici. Ca filosof, nu m‘ pot pronun]a, dar
crin de t‘ria parfumurilor sale." {-apoi(cid:201) cu Tudor Arghezi [i al]i jurnali[ti importan]i
"Istoriei Ieroglifice", o senza]ie care nu m-a \mi aduc aminte de amestecul s‘u \n
ai Rom(cid:140)niei, la \nchisoarea V‘c‘re[ti din
p‘r‘sit nici acum, la 59, [i m-a f‘cut s‘ m‘ polemica cu profesorul Zotu, cel care \l
DAN NEGRESCU Bucure[ti, acolo unde, \n 1910, a stat c(cid:140)teva
simt at(cid:140)t de universal (ce cuv(cid:140)nt veros(cid:201)), acuzase pe Titu Maiorescu de inconsisten]‘
luni [i Liviu Rebreanu(cid:201) Au fost acuza]i
Nu sunt nicidecum adeptul presu- \nc(cid:140)t pe la 20 am scris o nuvel‘ pe nume (logic‘) [i de o prea lung‘ inspira]ie din
de tr‘dare de ]ar‘ [i s-a cerut pedeapsa cu
punerilor, \n nici un domeniu; nici al celor "C‘l‘toria", ap‘rut‘ \n volumul meu de lucr‘rile altora. E un capitol la care Eminescu
moartea. Au fost gra]ia]i c(cid:140)nd s-a schimbat
negative, nici al celor pozitive, la fel de debut, plin‘ de personaje din "Istorie", cu va r‘m(cid:140)ne f‘r‘ argumente [i va trece, furios,
guvernul, iar premier a devenit un ardelean,
fanteziste, precum, s‘ zicem, "cum ar fi dac‘ nume [i prenume(cid:201) S‘ mai fi fost [i qui la invective.
pentru prima dat‘ \n Rom(cid:140)nia. |n 1916, c(cid:140)nd
Rom(cid:140)nia ar deveni gr(cid:140)narul, l‘ptarul [i prod quod-ul perpetuu de prin mai toate Ca ziarist, Eminescu este mult sub
Rom(cid:140)nia intra \n Primul R‘zboi Mondial,
carmangeria (animal‘) a Europei?" sau muzeele de istorie ([i nu doar literar‘) ale Slavici, ba chiar sub Caragiale sau
Slavici intra [i el dup‘(cid:201) gratii, la Fort
"statul european cu cele mai bune [osele Europei, unde am aflat cu stupoare de in[i Macedonski. A scris \n mare parte articole
Domne[ti. Atunci s-au pierdut multe
[i autostr‘zi?" bizari, vie]uitori ai ]arinei rom(cid:140)ne[ti — politice, e drept, c(cid:140)nd furibunde, c(cid:140)nd analize
manuscrise, inclusiv romanul Musculi]a [i
|n primul r(cid:140)nd poate c‘ nu e tocmai Nicolae Rom(cid:140)nul (zic eu, de ’colo), adic‘ lucide. Au fost publicate \n Timpul, un ziar
a doua parte a Gramaticii sale, care f‘cea
etic (dar ce este?) s‘ presupui o existen]‘ Nicolaus Olahus, mda(cid:201) prieten [i corespon- de partid nu prea inspirat (nici ziarul, nici
parte din proiectul pus la cale cu Eminescu
ilustr‘, certificat‘ \n timp, ca(cid:201) inexistent‘; dent fervent al causticului domn Erasmus, partidul!), aflat cam pe locul al cincilea \n
[i Caragiale. Mai e nevoie [i de alte
apoi, ideea de scriitor na]ional, la to]i [i peste cet‘]ean al Rotterdam-ului din acela[i glorios preferin]ele cititorilor. Ast‘zi, recitite, unele
argumente?
tot, prin \nsu[i epitetul definitoriu, presupune secol XVI. dintre articolele lui Eminescu surprind prin
o formare \n timp [i cu (din p‘cate, dar Habar n-am cum s‘-l integrez pe primul intoleran]‘ ori prin rasismul zguduitor, c‘ci
Anchet‘ realizat‘ de
inevitabil) implicare politic‘, nu neap‘rat mare prozator rom(cid:140)n-european, uite a[a pe I. C. Fundescu, directorul de la Telegraful,
momentan‘, ba chiar de durat‘. De fapt, g(cid:140)ndesc eu [i azi despre Ioan Slavici (dac‘ din ]igan [i alte asemenea nu-l scotea. Nici LUCIAN ALEXIU
(cid:111)(cid:114)(cid:105)(cid:122)(cid:111)(cid:110)(cid:116)
(cid:56)
CROcrNoInCicAa L lIiTteEraRrA‘ R~
FRUCTUL DIVIN
ALEXANDRU BUDAC
N‘scut la C(cid:151)rdoba \ntr-o familie contextual‘, istoric‘, a unor asemenea re]ele xiunea fluent‘ a evenimentelor homerice,
\nst‘rit‘, cu pu]in \nainte ca ora[ul s‘ cad‘ de influen]e, siguran]a lui Moshe Idel m‘ acompaniate de retorica lipsit‘ de echivoc
\n m(cid:140)inile berberilor, {mu’el HaNagid (993- impresioneaz‘ de fiecare dat‘. Savantul de a aedului, [i stilul eliptic, retorica plurivocal‘,
1056) a fost guvernator al Granadei, vizir, la Universitatea Ebraic‘ din Ierusalim are cu preten]ii universal-istorice, ale Vechiului
liderul comunit‘]ii evreie[ti din al-Andalus o metod‘ flexibil‘, foarte cosmopolit‘, de Testament — Homer exalt‘ prim-planul [i
[i, nu \n ultimul r(cid:140)nd, un bard remarcabil. investiga]ie \n zone de confluen]‘ filosofico- momentul prezent, argumenteaz‘ Auerbach,
Am aflat povestea vie]ii sale [i i-am citit o religioase, de[i se dovede[te competent \n pe c(cid:140)nd eroii veterotestamentari au mai cu
mic‘ parte din oper‘ gra]ie unei superbe domeniul literaturii [i al studiilor literare seam‘ un fundal divin, deoarece Yahve, spre
antologii editate de poetul Peter Cole, The ori de c(cid:140)te ori operele intr‘ \n siajul tradi]iilor deosebire de Zeus, nu poate fi cuprins de
Dream of the Poem: Hebrew Poetry from ce constituie principalul s‘u obiect de cer- mintea uman‘ \n toat‘ slava Sa —, Moshe
Muslim and Christian Spain, 950-1492 cetare. Moshe Idel \[i expune mai \nt(cid:140)i sco- Idel studiaz‘ convergen]a discursului biblic,
(Princeton University Press, 2007). Se spune purile, adesea elegant polemice, apoi sinte- "interesat mai mult de modurile de ac]iune
c‘, refugiat s‘rac la Malaga, HaNagid a tizeaz‘ bibliografii impresionante, dezv‘- sau de \ndeplinirea poruncilor divine", cu
v(cid:140)ndut mirodenii [i a muncit ca scrib p(cid:140)n‘ luind contacte [i amestecuri culturale greu g(cid:140)ndirea analitic‘ greac‘, preocupat‘ de
c(cid:140)nd caligrafia lui frumoas‘ a fost remarcat‘ accesibile, iar la final interpreteaz‘ rezultatele abstrac]ii. Astfel, no]iunea aristotelic‘ de
de vizir. Astfel [i-a \nceput spectaculoasa \ntr-o manier‘ personal‘, bazat‘ pe argu- "steresis" (priva]iune) devine un atribut al
carier‘ politic‘ [i militar‘, \n timpul c‘reia mente solide, dar [i pe \n]elegere empatic‘ puterii lui Dumnezeu, idealul grecesc de
a servit deopotriv‘ interesele evreilor [i a materialului analizat. Demersul erudit [i perfec]iune contribuie la integrarea r‘ului,
musulmanilor din Spania maur‘. Peter Cole puterea de sintez‘ nu par s‘ presupun‘ efort, cu conota]iile sale evreie[ti, \n Crea]ie, iar
apreciaz‘ suple]ea formei versurilor lui \ntruc(cid:140)t mintea cercet‘torului face analogii sistemul celor zece Sefirot trebuie interpretat c‘rturari au cercetat religia iudaic‘ dintr-o
{mu’el HaNagid, un melanj special unde captivante, cadrul interpretativ \[i dezv‘luie prin structurile decadice din Biblia ebraic‘, perspectiv‘ existen]ialist‘, consider(cid:140)nd c‘
tradi]ii de recitare arabe sunt adaptate temelor elasticitatea, f‘r‘ s‘ fie jocular-relativizant, dar [i sub inciden]a pitagorismului [i a evenimente din trecutul \ndep‘rtat pot s‘
[i limbajului figurativ ebraice. Poeziile — ca la deconstructivi[ti, iar pasiunea pentru emana]iilor neoplatonice. explice tragedia contemporan‘, iar propriile
aproape dou‘ mii — epuizeaz‘ genurile istoria religiilor nu las‘ loc nici dogma- CC u ani \n urm‘, c(cid:140)nd am citit lor motiva]ii [i inten]ii au fost adesea atribuite
timpului: liric‘ devo]ional‘, liric‘ erotic‘, tismului, nici pozitivismului rece, plicticos. Cabala [i simbolistica ei cabali[tilor medievali. Cabala trebuia s‘
poeme de r‘zboi, epigrame, literatur‘ Moshe Idel nu agreeaz‘ categoriile fixe [i (Humanitas, 1996) de Gershom devin‘ "o nou‘ C‘l‘uz‘ a r‘t‘ci]ilor pentru
sapien]ial‘ ce-[i afirm‘ r‘spicat descenden]a are abilitatea, detectivistic‘, a[ spune, de a Scholem, m-a fascinat interesul acordat evreii dezorienta]i din prezent".
din Proverbe [i Ecclesiastul. identifica idiosincraziile precursorilor s‘i fenomenelor antinomice din religia iudaic‘ R‘ul preced‘ binele, a[a cum coaja
MM i-a atras aten]ia cupletul \n studiile iudaice. [i "misticului nihilist", revoltat \mpotriva fructului preced‘ miezul. Moshe Idel
enigmatic intitulat M‘rul. R‘ul primordial \n Cabala. Totalitate, tradi]iei consolidate istoric, c‘ruia autorul urm‘re[te motivul select(cid:140)nd dintr-un mozaic
Iat‘ o jum‘tate: "M‘r plin de perfec]iune, perfectibilitate (Polirom, 2015), \i descifra at(cid:140)t portretul religios (cabalistul), de mae[tri [i discipoli. El identific‘ nu doar
mirodenii,/ \nve[m(cid:140)ntat \n aur cu fir de volum recent tradus de Maria-Magdalena c(cid:140)t [i cel laic (\n operele unor autori precum afinit‘]i, ci [i contribu]ii semnificative la
argint./ Pe c(cid:140)nd celelalte din livad‘,/ Anghelescu, este o carte dificil‘, dar struc- Blake, Rimbaud, Whitman, Kafka). Acolo un corpus interpretativ practic inepuizabil.
str‘lucesc precum rubinele./ L-am \ntrebat: tura logic‘ nu te las‘ s‘ te pierzi. Moshe Idel unde Gershom Scholem [i, pe urmele sale, |n Cabala, r‘ul nu este personalizat, ci inerent
tu de ce nu e[ti la fel ca ele? Moale, cu dezvolt‘ o tem‘ ce l-a preocupat \nc‘ din anii Isaiah Tishby vedeau impuls revolu]ionar Crea]iei, iar felul cum misticul \n]elege acest
coaja la vedere? Mi-a r‘spuns \n t‘cere: ’80, [i care a fost discutat‘, cel pu]in din secolul capabil s‘ produc‘ desprinderea radical‘ de aspect confer‘ sens activit‘]ilor sale ritualice.
Pentru c‘ neciopli]ii [i n‘t(cid:140)ngii au f‘lci". trecut p(cid:140)n‘ ast‘zi, \n terminologia consacrat‘ iudaismul normativ, Moshe Idel g‘se[te con- Mai \nt(cid:140)i, sunt corelate dualismul zoroastrian,
De[i primul vers, dup‘ cum observ‘ Cole, de autori precum Hans Jonas, Gershom tinuitate — \ntr-o manier‘ ce mi-a amintit fragmente din manuscrisele de la Qumran,
constituie un ecou al C(cid:140)nt‘rii C(cid:140)nt‘rilor Scholem, Isaiah Tishby. El \n]elege diferit etica de continuitatea ideatic‘ dintre Evul Mediu mitul demonicei Lilith [i motivul biblic al
(4:14), dialogul \[i p‘streaz‘ taina. Desigur, monoteist‘ [i propune o ipotez‘ a modelelor [i Rena[tere, descris‘ de Culianu — [i sus]ine primului nou-n‘scut ca fiind malefic (Cain,
po]i citi poezia \n context religios, dar se multiple, conform c‘reia problema r‘ului \n c‘ noutatea literaturii cabalistice rezid‘ \n Esau [. a.). Conform textelor antice, g(cid:140)ndul
pare c‘ aici ar fi vorba mai degrab‘ de Cabala teosofic‘ nu este citit‘ exclusiv \n aspectul ei caleidoscopic [i fluiditatea lui Dumnezeu constituie originea r‘ului.
eticheta de la cur]ile andaluze, unde oaspetele opozi]ie cu \nv‘]‘turile rabinice [i prin raportare conceptual‘, nu \n sisteme/ comportamente Cit(cid:140)nd surse midra[ice, Moshe Idel caut‘
evreu putea fi provocat de gazda arab‘ la la gnoze, ci \ntr-un cadru teoretic generos, religioase fixe, transmise fidel de la o reminiscen]ele acestor perspective \n Zohar
un turnir poetic protocolar, pornind de la unde se acord‘ aceea[i importan]‘ at(cid:140)t genera]ie la alta. [i \n Cabala castilian‘. Misticii evrei ai vea-
fructele din bolul oferit la mas‘. Indiferent influen]elor din alte religii, c(cid:140)t [i manierelor |n tratarea problemei r‘ului primordial, cului al XIII-lea schimb‘ sensul conceptelor
c‘ e vorba despre mistic‘, polite]e sau masc‘ de conceptualizare tipic grece[ti. at(cid:140)t The Gnostic Religion (1958) de Hans aristotelice de "materie", "form‘" [i "pri-
social‘, M‘rul con]ine una dintre cele mai DD ac‘ Erich Auerbach compar‘, Jonas, c(cid:140)t [i studiile lui Scholem [i Tishby va]iune", atribuinde-le caracter ipostatic,
complicate reprezent‘ri din tradi]ia iudaic‘: \n primul capitol al lucr‘rii — dar [i scrierile lui Walter Benjamin [i astfel c‘ reprezentan]i ai [colii cabaliste din
miezul [i coaja fructului. Mimesis (1946), un episod din Martin Buber —, au fost puternic marcate Gerona vor specula existen]a unui principiu
Atunci c(cid:140)nd vii dinspre filosofie ca s‘ Odiseea cu unul din Cartea Facerii, a[a \nc(cid:140)t de catastrofa din al Doilea R‘zboi Mon- \ntunecat \n procesul emana]iilor divine
predai literatur‘, \]i descoperi defectele s‘ scoat‘ \n eviden]‘ opozi]ia dintre cone- dial. Direct afecta]i de Holocaust, ace[ti (Sefirot).
profesionale. Unul dintre ele ar fi aten]ia TT rei secole mai t(cid:140)rziu, la Safed,
feti[ist‘ acordat‘ conceptelor. Cum se FFFFFIIIIILLLLLIIIIIAAAAALLLLLAAAAA UNIUNEA \n Palestina, Moshe Cordovero
schimb‘ con]inutul lor \n timp [i de la autor SCRIITORILOR invoc‘ formula "coaja precede
la autor? Ce se \nt(cid:140)mpl‘ odat‘ ce exigen]ele DIN ROM(cid:129)NIA fructul" pentru a explica r‘ul drept fundalul
g(cid:140)ndirii de sistem \nt(cid:140)lnesc prioritatea unde se eviden]iaz‘, prin contrast, sfin]enia,
estetic‘ [i, mai ales, chiar este necesar ca [i vorbe[te despre "necesitatea de a repara
CALENDARUL ANIVERS~RILOR 2015
o asemenea \nt(cid:140)lnire s‘ aib‘ loc? Poe]ii [i g(cid:140)ndirea divin‘, (cid:210)(cid:201)(cid:212) prin martiriul celor
IIIIIUUUUUNNNNNIIIIIEEEEE
prozatorii buni jongleaz‘ tocmai cu spaimele drep]i". I]hak Luria, discipolul lui Cordovero,
filosofului: contradic]ia, incertitudinea, - 1 iunie 1963 s-a n‘scut CCCCClllllaaaaauuuuudddddiiiiiuuuuu TTTTT..... AAAAArrrrriiiiieeeee[[[[[aaaaannnnn ofer‘ o alternativ‘: r‘ul \n]eles ca manifestare
inconsisten]a, paradoxul, no]iunile vide. - 4 iunie 1944 s-a n‘scut MMMMMiiiiirrrrrccccceeeeeaaaaa PPPPPooooorrrrraaaaa a perfec]iunii divine [i r‘ul amestecat cu
Lucrurile devin mai complicate \n cazul - 5 iunie 1933 s-a n‘scut OOOOOllllliiiiimmmmmpppppiiiiiaaaaa BBBBBeeeeerrrrrcccccaaaaa binele (varianta din urm‘ necesit‘ un ca-
transferurilor cognitive dinspre g(cid:140)ndirea tharsis, prin care credinciosul restituie ritualic
- 9 iunie 1949 s-a n‘scut TTTTTeeeeeooooodddddooooorrrrr BBBBBuuuuulllllzzzzzaaaaa
religioas‘ \nspre filosofie [i literatur‘. Raiul sc(cid:140)nteile binelui ascunse \n qelippot,
- 9 iunie 1954 s-a n‘scut IIIIIllllleeeeeaaaaannnnnaaaaa UUUUUrrrrrsssssuuuuu
cre[tin sau comentarii cabaliste la Cartea cochiliile reziduale ale Crea]iei). |n ultimul
- 11 iunie 1976 s-a n‘scut LLLLLaaaaauuuuurrrrraaaaa CCCCCeeeeeiiiiicccccaaaaa
Facerii determin‘ topografia gr‘dinilor verzi capitol sunt prezentate c(cid:140)teva efecte pe care
- 11 iunie 1942 s-a n‘scut IIIIIllllliiiiieeeee CCCCCrrrrriiiiisssssttttteeeeessssscccccuuuuu
ale lui Andrew Marvell? Ce devin imagistica formele populare ale Cabalei le-au avut
- 11 iunie 1968 s-a n‘scut LLLLLaaaaauuuuurrrrraaaaa GGGGGhhhhheeeeeooooorrrrrggggghhhhhiiiiiuuuuu
din C(cid:140)ntarea C(cid:140)nt‘rilor, alegoria [i asupra hasidismului din Europa de Est.
- 11 iunie 1957 s-a n‘scut IIIIIllllleeeeeaaaaannnnnaaaaa {{{{{ooooorrrrraaaaa
\n]elepciunea solomonic‘ odat‘ culese de Cartea profesorului Moshe Idel — demers
- 14 iunie 1954 s-a n‘scut IIIIIoooooaaaaannnnn PPPPPeeeeetttttrrrrraaaaa[[[[[
tropi definitorii pentru mythosul romantic istoric, specula]ie filosofic‘, studiu comparat
- 15 iunie 1947 s-a n‘scut IIIIIooooonnnnn GGGGGhhhhheeeeerrrrraaaaa
al unui na]ionalist irlandez pasionat de — propune o interpretare ultraspecializat‘
- 17 iunie 1962 s-a n‘scut SSSSSooooorrrrriiiiinnnnn GGGGG(cid:140)(cid:140)(cid:140)(cid:140)(cid:140)rrrrrjjjjjaaaaannnnn
ocultism, poet genial, totu[i, precum W. B. a r‘spunsului particularist dat de elita misticii
- 17 iunie 1971 s-a n‘scut AAAAAllllliiiiinnnnnaaaaa RRRRRaaaaaddddduuuuu
Yeats? Florile de liliac au fost \ntr-adev‘r iudaice la o \ntrebare important‘, poate cea
aduse din lirica sufist‘ persan‘ \n poemul - 18 iunie 1937 s-a n‘scut BBBBB(cid:135)(cid:135)(cid:135)(cid:135)(cid:135)rrrrr(cid:135)(cid:135)(cid:135)(cid:135)(cid:135)nnnnnyyyyy IIIIIllllldddddiiiiikkkkk(cid:151)(cid:151)(cid:151)(cid:151)(cid:151) mai important‘, pentru toate religiile mono-
lui Walt Whitman, a[a cum sus]in unii critici? - 30 iunie 1948 s-a n‘scut EEEEEuuuuugggggeeeeennnnniiiiiaaaaa BBBBB‘‘‘‘‘lllllttttteeeeeaaaaannnnnuuuuu teiste: cum se \mpac‘ puterea nelimitat‘ a
|n descoperirea fir cu fir [i \nr‘marea - 30 iunie 1948 s-a n‘scut AAAAAqqqqquuuuuiiiiillllliiiiinnnnnaaaaa BBBBBiiiiirrrrr‘‘‘‘‘eeeeessssscccccuuuuu unui Creator drept cu o lume str(cid:140)mb‘?
(cid:111)(cid:114)(cid:105)(cid:122)(cid:111)(cid:110)(cid:116)
(cid:57)
OoCcHheEaAnN
CRONIC~ DIN CENTRUL LUMII
GRA}IELA BENGA
Lansat‘ \n urm‘ cu c(cid:140)teva sapt‘m(cid:140)ni la ori, p(cid:140)n‘ la cap‘t. Sunt oameni aspri, care Nim‘nui nu-i vine s‘ moar‘ f‘r‘ o pu[c‘ la
Bookfest, Colonia fabricii (Editura Cartea trec (diferit) prin situa]ii-limit‘. "Din c(cid:140)nd cap.// Uneori \mi trimit vorb‘: \]i vine fata
Rom(cid:140)neasc‘, 2015) este cea de-a cincea carte \n c(cid:140)nd m‘ \nt(cid:140)lnesc cu Macu. Omul prost azi [i atunci cobor din v(cid:140)rful meu./ {i iar‘[i
a lui Moni St‘nil‘. T(cid:140)n‘ra care a trecut pe \l recuno[ti c(cid:140)nd e singur pe deal [i se ceart‘ mi se \ncarc‘ hainele [i umerii de feti]e
la cenaclul timi[orean "Pavel Dan" este deja cu trec‘torii pentru crezuri politice. Noi nu ]op‘itoare care nu tac niciodat‘ [i se urc‘
o scriitoare matur‘. V‘ aminti]i debutul ei ne cert‘m, dar nici nu ne salut‘m \ntotdeauna. pe mine ca \ntr-un p‘r cu crengile aplecate.
cu Iconostas (2007)? Poate mai degrab‘ Postoi Merge cu sacii de p(cid:140)ine \n munte. Eu a[ putea Fata \mi spune lucruri \n timp ce Dan \mi
parovoz. Confesiunile dogmatistei (2009), s‘-l torn, el ar putea s‘ m‘ \npu[te. El are toarn‘ o ]uic‘, [optit din glasul ei: e greu.
cartea care a atras aten]ia criticii asupra tinerei convingeri, eu am copii." M‘ \ntind cu bra]ele desf‘cute \n patul \nalt
autoare. Cuprinz‘torul poem Sagarmatha |n al treilea r(cid:140)nd, exist‘ o propensiune ca un catafalc. Un cap mic cu ochi frumo[i
(2012) [i romanul Al 4-lea (2013) au ar‘tat spre mitic [i metafizic care iese la iveal‘ chiar se i]e[te deasupra mea. Vorbe[te [i nu-l spune
c‘ lui Moni St‘nil‘ nu \i este team‘ de [i atunci c(cid:140)nd acumularea episoadelor realiste pe r [i m‘ scutur‘ de um‘r s‘ m‘ ridice [i \i
construc]iile ample, cu miz‘ absolutist‘. Nici (laice) p‘rea c‘ a exilat-o definitiv pe un t‘r(cid:140)m susur \ncet s‘ nu aud‘ maic‘-sa c‘ moare
Colonia fabricii nu este o carte "u[oar‘", chiar \ndep‘rtat. Dac‘ prin sticla paharelor f‘cute tata ion [i ea se opre[te un pic, clipe[te des
dac‘ se cite[te (vorba autoarei) "dintr-o la fabrica din Tome[ti se oglinde[te, \n[el‘tor, [i ]ip‘ printre r(cid:140)sete nuuuu moaaaale taataa
bucat‘". |n paginile ei se \nt(cid:140)lnesc aproape ordinea [i dez-ordinea lumii, m‘rul dulce ioooon./ Dar tata ion moare, nu minte. Dou‘
toate temele lui Moni St‘nil‘. Afective, din gr‘din‘ semnaleaz‘ existen]a unui spa]iu s‘pt‘m(cid:140)ni mai t(cid:140)rziu. {i la parastasul de 40
istorico-sociale, spirituale. Apoi, se disting privilegiat. A unui c(cid:140)mp gravita]ional care de zile un cap mic cu ochi frumo[i se i]e[te
firele str‘vezii care leag‘ un detaliu \i adun‘, concentric, pe membrii familiei peste morm(cid:140)ntul proasp‘t [i ]ip‘ [i pl(cid:140)nge
nesemnificativ de semnifica]ia unei tr‘iri St‘nil‘ din Balo[e[ti — cu afec]iunea lor pentru [i m‘ cheam‘ afar‘."
plenare. Stilistic, tope[te poeme \n vers alb, Burco[ ("c(cid:140)inele crescut cu zer de oi"), cu ||n fine, o alt‘ not‘ distinctiv‘ este
nara]iuni lirice, scrisori, procese-verbale, note credin]ele lor (despre Dumnezeu, oameni [i aceea c‘ \ntre cuvinte se strecoar‘
oficiale [i un memoriu, \n forma flexibil‘ a lume), dar [i cu imaginea despre ele a celor de multe ori o sentimentalitate
unui jurnal cu trei voci narative. care le contest‘. Pe aceea[i linie se situeaz‘ re]inut‘, o nostalgie afectuoas‘. Sau
TT rei genera]ii, reprezentate de un personaj magnetizant care, de[i abia experien]a omului trecut prin iubiri [i
Alexandru (1900-1984), Ion schi]at, are for]a de a traversa timpurile [i desp‘r]iri formatoare. |n acest sens, Colonia
(1908-1981) [i Dan (1946-2014) lumile — de aici [i de dincolo. Este fiica lui fabricii este nu numai o cronic‘ de familie,
scriu cronica unei familii b‘n‘]ene de-a lungul Ion, Maria, imagine a feminit‘]ii matriciale: ci [i o educa]ie sentimental‘, reflect(cid:140)nd, la continu‘. E flexibil‘ ca sticla fierbinte scoas‘
a mai mult de-un secol de triumf al sufletului, "Maria str(cid:140)nge f(cid:140)nul [i c(cid:140)nt‘. Baticul ei nu nivelul scriiturii, magia acelor \nt(cid:140)lniri care din cuptor — o provocare pentru cititor [i
\ntr-o istorie cu imagini neretu[ate. Dincolo seam‘n‘ cu un giulgiu, iar picioarele lungi \ncarc‘ via]a de sens — \nt(cid:140)lniri cu oameni pentru critic, care se vede pus \n situa]ia de
de realitatea obiectiv‘, distorsionat‘ sau nu sunt st(cid:140)lpii pe care se reaz‘m‘ cerul. Maria, emblematici sau cu locuri care pot ascunde, a jongla cu mai multe op]iuni taxinomice.
de ideologie, Colonia fabricii descrie, cu suflu s‘ \mi c(cid:140)n]i mul]i ani dup‘ moarte!" \n derizoriul lor, centrul lumii. Dar, l‘s(cid:140)ndu-le deoparte pe acestea din urm‘,
de epopee, o realitate individual‘ construit‘ A patra particularitate a Coloniei fabricii Dincolo de austeritatea discursiv‘, cartea important‘, dup‘ lectur‘, e bucuria \nt(cid:140)lnirii
mental din valori [i reprezent‘ri temeinice, este forma ei hibrid‘, la limita experimentului lui Moni St‘nil‘ are intensitate [i vibra]ie cu/ \n Colonia fabricii.
capabil‘ s‘ supravie]uiasc‘ p(cid:140)n‘ [i \ntr-o lume literar. Cele trei monologuri (punctate prin
MEDIEVAL {I
cangrenat‘ p(cid:140)n‘ la os. c(cid:140)teva lait-motive) au conexiuni rafinate,
Cinci sunt tr‘s‘turile distinctive ale regizate astfel \nc(cid:140)t personaje sau situa]ii s‘
Coloniei fabricii. |n primul r(cid:140)nd, Moni St‘nil‘ revin‘, nea[teptat, pe parcurs. Nota]iile (NEO)MEDIEVISM
decupeaz‘ evolu]ia satului rom(cid:140)nesc printr-un lapidare sunt st‘p(cid:140)nite de \ncordarea
[ir de secven]e temporale care circumscriu observa]iei. De \nfrigurarea a[tept‘rii sau a
r‘zboaie mondiale, decenii de comunism [i iminen]ei. Cu accentele ei istorice, sociale,
anii de post-comunism. Un sat b‘n‘]ean mitice [i existen]iale, Colonia fabricii este, Ce au \n comun Cronicile din Narnia (ciclul de romane al lui C. S. Lewis), St‘p(cid:140)nul
m‘runt, Balo[e[ti, pare a fi locul unde se \n primul r(cid:140)nd, un text literar. |ntre inelelor (trilogia lui Tolkien), Codul lui Da Vinci al lui Dan Brown, Kingdom of Heaven
desf‘[oar‘, la scar‘ redus‘, istoria unei narativitatea [i poeticitatea fraz‘rii, mintea (filmul regizat de Ridley Scott) [i jocurile video World of Warcraft ori Dark Age of Camelot?
na]iuni. "Treci dealul cu c‘ru]a p(cid:140)n‘ la e liber‘ s‘ zboare. Cele dou‘ forme discur- R‘spunsurile ar acoperi cu u[urin]‘ toat‘ gama, de la impresionistul [i monosilabicul "wow"
Rom(cid:140)ne[ti. Avioanele \ntind funii de lapte sive sunt \nl‘n]uite f‘r‘ a se pierde tensiunea la variantele savante, blindate de trimiteri bibliografice stufoase. Doct‘, dar f‘r‘ s‘ ating‘
\n calea noastr‘ a[a cum ai \ntinde sfori pe contrariilor, de parc‘ una nu s-ar putea defini autoritarismul ]eap‘n, este cartea de debut a Ilenei Vesa, Neomedievismul postmodern*.
balcon ca s‘ creasc‘ rochi]a r(cid:140)ndunicii./ P(cid:140)n‘ dec(cid:140)t dup‘ ce s-a descoperit mai \nt(cid:140)i \n La origine tez‘ de doctorat, cartea pleac‘ de la observa]ia c‘ Evul Mediu nu a fost niciodat‘
la F‘get.// Pe noi ne-au dus. Nu ne-am dus cealalt‘. Prin aceast‘ formul‘, Colonia fabricii ie[it cu totul din mod‘. A fost periodic valorificat — e drept, din motive diferite [i cu efecte
singuri. Ne-au dus, a[a cum duci mortul. |l aduce sub specie temporis nostri, \n plin‘ nea[teptate. Sau (a[ spune) s(cid:140)rguincios exploatat.
duci \n c‘ru]‘. |n spatele ei mama lui Dumitru postmodernitate, teme mult‘ vreme ignorate. Str‘in [i fascinant, Evul Mediu este revitalizat de postmodernism fie prin imaginea
pl(cid:140)nge cel mai tare. Nu ne-au pus capac, nu DD e[i lectura poate \ncepe cu dublului care ne p(cid:140)nde[te alienarea, fie prin oglinda care ne reflect‘ traumele. Ileana Vesa
ne-au legat. Cei care s-au temut au fiert tutun oricare dintre p‘r]i, este limpede abordeaz‘ teoria relativ recent‘ a neomedievismului postmodern pornind de la necesare
[i au b‘ut. Nu to]i au tr‘it. Nici noi.// (cid:210)(cid:201)(cid:212) c‘ avem de-a face cu un clarific‘ri conceptuale. Lansat \n 1977 de Hedley Bull, termenul a fost consacrat de Umberto
St(cid:140)nga \mprejur, mar[! Credeam ca Alpii ansamblu orchestrat atent, \n care finalul Eco \n Travels in Hyperreality (1986). Particula "neo" indic‘ redefinirea medievismului:
sunt a[a ca Goste[tii, ca P‘duri[tile, un p‘m(cid:140)nt cuprinde o sugestie fin‘ a ciclicit‘]ii. Moni "ceea ce numim azi (cid:220)(cid:220)medieval(cid:221)(cid:221) poate fi medieval sau nu \n natura sa, \ns‘ ceea ce conteaz‘
bun de arat cu baioneta. Un deal pe care St‘nil‘ [tie s‘ dozeze mijloacele lingvistice, pentru acest medievism, dac‘ Evul Mediu tot r‘m(cid:140)ne incomprehensibl \n esen]‘, este studiul
singurul sunet metalic e cel al frunzelor de s‘ le adapteze, s‘ preg‘teasc‘ dintr-o schimb‘rilor [i transform‘rilor pe care le sufer‘ ca o reflectare mai mult sau mai pu]in
cucuruz." Drame personale [i bucurii \ntors‘tur‘ de fraz‘ situa]iile, s‘ renun]e la fidel‘ a Zeitgeist-ului actual." |n plus, se face disocierea categoric‘ \ntre studii medievale
izb‘vitoare se deruleaz‘ pe fundalul marii detalii, atunci c(cid:140)nd e cazul, [i s‘ le pun‘ \n [i medievism, ultimul termen suger(cid:140)nd aproprierea istoriei Evului Mediu p(cid:140)n‘ c(cid:140)nd sunt
istorii, h(cid:140)tr‘ [i mereu \n mi[care, batjocorind lumin‘, dac‘ efectul i-o cere. Mai mult, evoc‘ schi]ate mai multe variante posibile ale acesteia, \n acord cu visurile lumii actuale ([i f‘r‘
imaginea exemplar‘ a omului — a[a cum [i-o biografii [i individualizeaz‘ documente \ntr- s‘ implice, obligatoriu, reflectarea adev‘rului istoric). Neomedievismul este o combina]ie
\nchipuise, bun‘oar‘, Alexandru, "arhitect un mod care deplaseaz‘ aten]ia de pe mi[care de fic]iune [i de sincretism cultural, transpus‘ \n literatur‘, cinematografie sau \n industria
cu trei copii, primar, p‘durar". Textura (a istoriei, a omului \n lume, a formelor dis- jocurilor.
discursiv‘ e minu]ioas‘ [i am‘nuntele narative cursive [i a registrelor stilistice) pe emo]ie. Pe aceste transpuneri se concentreaz‘ studiul Ilenei Vesa, nu \nainte de a analiza cele
nu sunt \nt(cid:140)mpl‘toare. |ntre marea istorie Iat‘ finalul celui de-al doilea monolog: "mi- patru metode prin care se reconfigureaz‘ Evul Mediu \n postmodernism: identificarea,
[i istoriile distincte ale personajelor se arunc‘ e groaz‘ s‘ cobor \n Tome[ti unde fata mea compara]ia, sublimarea/ parodia [i (cu un barbarism) fantastizarea — termen a c‘rui independen]‘
periodic alte ancore. Se ]es, \n r‘stimpuri, slab‘ [i astmatic‘, cu trei fete at(cid:140)rnate de conceptual‘ ar deriva din "interferen]a lucrativ‘ dintre fantastic [i medievism". Urm‘rirea
noi ochiuri, prin deschiderea c‘rora se con- marginile capotului, las‘ ochii \n p‘m(cid:140)nt acestei ultime c‘i \n studiul romanelor, filmelor [i jocurilor neomedievale este contribu]ia
stat‘ c‘ maturitatea sufleteasc‘ a unor oameni ru[inat‘ [i spune te-au c‘utat, tat‘, ‘ia de la major‘ a autoarei. Se adaug‘, desigur, [i altele — inclusiv glosele pe marginea rela]iei dintre
nu coincide deloc cu maturizarea societ‘]ii. mili]ie./ {i plec \nciudat, dar nu [tiu cum, cyber-istorie [i cyber-spa]iu, pe urmele lui Kathleen Biddick [i Richard Scott Nokes.
Pagin‘ dup‘ pagin‘, Moni St‘nil‘ \[i verific‘ ori de c(cid:140)te ori o iau spre Liman, ca mai apoi Ceea ce urm‘re[te cartea Ilenei Vesa este s‘ arate c‘ postmodernismul i-a g‘sit istoriei
"locul printre nara]iuni: o literatur‘ fondat‘ pe surse fic]ionale constituite din metafore [i
priza la v(cid:140)rstele omului [i ale omenirii — cu s‘ trec Runcu spre Pade[, apare [eful de post
mituri recurente, copiate \n re]eaua de texte interconectate ca stereotipuri culturale, \n func]ie
mixajul lor de for]‘ [i sl‘biciune, de vita- \n fa]a mea, adu m‘i Ioane pu[tile alea, c‘
de condi]ion‘rile sociale ale unui grup specific." Cu alte cuvinte, Evul Mediu lupt‘ pentru
lism [i nostalgie. De candoare [i teroare. o s‘ ai de dracu! {i eu nu am pu[ti. {i el nu
aten]ie [i supravie]uie[te mai ales cu ajutorul tehnologiilor vizuale creatoare de divertisment.
Cea de-a doua tr‘s‘tur‘ e perspectiva ai pe dracu!// Fata prive[te \napoia mea cum
Eminamente tehnic‘, Neomedievismul postmodern este o carte \mbl(cid:140)nzit‘ de conturul
etic‘. Ea presupune decriptarea unui tipar privesc spovedi]ii spre preot c(cid:140)nd iese pe
vaporos al nara]iunilor neomedievale. Lacunele ei — impunerea unui barbarism conceptual,
comportamental din monologurile persona- solee: cu fric‘ de Dumnezeu cu credin]‘ [i
precizarea titlului unui capitol care nu exist‘ \n volum (la p. 7) [i o ramifica]ie labirintic‘
jelor, dar [i remarcarea unei confrunt‘ri im- cu dragoste s‘ v‘ apropia]i. M‘ uit [i m‘
a frazei, care \ngreuneaz‘ c(cid:140)teodat‘ urm‘rirea argumenta]iei — nu \i fac uitate calit‘]ile. E
plicite \ntre ideatica \nscrisurilor oficiale [i rog. {i spun fii s‘n‘toas‘.// M‘ duc [i scot
o apari]ie util‘ pentru cunosc‘tori, dar [i pentru cei care vor s‘ \n]eleag‘ c(cid:140)t medieval [i
ceea ce r‘m(cid:140)ne nespus. Printre amenin]‘ri, din scorburi dou‘ pu[ti ca s‘ \mi v‘d fata.
medievism sunt dizolvate, bun‘oar‘, \n Codul lui Da Vinci. (((((GGGGG.....BBBBB.....)))))
tr‘d‘ri [i mistific‘ri, aruncate \n b(cid:140)lciul istoriei Dar la post [eful m‘ prive[te cu ciud‘. Adu-
__________________
dezaxate, personajele din Colonia fabricii le pe toate \mi spune. {i spun pe cuv(cid:140)nt c‘
* Ileana Vesa, Neomedievismul postmodern, Cluj, Editura Eikon, 2014.
\[i asum‘ valorile \n care cred. Nu de pu]ine sunt toate. Toate pe dracu./ Ultima n-o dau.
(cid:111)(cid:114)(cid:105)(cid:122)(cid:111)(cid:110)(cid:116)
(cid:49)(cid:48)
IiSsTtmM
DECLAN{AREA NEMURIRII
ALEXANDRU ORAVI}AN
"Pur [i simplu \mi doresc nemurirea." marilor schimb‘ri europene — o luase prin versurile de cur(cid:140)nd n‘scute \n Bucure[ti.
Sinceritatea cople[itoare a acestei afirma]ii surprindere pe t(cid:140)n‘ra doamn‘ Mayer, la Toat‘ ]ara, r(cid:140)ul, ramul [i cu p‘s‘rile fuseser‘
rezid‘ \n formularea ei explicit‘ de c‘tre \nceputurile c‘s‘toriei lor." Aceast‘ descriere la r‘zboi \mpreun‘ cu Carol."
un artist care, gra]ie Simonei Antonescu, tr‘deaz‘ capacitatea autoarei de a plasa PP arcursul Despinei Agopian, fiica
\[i vede astfel dorin]a \mplinit‘. La r(cid:140)ndul personajele \n tabloul general al epocii, negustorului armean de cafea din
s‘u, prin construc]ia solid‘ [i acribia stilului, gener(cid:140)nd un profil de intens‘ complexitate: vecini, este prezentat panoramic
Fotograful Cur]ii Regale, romanul c(cid:140)[tig‘tor "Avea succes. Pe strada {tirbey Vod‘, vis- \n \ncercarea de a contura tipologia "femeii
al Concursului de Debut al Editurii Cartea (cid:136)-vis de Marele Teatru Na]ional, \ntre at(cid:140)tea noi", "licen]iat‘ cu diplom‘", care public‘
Rom(cid:140)neasc‘, edi]ia 2014, are toate ingre- alte ateliere fotografice, al lui era de departe \n Timpul condus de Ioan Slavici [i, drept
dientele pentru a deveni, pe l(cid:140)ng‘ un succes vizitat de cele mai alese celebrit‘]i ale vremii. consecin]‘, este cooptat‘ pe l(cid:140)ng‘ regina
de critic‘ [i de public deopotriv‘, un "clasic" |[i permitea chiar luxul de a-[i selecta, Elisabeta \n demersul s‘u de a p‘stra "leg‘-
al literaturii rom(cid:140)ne contemporane. cumva, clientela." tura cu feluritele Asocia]ii de Femei din ]ar‘
|n ultima vreme s-a semnalat o veritabil‘ Selec]ia este mai degrab‘ una natural‘, ori chiar din vechiul Principat al Transilva-
avalan[‘ editorial‘ de titluri legate, \ntr-un asemenea fotografiilor pe care le lucreaz‘ niei". Cu totul remarcabil‘ este explica]ia
fel sau altul, de epoca monarhiei \n Rom(cid:140)nia. cu grij‘ [i le expune m(cid:140)ndru \n vitrina imaginat‘ de Simona Antonescu pentru ban-
Fie c‘ vorbim de albume aniversare, jurnale atelierului. "Clientela" nu e constituit‘ numai ca neocupat‘ din fotografia unei clase a {colii
sau c‘r]i de bucate, editurile s-au \ntrecut din membrii Familiei Regale [i din suita Centrale de Fete: elevele Elena [i Ilinca
s‘ satisfac‘ acest interes cresc(cid:140)nd al acesteia; apar personaje din toate p‘turile evadeaz‘, sub impulsul curiozit‘]ii copil‘-
cititorului \n ceea ce prive[te Familia Re- sociale, de la comercian]ii greci, armeni ori re[ti, direct \n libr‘ria Socec & Co., unde
gal‘ [i locul ei \n istoria ]‘rii. Prin romanul evrei [i croitoresele din vecini p(cid:140)n‘ la eleve descoper‘ o carte care "avea pe copert‘ doi
Simonei Antonescu, o felie din aceast‘ istorie de la {coala Central‘ de Fete. |ns‘ "clien]ii" \ngera[i \n zbor pe deasupra c(cid:140)torva fire
str‘bate grani]a spre t‘r(cid:140)mul fic]iunii \ntr-o prefera]i ai fotografului Mayer sunt copiii, de floare". Din edi]ia-princeps a Poesiilor
manier‘ at(cid:140)t de abil‘ \nc(cid:140)t hotarul dintre contura]i \n roman ca macro-motiv al \ntregii eminesciene, ele vor \nv‘]a pe de rost versuri- \nt(cid:140)lniri epocale precum cea dintre Franz
cele dou‘ dimensiuni devine extrem de fluid opere fotografice. Crezul artistic este ancorat le Luceaf‘rului, cuprinse de dorin]a de a fi Mayer [i Gustave Eiffel pe terasa Turnului
pentru cititor. Deschiderea volumului de prezen]a copiilor \n fotografii; \n absen]a C‘t‘lina, "r‘pit‘ de vraj‘ sub lumina lunii s‘u proasp‘t ridicat, ori pendul‘rile Despinei
serve[te relief‘rii minu]ioase [i resuscit‘rii acestora din via]a cuplului Mayer, de argint". |n capitolul "Croitoresele", secre- Agopian printre pavilioanele Expozi]iei \n
parfumului unei epoci-cheie \n conturarea fotografiile devin substitut afectiv pentru tul surorilor Budi[teanu, care nu apar nicioda- c‘utarea unei ii pierdute, \n umbra Turnului
Rom(cid:140)niei moderne, aduc(cid:140)nd la un loc Franz, un simulacru indispensabil. Capitolele t‘ concomitent \n atelierul lor, este augmentat care "p‘ru Despinei o amulet‘ dantelat‘.
personaje [i momente \ntr-o manier‘ care "Primul copil" [i "Al doilea copil" sunt cu tensiunea demn‘ de capodoperele genului G(cid:140)tul sub]ire \ntins pe cerul senin de mai
aminte[te de opere importante precum dovezile vii \n acest sens: "Pe m‘sur‘ ce enigmistic. Exemplele multiple care mai pot \i l‘sa impresia c‘ ar putea chiar v‘luri u[or
Mar[ul lui Radetzky de Joseph Roth [i anii se scurgeau [i copiii nu se iveau \n casa fi \nt(cid:140)lnite pe parcursul volumului reprezint‘ \n adierea v(cid:140)ntului. Un g(cid:140)nd mai rebel al
Oameni din Dublin de James Joyce. Este lor, Franz \nt(cid:140)rzia tot mai mult cu privirea un argument temeinic pentru aten]ia acordat‘ Despinei propuse o idee: poate c‘ \i pl‘cea
numai una din dimensiunile care recomand‘ asupra acelora sosi]i \n atelier. |i studia cu construc]iei epice de Simona Antonescu. numai din spirit de contradic]ie."
Fotograful Cur]ii Regale ca roman rom(cid:140)nesc r‘bdare [i mintea lui crea unul al lor, per- Talentul autoarei este probat cu Cinematografic, riguros prin documen-
cu poten]ial‘ deschidere universal‘. fect ((cid:201)). I se dusese vestea c‘ este ne\ntrecut prisosin]‘ \n paginile dedicate Expozi]iei tare [i lucrat stilistic, Fotograful Cur]ii Regale
BB orges spunea c‘ istoria nu este la fotografiile pentru copii." C(cid:140)nd Anna Universale de la Paris, unde capacitatea de pare sortit intr‘rii \n istoria literaturii rom(cid:140)ne
dec(cid:140)t un pretext pentru Mayer devine m‘tu[‘, "\n]elegerea cobor(cid:140)t‘ a jongla cu stilul [i de a muta focalizarea ca oper‘ de referin]‘ pentru gradul de
manifestarea literaturii, unde \n ea schimbase trecut [i viitor, \i aruncase \nt(cid:140)mpl‘rilor de la un narator la altul pare maturitate [i dinamism atins de romanul
exist‘ alternative infinite la receptarea toate amintirile \ntr-o lumin‘ nou‘ [i \i atrase des‘v(cid:140)r[it‘. Secven]ele sunt atent puse \n rom(cid:140)nesc \n anii care s-au scurs de la
\ncet‘]enit‘ a istoriei. |n cazul Fotografului \ntr-o sticlire restul vie]ii." scen‘, iar proza curge limpede, fotografiind \nceputul secolului XXI.
Cur]ii Regale, afirma]ia se probeaz‘ cu Aceast‘ perspectiv‘ influen]eaz‘ decisiv
prisosin]‘ \ntruc(cid:140)t autoarea nu mizeaz‘ pe maniera \n care copiii sunt fotografia]i de O VIA}~ TR~IT~
o descriere rece a evenimentelor istorice lentilele cuplului Mayer [i marcheaz‘
sondate. Dimpotriv‘, istoria ca pretext este prezen]a \n roman a problemei filosofice
|N BLUES
\ntrupat‘ de fotografiile care deschid fiecare vechi legate de posteritate. |n lipsa urma[ilor
capitol, devenite mostre ale unui ochi \n sens tradi]ional, Franz \[i redirec]ioneaz‘
fotografic lucrat [i testament al unor des- eforturile \n alt‘ direc]ie: "Z(cid:140)mbi unui g(cid:140)nd.
|n Mierla neagr‘, roman proasp‘t ap‘rut la Editura Cartea Rom(cid:140)neasc‘, Radu }uculescu
tine intrate \n conul de umbr‘ al uit‘rii. |n vitrina atelierului s‘u \ncepeau s‘ existe izbute[te un melanj de (auto)biografie [i realism magic \n spiritul rom(cid:140)nesc postrevolu]ionar.
Simona Antonescu \mprumut‘ lentila fotografii pe care clien]ii nu le mai aveau Destinul protagonistului s‘u, Anghel Radu, la \nceput elev care studiaz‘ clarinetul la
fotografului [i mizeaz‘ pe descoperirea ((cid:201)). {i Franz \n]elese c‘ trebuie s‘ cl‘deasc‘ Liceul de Muzic‘ din "Marele Ora[" (un Cluj u[or de dibuit), mai apoi \ntemni]at pe
pove[tilor din spatele fotografiei, dovedind aceast‘ vitrin‘ cu responsabilitate, de vreme nedrept \ntr-un penitenciar comunist, [i \n cele din urm‘ patron de succes al restaurantului
o capacitate des‘v(cid:140)r[it‘ de observator al ce, \n jurul s‘u, oamenii aflau uneori prea "La picioarele descul]e" \n capitalismul de carton, poate fi interpretat ca versiune a unui
condi]iei umane. t(cid:140)rziu importan]a unei clipe pe care aparatul "vis rom(cid:140)nesc" — reu[ita nea[teptat‘ prin mijloace neortodoxe \n societatea rom(cid:140)neasc‘
Fotograful \nsu[i devine elementul de s‘u o f‘cuse nemuritoare." de dup‘ 1989.
leg‘tur‘ \ntre capitolele c‘r]ii, de[i el nu LL iant coagulator al c‘r]ii, Mayer |ns‘, dincolo de aceast‘ tez‘ nedeclarat‘ a volumului lui Radu }uculescu, cititorul
apare tot timpul ca protagonist. Destinele aduce la un loc o sum‘ de descoper‘ personaje bine conturate, memorabile at(cid:140)t prin remarcabila punere \n scen‘,
personajelor descrise se intersecteaz‘ fie cu personaje ori momente memo- dar mai ales prin dialogul spumos pe care \l deruleaz‘. |ntr-o posibil‘ ecranizare
aparatul de fotografiat al lui Franz Mayer rabile nu numai din Bucure[tiul vremii, ci cinematografic‘, diabolicul pedagog-activist Prada, prezen]‘ obligatorie \n peisajul educa]ional
(alter-ego fic]ional al lui Franz Mandy, [i din zona Media[ului natal, ori din Parisul din epoc‘, ar putea fi interpretat magistral de Dorel Vi[an. Personaje precum Radu Orbul,
pionier al artei fotografice \n Rom(cid:140)nia), fie celei de-a doua jum‘t‘]i a secolului al XIX- fidel confident al protagonistului [i excelent pianist \n ciuda cecit‘]ii sale, Mirel Mirositorul
de Picioare, victima crimei de care este acuzat Anghel [i turn‘torul principal din internat,
se desf‘[oar‘ \n momente-cheie \n atelierul lea. Lentila cititorului \l fotografiaz‘ \ntr-
ori Despina, so]ia de moment al lui Anghel, care caut‘ \nf‘]i[area primei iubiri \n to]i
din Pia]a Teatrului, aduc(cid:140)nd cu sine un cadru nocturn pe ]‘ranul {tefan-Istvan,
b‘rba]ii pe care \i \nt(cid:140)lne[te, poten]eaz‘ firul epic [i traseaz‘ harta destinului protagonistului.
presiunile istoriei mici, de familie, ori ale victim‘ a maghiariz‘rii din Ardeal, cum
Din copacii din preajma internatului, corbul Dodo, "mierla neagr‘" din titlul c‘r]ii, m‘rturise[te
istoriei mari, care \[i g‘se[te mereu cale spre arboreaz‘ tainic drapelul interzis: "tricolorul
adev‘ruri mari, asemenea rudei sale mai cunoscute din poemul lui Poe: "Prada tic‘losul".
[lefuirea unui parcurs biografic anume. rom(cid:140)nesc se desf‘[ur‘ cu o b‘taie de arip‘
|ntr-un asemenea peisaj narativ, angoasele protagonistului cresc [i descresc asemenea
Vitrina atelierului devine sanctuar al unei peste dealul gola[ de dedesubt [i peste p‘-
bluesului [i jazzului interpretat clandestin la clarinet. Ca pentru a confirma dictonul excep]iei
lumi cu totul fascinante, la care se adaug‘ durile \ntunecate dimprejur". Principele
care \nt‘re[te regula, "emblema singur‘t‘]ii" este interzis‘ peste tot, mai pu]in \n pu[c‘rie:
mereu c(cid:140)te o pies‘ care, gra]ie Simonei Carol este a[ezat \n fotografie \ntr-o manier‘
"|n ceea ce prive[te repertoriul recitalurilor mele de clarinet, aveam libertate deplin‘.
Antonescu, reu[e[te s‘ completeze abil demn‘ de rangul s‘u, dovedindu-se precizia
|ntre zidurile \nchisorii, sun‘ aiurea c(cid:140)nd spui libertate deplin‘. {i totu[i, a[a a fost."
tabloul a[ezat pentru posteritate \nc‘ din semiotic‘ st‘p(cid:140)nit‘ de Mayer: "Franz ap‘s‘
|n afara acestor elemente printre care jaloneaz‘ parcursul lecturii, romanul lui Radu
primul portret al fotografului \nsu[i: declan[atorul [i fotografia se imprim‘ pe }uculescu convinge sub aspect stilistic. Trecerile de la jovial la melancolic, erotic, ludic
"Franz Mayer avusese dintotdeauna o pelicul‘. Pe sub Arcul de Triumf trecu \n ori poetic sunt realizate cu o deplin‘ st‘p(cid:140)nire a condeiului [i a grad‘rii construc]iei,
latur‘ pragmatic‘, pe potriva vremurilor noi zbor o pas‘re, ca [i cum ar fi f‘cut parte evit(cid:140)ndu-se patetismele ori c‘derile neinten]ionate \n trivial. Tranzi]ia izbutit‘ de la o
pe care le tr‘iau. ((cid:201)) Pragmatismul acesta din corpurile de armat‘ pe care le \ntorcea v(cid:140)rst‘ la alta a vocii protagonistului confer‘ romanului Mierla neagr‘ caracterul de
al lui — s‘m(cid:140)n]‘ s‘dit‘ de nem]ii inventatori acum acas‘ domnitorul, ca [i cum l-ar fi Bildungsroman al unei genera]ii \ntre epoci, scindat‘ ontologic de t‘v‘lugul nemilos al
din neamul s‘u sau numai purtat‘ de v(cid:140)ntul urmat [i ea pe c(cid:140)mpul de lupt‘, rupt‘ din istoriei. (((((AAAAAlllll..... OOOOO.....)))))