Spectacolul public între tradiție și modernitate: sărbători, ceremonialuri, pelerinaje și suplicii (secolele XIV–XIX)

154 Pages·2007·31.987 MB·Romanian

by  Constanța Vintilă-Ghițulescu, Mária Pakucs Willcocks (eds.)

•
'·
'
\
. .
J
. .
•
•
•
•
•
\..,._
'
Biblioteca de istorie
·
-
'
CopertFaL:O AREA TUTUIANU
> '
Tehnoredatcor:M IRCEA TĂT AR
•
IC
'
•
I
ra
•
Sărbători, ceremon ialuri, pelerinaje
şi suplicii
'
CoordonatCoornis:t anVtian tilă-Ghitulescu
'
'
siM ariaP akucWsi llcocks
'
•
'
© InstitultC uulturalR omân
'
AleeaA lexandrnur3,.8 , sectoI r
011824, Bucureis t
>
România
Tel.:[phone]
Fax0:3 17100638
E-maield:ti [email protected]
=
· ·INSTITTUUL CULTURALR OMÂN
'
ISBN 973-577-514-X
r
I
Bucures•t i2 007
ISBN 978-973-577-514-8
'
-
•
I
• '
•
Cuprins
•
I
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
I
Ceremonii si sărbători
'
I
t „
MARIA PAKUCS W ILLCOC KS : Sărbătoare în oras: fe sti-
,
I
valuri ş i ceremonialuri publice în S i b i u l veacului
I
I
al XVI- 1e a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 5
'
SORIN IFTIMI: Ceremoniile Curţii domneşti. La Crăciun,
I
Anul Nou şi B obotează (secolele XVII-XIX) . . . . . . . . . . . 43
l
I
....,
RADU PAUN: Scenă şi simbol: reprezentaţii ale puterii
în Vechiul Regim românesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
....,
MIHAI-RAZVAN UNGUREANU: Ceremoniile domnesti
'
din vremea lui Mihail Sturdza. Sărbătorile instalării la
putere ( l 834) . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 1 22
•
l
I
Suplicii şi pedepse între spectacol şi moravuri
•
OVIDIU CRISTEA: ,,Cu acest feliu de pompă i-au dus'':
un ,,spectacol'' pentru un caz de ,,hiclenie'' în veacul
al XVII-lea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 63
I
,1
....,
CONSTANTA VINTILA-GHITULESCU: ,,La scara Mitro-
, '
.
poliei ' ' : pedeapsa publică ca spectacol în societatea româ-
nească ( 1 75 0-1 834) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 90
I
I
„
Pregătirea pentru ieşirea din ,,scenă'': moartea
' I
LIVIU PILAT: Pelerinaje şi penitenţi în Moldova secolelor
I
� XIV- XV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 3
•
5
'
•
•
Ă
GHEORGHE LAZ R: ·Moartea ca spectacol. Cazul negusto-
rului Ioan B ălut ă din Craiova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249
. .. . .. .
'
ANDREEA IANCU: Iertarea în actul de ultimă vointă: între
'
.
discurs şi practică socială (Ţara Românească, j umătatea
Introducere
secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XI�-lea) 265
Abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . 30 1
. . . .
Lista de autori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
. . . . . . . . .
J
l
I
,,Le quotidien s ' invente avec mille manieres de braconner''
spune Michel de Certeau În vremurile de care ne ocupăm, uliţa,
1•
strada, piaţa, târgul şi ,,spectacolul'' sunt elemente esenţiale în
construirea acestui cotidian; un cotidian ce solicită ochiul instruit
să decodeze limbajul trupului, imaginile şi simbolurile puterilor
l
I regăsite în sărbători şi ce14emonialuri, pelerinaj e şi suplicii. Auzul
I
capătă aceeaşi importanţă, căci ,,spectaco lul'' are nevoie de un
public şi atunci zgomote şi muzici, trâmbiţe şi ţimbale, strigările
armă ş e i l o r ş i gemetele victimelor, zornăituri de lanţuri ş i
\
scârţâitul roţilor, murmurul norodului şi glasul puterii îl anunţă
direct sau indirect despre tot ceea ce se întâmplă, organizat sau
A
neorganizat, în apropiere. In aceste condiţii, orice act, orice fapt
I
sau faptă, orice eveniment se pot transforma într-un ,,spectacol''
f
gata oricând să-şi primească spectatorii . Aş adar, ne putem
imagina în ce fel curge viaţa de zi cu zi în oraşe, viaţă punctată
l
de ,,evenimente ordinare'' ş i care se încadrează în limi tele
f
cotidianului - logodne, nunţi, botezuri, întreceri , certurile din
uliţă, moartea şi pomenirile, hora de duminică, pedepsele comune
I
- ş i evenimentele extraordinare care presupun gândirea unui
r
1
scenariu, folosirea unei recuzite cum se întâmplă în cazul nunţilor
f
notabilităţilor, s ărbători lor publi c e , cultului moaştelor ş i
!
relicvelor, ceremoniilor religioa.se şi de încoronare, supliciilor
2
sau executiilor .
'
Michel de Certeau, L 'invention du quotidien. A rts de faire, Union
1 I.
„
Generale d 'Editions, Paris, 1 980, 1
p. O ..
'
'
M itchel l. B . Merbacl<, The Tl1ief, the Cross a11d the Wheel. Pain and
2
'
the Spectac/e of Pu11ishment in Medieval and Renaissance Europe, Reakti on
·
Books, London, 1999, 1 8.
p.
• f •
l
7
6 I
!
•
C e este spectacolul public? Studiile din acest volum în­ 1 . Ceremoniile ş i sărbătorile publice sunt o caracteristică
cearcă s ă i dentifice ,,punere a în scenă'' a evenimentelor a societăţi lor umane, dar ele primesc semnificaţii aparte în
menţio� �te mai sus, acordând termenului de ,,spectacol public'' funcţie de epocă, de puterea care le utilizează ş i organizează,
o defirnţ1e destul de largă: tot ceea ce la un moment dat reuneste de publicul căruia i se adresează3. Din veacul al XVI-iea şi
un public fie ca actor activ şi implicat în desfăşurarea acesto�a, până în veacul al XIX-lea, fe stivismul serveşte puterii ca
fie �oar ca spectator care priveşte, comentează, i a aminte, se element de legitimare ş i de comunicare. Se realizează astfel o
sperie, se amuză, propagă un exemplu, o experientă individuală p u n t e între domn, prinţ, j u de rega l , prefe c t ş i supu ş i ,
'
dar trăită alături de ceilalţi. Lansând invitatia autorilor de a credincioşi, cetăţen i , norod. Adunat în piaţă, în târg, pe uliţă,
'
participa cu studiile lor pe această temă, am evitat să le limităm pe stradă, în sala tronului sau în curtea bisericii, poporulu i i
perspectivele printr-o definiţie strictă a expresiei. Provocarea . se o feră o clipă din măreţia puterii. Este un timp în care orice
indirectă, dar incitantă a avut drept rezultat o serie de analize conflict, orice disensiune încetează, iar bucuria, afundarea în
care o fe ră răspunsuri şi unghiuri de abordare diferite. Punctele desfăşurarea ritualului, trăirile laice sau religioase fac din
de tangenţă ne-au permis să le grupăm în cele trei mari teme: participant parte din cererµonialul însuşi. Boieri şi ţărani , nobili
ceremon�i şi s �r?ători, suplicii şi pedepse între spectacol ş i şi orăşeni, preoţi şi mi tropoliţi , domni şi prinţi se regăsesc în
moravuri, pregat1rea pentru moarte. . scenariul creat şi iniţiat astfel încât să oglindească perfecta
.
Fi�car� ac� presupune o pregătire, un set de gesturi şi coeziune a corpului social.
c?nd��t� r1tual1zate u� limbaj şi un vocabular adaptat fiecărei Ceremoniile şi sărbătorile oficiale s-ar putea înscrie într-o
?
.
•
s1tuaţ�1 1 n part� . Exista o relaţie de putere între organizator, de categorie a evenimentelor , ,fericite'' ale unei comunităţi, ori
regula o autoritate recunoscută şi legitimă, şi subiecţi/ce·tăţeni . altfel spus ,,plăcute'' privitorilor, chiar dacă ţelul lor primar nu
'"'
este amuzamentul sau distracţia publicului. Publicul însă este
O sarbătoare sau un supliciu, un ceremonial sau o executie '
� esenţial pentru întreaga dramatizare a unui ceremonial public ,
adună în o�urile publice mulţimile invitate, obligate, atra�e,
_
,
ca participant activ sau dorit la faţa locului pentru a vedea, cu
,,ang�Jate in spectacolul ce se derulează sub privirile lor.
.
sufletul l a gură, impresionat, indignat, murmurând sau râzând
I�d1v1?ul-spectator, actorul-participant îşi asumă un set de roluri
cu gura până la u1·echi de cele derulate sub privirile sale.
ş1 mai ales po artă mesaj e către ceilalti. Punerea în scenă si
Indiferent de cum am califica prezenţa publicului, el este în
dramatizarea a unor astfel de ,,manif�stări'' nasc o serie de
cele din urmă ţinta ş i beneficiarul gesturilor cărora le este
întrebări l� �ar� autorii au încercat să ofe re posibile răspunsuri.
martor.
Ce semn1f1caţ1e le atribuie cei c are le initiază? Cum le
•
1• nterpreteazaV cei• care le pri• vesc? I.I'\.n cazul pedep' sei publice, de
3 Sărbătorile ofic i ale legate de viaţa Ia ct11-tea mo narh ilor et11-open i în
exemi: lu, �fectul (emoţional, educativ, moral) este vizibil?
.
epoca barocă ati-age i nteres din ce în ce mai mare în lt1met:1 ce1·cetători lo1·.
Reacţ�ile ş1 comentariile spectatorilor se coagulează în jurul
. Nt1nţile, botezu1·ile, i nt.rări le t1·it1mfale, spectacole l e de curte în cea mai
'"'
caror idei? Care sunt beneficiile pentru fiecare dintre ei? Cui generoasă defini ţie beneficiază de t1n i nventai· al tipăritt11·i lor ca1·e le-at1
se adrese_a�ă s�r_?��ori)e, carnavalurile, festivităţile organizate consemnat. Vezi pentru cultura fest ivalurilor în Et1ropa occidentală Helen
,
Watanabe- O ' Kel ly, Anne Simon, ed . Festivals and ceren101i ies: a biblio­
de ,,�u1l1c1pal:t�ţ1 ? In ce context şi cu ce scop se pun în
grap hy of works re/ating to court civic a11d religious festivals in Europe,
scena? Intre?ari l a care autorii vor încerca s ă răspundă,
. 1500-1800, Mansell, London, 20()(). Digitaliz a1·ea tipări tt11·i lo1· refe1·i toare l a
I
construind grile de lectură astfel încât cititorul s ă descifereze descrie1i ale festivalurilor, sărbători lor etc. în Et1ropa secolt1lt1i al XVIl-lea
nu numai maniera de desfăşurare a unui eveniment ci s i constituie t1n proiect comun al B i bl ioteci i- Herzog At1gust din Wolfenbiittel ,
B1iti sh Lib1·ary din Londra ş� Universi tatea Warw ick, rezt1ltatele pot fi văzt1te
posibilitatea de a regăsi interpretările si semnificatiile �cest�r
l a ad1·esa http ://www.h ab. de/bi bl iothek/wdb/festk ultur/i ndex. htm (accesat la
reprezenta..._, ri• A1n trecut. ' '
30 septembrie 2006) .
•
8
9
j
-
•
ordinea p e care persoana vinovată a dezechili r t- cu apt
Asemenea evenimente generează scenarii bine pregătite şi
� � �
_? �
s a , s ă r e s tabilească legea prin pedea sa f1 z1ca apl1 at
în care identificăm elemente comune. Alaiul de p1�eoţi, în frunte
r. � �
delicventilor6. Acest instrument al puter11, care ar trebui s
cu cele mai înalte feţe bisericeşti, episcopi, mitropoliţi, patriarhi,
�
�
impresio eze, să înfricoşeze, să prevină comite ea de făr de eg ,
are un loc bine stabilit în fiecare act. Procesiunile şi slujbele
� � : !
face parte dintr-un ,,ritual'' ce se perpetuaza la nesfarş1t 1n
religioase grandioase se desfăşoară atât în cadrul unui ritual
c ăutarea efi c acităti i . În j urul lui un întreg vocabula al
de încoro11are, cât şi în vreme de secetă sau epidemii când
�
pedagogiei sociale �e construie te: exe p u, ildă, luare-a 1nte,
cultul moaştelor este reactivat. Guvernatori şi guvernaţi se
� �
!11 p �
A
înfrânare, înspăimântare, ,, venire in s1mţ1re et . , expres1 care
adună împreună la mas ă : ospeţele şi banchetele publice
�
�
întăresc valoarea moralizatoare a spectacolului pedepsei.
prilejuite de victoriile militare, mesele domneşti oferite cu
ocazia ma1·ilor să1·bători religioase · - Aj unul Crăciunului şi 3 . O lume în care moartea este omniprezentă duce l a
_
Crăciun, Sfântul Vasile şi B oboteaza - sau la încoronare. S e transfo r m area a c e s te i a într- un adev ărat s p e c taco! . B ol i ,
_
elaborează texte şi imagini care îşi găsesc întrebuinţarea numai războaie, violenţa comportamentelor, conflictel cre aza mediu
� � !
într-un anumit context: panegirice şi or·aţii, poezii şi piese de în care mo artea este o ,,prezenţă'' constanta. Ş 1 pentru c a
_
teatru, discursuri şi liturghii , molitve şi slujbe, imnuri şi cântece moartea oricum va veni, doar ceasul este necunoscut, cre t1nul
�
liturgice, tablouri şi portrete, steaguri şi prapuri, instrumente are datoria de a se pregăti. Suflet şi trup, intrinsec legate pr1 tr-o
�
esenţiale în reprezentările scenice ale puterii. preocupare exacerbată, devi elemente p in ipale î acest ritual
� �
� �
_
Restabilirea ordinii, reaşezarea lucrurilor în starea lor al morţii. Pelerinajul ş1 penitenţa reprezinta un dintre eta e e
� p !
_
firească, reiterarea reprezentărilor despre lumea exterioară şi iniţiale în pregătirea sufletului, când cred1nc1osul �leaca 1n
despre propria comunitate sunt în cele din urmă ritualuri căutarea iertării păcatelor.
...,
asigurând buna funcţionare a lumii. Autorităţile politice sunt Însemnările boierului Grigore Andronescu seamana..., cu o
examinate aici în ipostaza lor de protectori legitimi - sau în cronică a mortii, o oglindă a B ucureştiului de la începutul
căutare de legitimare - ai ordinii şi ai rânduirii cumsecade a veacului al XIX-lea. In fapt, autorul reţine tot ceea ce ste
�
supuşilor, care în schimb le datorează obedienţă şi ascultare. „spectaculos" în rutina cotidiană, nunţile priet i or, d n1lor
�� � ?I_ll
:
_
Scurtcircuitele în acest contract social implicit sunt inevitabil vecinilor, botezurile şi alaiurile domneşti, defilar1le il1 are ş
�
!11 �
penalizate, iar studiile din al doilea grupaj ne oferă două analize intrările intempestive ale soldaţilor, cutre :iure sau ci ma, ploi
�
n
privind reglarea acestor derapaje la nivelul puterii politice şi
s au secetă. Dar dintre toate aceste evenimente ordinare �le
al comunitătii.
vietii de zi cu zi, moartea îi reţine cel mai mult atenţia, s f l
�
� �
I
'
2 . ,,Dramatic sau derizoriu, spectacolul pedepsei e ste
încât Andronescu notează, c a într-un registru de st re c1v1l ,
� :-
_
integrat cotidianului''4. Suplicii şi pedepse corporale, execuţii
decesele asupra cărora se opreşte, mai m lt sa11 mai uţin, 1n
�
p
şi defilări ale condamnaţi lor, expuneri de capete sau dări prin
funcţie de importanţa persoanei, r or r1 e d f une sa
�l? � : � � ? �
� :::�
târg adună norodul curios atunci când trâmbiţe şi tobe îl scoate
spectacolului regizat7 . Aşadar, „fam1l1ara ş1 „or1b1la 1n acelaşi
i
din c asă, atelier, pravălie, bise rică. De fapt, participarea
timp&, moartea nu trece neobservată ch ar şi-n r-un mare oraş
� �
poporului este necesară, dorită, cerută de puterea ce îşi afirmă
I cum este Bucureştiul, darămite în Craiova anilor 1 8 30 unde
t
şi reafirmă dreptul la controlul asupra violenţei5. ,,Teatrul I
I
ororii'' (cu precădere execuţiile publice) este menit să restaureze 6 Rich.ard van D illmen, Theatre of Horror, trad .. în lb. engl eză de
Elisabeth Net1, Polity Press, Cambridge, 1 990, pp. 1 .ş• 1 ()5-1 06.. .
.
Arlette Lebigre, La justice du roi. La vie judiciaire dans l 'A 11cienne Însemnările A ndroneştilor, publicate cu un stud1u 1ntroduct1v de I'l ie
4 7
'
France, Editions Complexe, Paris, 1 995, 1 3 6. Corft1s, B uct1reşti, 1 94 7.
p.
5 Arlette Farge, La vie fragile. Viole11ce, pouvoirs et solidarites Paris 8 Arlette Farge, La vie fragile. Viole11ce, pouvoL. rs et solL.d ari.t e,s a, Pai„ z.s
a
au XVI/Ie siecle, Hachette, Paris, 1 9 86, 20 1 . au XVII!e siecle, 2 1 5 .
p.
·
•
1 1
1 0
•
înmormântarea unui mare negustor devine u n eveniment
monden .
Această ultimă etapă din viaţa oricărui creştin are dej a o
,,recuzită'' aparte şi-o ,,scenă'' de desfăşurare. Şi, ca-n orice
scenariu, nimic nu este lăsat la voia întâmplării : iertarea, diata,
datoriile, moştenirea şi moştenitorii, ura sau iubirea, regretele·
şi împlinirile şi mai presus de toate ,,măreţia'' sau ,,modestia''
unui spectaco l intrinsec legat de parcursul creştinului în
cucerirea unui loc în lumea de dincolo. De la aşezarea trupului
până la purtarea pe uliţe şi slujbele religioase, de la trasul
•
clopotelor şi alaiul făcliilor aprinse, de la pomeni şi sărindare • • • V V
la ultimul sărut şi pumnul de ţărână aruncat într-un ,,cimitir'' Sl sar a Ofl
Oilll
'
unde gloata se adună, aproape totul primeşte tuşele unei
,,publicităţi'' voite sau implicite.
Publicul de azi este invitat să privească spectacolul vieţii
şi morţii de altădată prin · intermediul acestor mici secvenţe.
Studiile de faţă deschid alte piste de cercetare şi -stârnesc mult
mai multe întrebări decât răspunsurile oferite de noi. Autorii
au punctat câteva dintre ele, iar cititorul este provocat să
găsească altele.
'
•
•
l
1 2
„
\
•
Maria Pakucs WILLCOCKS
Sărbătoare în o ras: festival uri
'
şi cerentonialuri publice în Sibiul veacului al
.,
XVI-iea
Preliminarii Ia sărbătoare: ordinea socială ca
ideal civic
/\.
Incepând cu mijlocul secolului al XVI-lea, există un efort
coerent şi sistemati� de coagulare a comunităţii de cetăţeni în
j urul idealului de ,,ordine şi disciplină exprimat programatic
în statutul oraşului din 1 5 89 1 • Prin regulile instituite, atât
autorităţile publice cât şi corporaţiile sociale şi prof'esionale
încearcă să definească şi să impună un model de comportament
civic şi moral în respectul ierarhiilor politice şi sociale şi al
unor norme de bună convieţuire. Comportamentul bun este
implicit în regulamentele scrise, as tfel că el se construieşte în
opoziţie cu atitudinile negative, dăunătoare şi supuse pedepsei
J
şi care sunt descrise şi amintite în diferitele legi ş i statute ale
{
S ib i u l u i . Reglement ările o ficiale amendau manifestările
r
excesive şi zgomotoase din viaţa publică şi privată a indivizilor.
' [
·
Motive de îngrijorare pentru autorităţile oraşului erau de pildă
preumblarea nocturnă şi beţia, care deranj au ordinea adminis­
trativă prin �onsecinţele lor inevitabile, adică scandal, bătaie,
-
promiscuitate şi nesupunere. Jocul de cărţi şi petrecerile după
lăsarea întunericului erau de asemenea interzise. Gărzile de
noapte aveau sarcina să îi prindă pe contravenienţi, să îi aducă
Corpus statutorum Hungariae municipalium. A magyar tărvenyhat6„sagok
1
„
jog„szabalyainak gyujtemenye, vol. ed. Sandor Kolozsvari şi Kelemen Ovari ,
I,
B udapesta, 1 8 85, p. 542. Vezi şi arg11mentul mai pe larg în Maria Pak t1cs,
,, Gute Ordnung und Disziplin '': Patterns of Social Discipline in Sibiu
(Hermannstadt) in the Sixteenth Century, în ,,New Europe Col lege Yearbook
„
2003-2004'', Bucureşt i: 2005, pp. 1 80-1 8 1 .
1 5
I
în casa sfatul ui şi să îi amendeze proporţional cu delictul definească norme de comportament social ş i moral: nepartici­
2
comis . parea la înmormântări, la sărbătoarea din Miercurea Cenusii
'
"'
In 1 5 65 , S fatul oraşului şi centumvirii3 au introdus prin sau la paza nocturnă erau la fe l de nocive şi amendabile ca şi
ordonanţă regulile pentru diferitel e ocazii de petrecere si cearta, bătutul cu pumnul în masă sau jocul de cărţi ş i zaruri .
'
convivialitate: Statutele vecinătăţilor ,din Sibiu, păstrate în scris începând cu
"'
,, 1 . In vecinătăţi în zilele de d umiuică sau în alte zile de anul 1 5 6 3 , inventariază atitudinile, ges t urile ş i faptele
dezaprobate şi stabilesc amenzile corespunzătoare6.
sărbătoare azda nu trebuie să ofe re mai mult decât un fel de
_g
Băietii si tinerii care intrau în diferitele bresle ale orasului
mânc are . In Miercurea Cenuşii g a zda oferă u n fe l , i ar
'
, ,
ca ucenici şi calfe învăţau atât meseria care urma să le asigure
vecinătatea un fel , fără să se facă nici un fel de banchet, iar
traiul, cât şi normele de bună purtare în societate. S lugile şi
Ain zi• ua urmaV toare toţi• să fie mulţumiţi şi liniştiţi, fără alte
fetele în casă erau de asemenea supuse supravegherii: le era
petreceri şi ospeţe.
interzisă rămânerea taverne sau în alte locuri de întâlnire
2 . Atunci când un ucenic este angaj at, la petrecere să nu în
după lăsarea serii . B a mai mult, fetele care refuzau să intre în
se ofere mai mult de două feluri si să se renunte la 01�ice alte
' ' serviciul ,,oamenilor credincioşi'', preferând căminul unor văduve
lucruri de prisos . De asemenea, să nu fie invitati sau chemati
'
' sau al necetăţenilor, trebuiau să plătească impozit ( 1 5 65)
mai mulţi oaspeţi decât încap la o masă. 7.
Ordinea socială era periclitată şi de femeile bătrâne de 50-60
3 . L a numirea unui meşter este voie să fie invitaţi oaspeţi
de ani care dacă se căs ătoreau cu un bărbat tânăr erau obligate
la două mese şi să nu se ofe re mai mult de două fel uri de
la plata unei amenzi de 1 00 de florini, sumă fabuloasă la vremea
ma" n care.
·a ceea, din ea putându-se cumpăra de pildă aproximativ 20 de
4 . Tot a ş a l a în cheierea unei logodne fi ec are să s e
kilograme de piper sau 25 de covoare turceşti ( 1 577)8.
mulţumească cu câte două mese de oaspeţi, iar l a nuntă cu 20
Regulamente orăşeneşti ş i aşa-numitele legi somptuare,
de m se iar nimeni să nu încalce aceasta fără aprobarea
�
: .
cerând respec tarea liniştii publice pe timp de noapte sau
preac1nst1tulu1 S fat sub amenda de 1 florin pentru fiecare masă
restrângerea exagerărilor în îmbrăcăminte şi la nunţi şi botezuri
în plus''4.
sunt o cons tantă a istoriei medievale europene. 9 Politica de
Regula celor două feluri de mâncare s e regăseşte într-un
disciplinare socială condusă de autorităţile po litice ale unei
I
statut al breslei pielarilor din 1 546: normele din diferitele
comunităţi, în special urbane dar nu exclusiv, a fos t identificată
compartimente ale vieţii urbane nu se contrazic între ele5 .
Ve c i n ătăţi l e , micro- organi s me s o c i a l e c are c o agulau I
6
S tatt1tel e veci nătăţilo r si biene din secolt1l al XVI-lea a11 fost pt1bl icate
i
gospodăriile de pe aceeaşi stradă, erau la rândul lor menite să
de Franz Zim mermann, Die Nac/1barschaften in Hermannstadt. Ein Beitr�g
!
(
zur Geschichte der deutschen Stadtverfassung und -Verwaltung in
f
În socotelil e consulare ale 01·aşt1l ui apar încă din 1 556 amenzi le pe Siebenbiirgen, în ,,Arch iv des Verei ns fur siebenbtirgi sche Landeskunde'', t.
2
I
XX, nr. l, 1 8 85, pp. 47-202.
care persoanele care încăl cau regulamentele au fost obli gate să le pl ătească.
I
3
Corpus statutorun1, voi. I, p. 539. DJAN Sibiu, Fondul Magis·tratul
Cons i liu l lă1·git al Si bi ului , format din o sută de bă1·baţi aleşi din l 7
'
oraşului şi scaunului Sibiu, Inventar 2 1 1 , Acte administ1·ative, P1·otocoale
bresl ele oraşul ui ; centu mvi rii îi alegeau pe cei 1 2 membri ai S fatu lu i
de şedi nţă, nr. 1 , 4 l 7r.
orăşenesc şi erso nel e ca1·e t1rmat1 să oc upe celelalte funcţii politice, j t1 ridice
� �
. 8
Fr. Schu ler von Libl oy, Siebenburgische Rechtsgesc/1ichte, vol . I ,
sau economice din oraş ş1 totodată aprobau şi deci zi il e i mportante ale
Einleitung, Rechtsquellen und Staatsrecht, Sibiu, 1 8 67, p . 1 3 4.
condt1ceri i .
Neith ard B ulst, Feste und Feiern unter Auflagen. Mittelalterliche
9
; Corpus .5tatutorum, pp . 537-8 (traducerea mea din l i mba germană).
. Tauf-, Hochzeits und Begriibnisordnungen in Deutschland und Frankreich,
Handel und Gewerbe zn Herman1istadt u11d in den Sieben Stuhlen
în Feste und Feiern Mittelalter. Padeborner Symposion des Mediiivisten­
,in1
(1224-1579), ed. M o nica Vlaicu et al., hora Verlag, S ibiu, 2003, doc. 1 23 ,
verbandes, ed. Detlef Altenburg, Jorg Jarnut, Hans-Hugo Stei nhoff, Jan
p. 359.
Thorbeck, S i gmaringen,- 1 999, pp. 3 9-5 1 .
I
ţ
I
1 6 1 7
•