Sociologia şi arta guvernării. Articole politice

389 Pages·1940·5.954 MB·Romanian

by  Traian Brăileanu

TRAIAN BRAILEANU
PROFESOR DE SOCIOLOGIE, ETICA 51 POLITICA
SOCIOLOGIA
$ I
ABTA GUVERNARII
EDITIA II
1
EDITURA CARTER ROMANEASCA", BUCUREVI
www.dacoromanica.ro
TRAIAN BRAILEANU
PROFESOR DE SOCIOLOGIE, PICA $I POLITIC.A
SOCIOLOGIA
SI
ARTA GUVERNARII
ARTICOLE POLITICE
EDITIA II-a
EDITURA CARTEA ROMANEASCA", BUCURE$TI
www.dacoromanica.ro
DE ACELAS AUTOR:
Despre condifiunile constiinfei sicunostinfei, Cernauti, 1912.
Die Grundlegung zu eine, Wissenschaft der Ethik, Wien
und Leipzig, W. Braumii Iler, 1919.
Mtroducere in Sociologic, Cernauti, 1923 (epuizata).
Sociologia generaM, Cernauti, 1926 (epuizata).
Ethik und Soziologie, Ein Beitrag zur Losung des Problems
Individuum und Gesellschaft", Cernauti, 1926.
Politica, Cernauti, 1928 (epuizata).
Statul si comunitatea morals, ed. II-a, Bucuresti, 1940.
Teoria comunitcifii omenesti, Bucuresti, 1940.
Elemente de Sociologic, pentru el. VIII-a sec., ed. II-a, Bucuresti, 1940.
Etica, pentru cl. VIII-a sec., ed. II-a, Bucuresti, 1936.
TRADUCER!:
Immanuel Kant, Intemeierea metafizicei moravurilor,
Bucuresti, Casa $coalelor, 1929.
Immanuel Kant, Critica rafiunii pure, Bucuresti, Casa
$coalelor, 1930.
Immanuel Kant, Critica pulerii de judecare, Editura Acade-
miei Romine, 1940.
www.dacoromanica.ro
CUVANT INAINTE
LA EDITIA A DOUA
In Aprilie 1935 aparu primul numar al revistei Insemnari
sociologice", in orasul Cernauti. Citeva numere s'au tiparit in
modesta tipografie a carnaradului Bucur Orendovici in Suceava,
iar apoi, cind numarul abonafilor crescu, revista trecu la tipo-
grafia cernauteang. Mitropolitul Silvestru". Insemnarile" isi
cucerira in scurtg vreme un loc bun intre publicafiile legionare,
iar cind Legiunea se pregatea pentru intrarea in alegerile din
1937, camarazii din jurul revistei hotarira stringerea intr'un
volum a articolelor mele. Am mai adaugat citeva studii aparute
in alta parte spre a da unor probleme tratate o lamurire mai
larga.
Cartea vazu lumina zilei chiar in preajma evenimentelor cari
artincarrt Tara in cele mai groaznice framintari. Prima mie a
fost desfacut4, dar restul impartasi soarta tuturor publicatiilor
legionare de atunci confiscarea.
Urmara zile, luni si ani de nespusa amaraciune $i intunecare.
In sfirsit, sosi ziva izbavirii $i a libertatii scrisului legionar.
Textul editiei intiia n'a fost schimbat, dar am mai asezat la
loc potrivit trei studii cari sporesc volumul cartii. Aceste studii
sint:
1) Legiunea $i Parlamentul (din Buna Vestire", 31/XII 1937).
2) Scepticismul in pedagogie ci 5coala nationals (din Re-
vista de Pedagogie", Cernauti, Anul V, caetul IV, 1935).
3) UniWrstiatea Tfireineasco, (din aceeas revista, Anul V, cae-
tul III, 1933).
TRAIAN BRAILEANU
Bucure0i, in Octoinvrie 1940.
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE
Am strins in volumul de fats in primul rind articolele publi-
cate in revista Insemniz'ri Sociologice, Anul I si II (Aprilie
1935 Martie 1937), adaogind si citeva articole publicate in
alte reviste si anume:
Politica profesorald, in Axa, An. II (1933) No. 22;
Structura societatii bucovitzene inainte si dupd Unire, in So-
cietatea de mline, An. I (1924) No. 21;
Rolul social al invdtlitorilor, in Revista de Pedagogie, An.
VI (1936), Caetul II;
Noui teorli politice, ibid. An. V (1935) Caetul I;
Fundamentarea biologicd a sociologiei, ibid. An. IV (1934)
Caetul III.
Articolul Feminizare si Efeminare 1-am scris in colaborare cu
fiul meu ing. Gheorghe Brdileann.
Mai sint dator sa amintesc ca aceasta carte a fost tiparita
prin straduinta prietenului meu, prof. Constantin Zoppa, caruia
ii aduc pe aceasta cafe cele mai calduroase multumiri.
Articolele au fost rinduite dupd probleme, iar in totalitatea
for mi s'a parut ca pot fi prinse subt titlul Sociologia si Arta
guverndrii, deoarece aceasta e problema principals ce m'a preo-
cupat: sa arat in ce masura sociologia, ca stiinta teoretica,
poate contribui la constituirea unei tehnice sociale rationale si
mai ales a unei tehnice politice, presupunindu-se ea scopul ac-
tiunii e bine determinat si anume desavirsirea Statului national
romIn.
Am scris aceste articole cu gindul la cei ce-au luptat si an
murit, la cei ce lupta si sint gata sä moara pentru implinirea
acestui ideal, la cei ce cred in biruinta Legiunii.
TRAIAN BRAILEANU
Cernauti, in Octomvrie 1937.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA SI ARTA POLITICA
www.dacoromanica.ro
EROAREA INITIALA A SOCIOLOGIEI
Cea mai mare enigma pentru om este omul", zice Pascal.
Caci, in sfir$it, ce este omul In natura? Un neant fats de
infinir, un tot fats de neant, un mijloc (milieu) intre nimic
$i tot".
Dificultatea de a cunoa$te ce este omul a avut consecinte
grave pentru toate stiintele cari se ocupd de om. Mai intiiu ca
nu s'a putut constitui nici ping azi o Antropologie", ca $tiinta
genera la despre om. Numai aceasta $tiinta ne-ar fi putut da o
definitie precisa a omului, in temeiul careia s'ar fi constituit
celelalte stiinte despre om : biologia umana, psihologia, etica
in sfirsit toate $tiintele sociale. Lipsind o 5tiinta getterallf
$i,
despre om, fiecare stiinta particulars si-a ticluit o definitie a
omului in conformitate cu interesele ei speciale.
L a constituirea sociologiei, aceasta confuzie s'a resimtit mai
puternic, deoarece fara ideea clara a ceea ce este omul nici
societatea" nu putea fi definita cu acea precisiune ce se cere
pentru intemeierea unei $tiinte excrete. Adevarat e, Ca primii
teoreticieni in domeniul $tiintelor sociale, filosofii elini; au
incercat sa rezolve problema, pornind, cum ni se pare $i na-
tural, dela individul uman pentru a explica viata socials. Dar
erorile $i contradictiile s'au tinut lant. Individul uman s'a pretat
la toate definitiile posibile: finger $i demon, materie $i spirit,
rational $i irational, revolutionar $i reactionar, blind $i crud,
virtuos $i vicios, altruist $i egoist, unind in sine toate nuantele
de bine $i rau, frumos $i urit, toate contradictiile $i toate posi-
bilitatile. Cum se poate construi, pornind dela acest element
insezizabil in esenta sa, un intreg ordonat", societatea ? Exists.
oare $i poate exista o societate umana avind legile ei struc-
www.dacoromanica.ro
10 TRAIAN BRAILEANU
turale $i dinamice, daca elementele ei stint atit de instabile incit
se opun oricArei definitii?
Pentrtt sociologic nu mai putea fi vorba de a relua $i repeta
incercArile filosofilor indreptate spre a construi o societate in
temeiul unei definitii arbitrare a omului, ci de a explica feno-
menele sociale ca fenomene naturale, deci prin cauzele lor.
Intre timp, anume, $tiintele despre natura (fizica in inteles
general) luasera un avint extraordinar. Ele devenisera stiinte
exacte experimentale. Ele renuntaserA la speculatiune filosoficl
asupra realitOtii absolute, asupra inceputului $i sfirsitului lu-
crurilor, limitindu-se la cercetarea fenomenelor naturale asa cum
ne sunt date prin experienta. Aceste stiinte an stabilit ca natura
e supusli unor legi mecanice neschimbate; ca intre fenomene
exists un nex cauzal care ne ingaduie o prevedere perfecta a
efectului cind cunoastem cauzele sale.
Cunoa$terea exacta a legilor naturale a dat $i rezultate prac-
tice uimitoare, a dat nastere tehnicei moderne, ma$inismului. In
secolul al XIX-lea pamintul si-a schimbat infatisarea, el a de-
venit proprietatea omului de care poate dispune dupa bunul
sat plac. Natura, invinsa de stiinta umana, se prosterna inaintea
stapinitorultti. Bogatii nemaipomenite, desfAtari fara sfir$it, pa-
reau a se revarsa asupra omenirii. A inceput o activitate febrilA,
o goanO nebunA du/A bogatie, lux, comoditate, frumusete. A
inceput nebunia vitezei : in toate manifestarile omului.
Si raiul visat s'a prefacut repede, prea repede, in iad...
Aceastd contradictie intre asteptarea unei vieli fericite si indes-
fatale si mizeria reald creseinda a dal nastere sociologiei.
Cauzele rattlui au fost u$or descoperite: organizatia socials
gre$ita. Remediul: reforma socials. $i inteadevar, dela Revo-
lutia franceza incoace, numarul reformatorilor sociali a crescut
inteun mod inspaimintator. Nu cred srt mai existe o reforms
socials imaginabilO, care sa nu fi fost adusa la cuno$tinta pu-
blicului european $i transoceanic. In zilele noastre, reformatorii
$i-au gasit ocupatie la posturile de radiofuziune $i in fiecare
sears putem auzi cite un capitol de sociologic aplicata. Auguste
Comte, daca ar trai azi, $i-ar putea Linea predicile sale pentru
preamarirea Marei Fiinte", la radio... Dar cel putin el ar fi
in drept sä vorbeasca, deoarece reformele pe cari le-ar cere s'ar
intemeia pe stiintA, pe cercetarea obiectiva a faptelor sociale.
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIA 41 ARTA POLITICA 11
Aceasta a fost doar ideea sa: sä nu se incerce nici o refonna
inainte de a cunoa$te legile sociale, cari $i ele, dupe pArerea sa,
sunt legi naturale, a$a ca sociologia, $tiinta despre societate,
nu poate fi decit o fizica socialci".
Dar trebue spus dela inceput ca Auguste Comte n'a identificat,
societatea cu natura anorganicA, n'a confundat legile sociale cu
cele mecanice, ci s'a strAduit sa arate deosebirea dintre obiectul
$tiintelor exacte $i obiectul sociologiei.
Dar el n'a at-Mat in mod lamurit in ce sta aceasta deosebire.
Complexitatea mai mare a fenomenelor sociale nu este o ex-
plicatie a naturii for specifice, ci ar putea fi numai o explicare
a dificultatilor mai marl in cercetarea lor. Epigonii au ndzuit
sä inlature aceste dificultAti, pastrind insa punctul de plecare,
prin care Comte stabilea ca fenomenele sociale sunt fenomene
naturale supuse $i ele unor legi naturale inexorabile. De aci a
inceput tot calvarul sociologiei: discutii interminabile asupra
posibilitatii ei, asupra naturii obiectului ei, asupra legilor so-
ciale, etc. In loc deci sa se face sociologic, s'a discutat asupra
$i in jurul sociologiei. lar cind un sociolog inceared sa scrie un
tratat de sociologic generals, el se izbe$te de imposibilitatea de
a impaca toate directiile sociologice, toate opiniile asupra meto-
dei, obiectului, etc. El trebuie sa dea o definitie a obiectului
sociologiei, a sociptatii, care nu e decit una din nenumdratele
definitii posibile, el trebue sa aplice o metoda adaptatd acelei
definitii $i care se schimba cind definitia se modified, iar le-
gile sociale ce se laudd a be fi descoperit sunt contrazise a
doua zi prin evenimente.
De unde aceasta nesigurantd, de unde aceasta desorientare $i
ratkire zadarnicd ? Din eroarea initials. Natura $i umanitatea
formeald doua regnuri despartite, bine distincte. Ele nu sunt
opuse, ci mai degrabd suprapuse, dar nu pot fi prinse inteo
unitate prin coordonarea sau contopirea lor. Dela natura mate-
rials ne putem ridica la umanitate, prin umanitate la spiritua-
litate, $i de aici la divinitate. Dace omul $i umanitatea ar apar-
tinea cu totul naturii, atunci $i divinitatea ar fi nature'. In
acest fel ajungem la spinozism", la panteismul identic cu pan-
materialismul. Pozitivismul lui Auguste Comte, cautA sa evite
aceasta intrare in metafizica, dar numai lasind problema fun-
damentals a sociologiei nedeslegatii. IntrebArile: ce este socie-
www.dacoromanica.ro
12 TRAIAN BRAILEANU
tatea umand ? ce este omul?, duc in mod necesar inapoi la meta-
fizica, la speculatiunea filosofica.
Dar prin postulatele sale initiale, pozitivismul comteist in-
dicase metafizica potrivita spiritului pozitivist: materialismul.
Si societatea este natura, $i societatea e supusa legilor naturale
deci $i societatea e materie. Conceptia materialists isi face
intrarea in stiintele sociale $i lupta intre clasele sociale explica"
transformarile sociale, asa cum ciocnirea fortelor mecanice ex-
plicit transformarile in naturd". Termenii de evolutie", revo-
lutie", selectiune naturald", diferentiere" si integrare" se
aplica si la natura $i la umanitate, la materie $i la spirit (dad(
se mai admite existenta spiritului).
In acest fel pozitivismul lui Comte $i evolutionismul lui
Spencer, impinserd, impotriva intentiilor acestor filosofi, dar in
acord cu naturalismul" lor, la metafizica materialists, care, la
rindul ei, desavirsi degradarea omului nu la animalitate, ci subt
animalitate. Animalul apartine naturii, el nu este nici bun
nici rail. Dar omul, nemaiputind fi animal si renuntind la rangul
de om, devine din bun ce putea fi, ritu. Caci omul nu poate fi
deelt stapin al naturii sau dusman al ei, el nu mai poate deveni
naturii. Dar stapin nu poate deveni $i nu poate raminea decit
atunci cind considers natura ca un mijloc pentru crearea de va-
lori spirituale, iar nu ca un mijloc pentru satisfacerea pornirilor
sale animale. In cazul din urma, omul-animal distruge natura $i
se distruge pe sine; el devine sclavul pasiunilor sale, sclavul
materiel in care cauta mijloacele pentru satisfacerea trebuin-
1$i
telor sale ce sporesc mereu.
Asa a inceput tragedia secolului masinismului, al tehnicei,
caderea repede a omului dela spiritualitate la materialitatea cea
mai joasa. Materia anorganica e casts si curata. Ea creeaza cri-
stale, ea nutre#e plantele, dindu-le forma si culoarea, si, prin
plante, intretine bogatii de forme animale. Dar ce e omul-ma-
terie ? Un agregat de molecule in care a intrat diavolul, duhul
rattlui, al distrugerii, al negatiunii. El it mina pe om la cautarea
neincetat; de bogatii, de desfatari. El it mina sa intre in marun-
taele pamintului, sa brazdeze vazduhul, sä construiasca masini
tot mai perfecte pentru uciderea aproapelui, in sfirsit, sa ucida
spiritul bun pentru ca sa triumfe diavolul. Metafizica materialists
1-a aruncat pe om in bratele pierzdrii.
www.dacoromanica.ro