Sfârșitul istoriei se amână. O radiografie a postcomunismului românesc PDF
Preview Sfârșitul istoriei se amână. O radiografie a postcomunismului românesc
SFÂRȘITUL ISTORIEI SE AMÂNĂ. O RADIOGRAFIE A POSTCOMUNISMULUI ROMÂNESC coordonator Emanuel Copilaș SFÂRȘITUL ISTORIEI SE AMÂNĂ O RADIOGRAFIE A POSTCOMUNISMULUI ROMÂNESC coordonator Emanuel Copilaș Referenți științifici: Tehnoredactare: Coperta: Ilustrație: Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Reproducerea parțială sau totală fără acordul editurii reprezintă infracțiune. ISBN Copyright Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2016 www.cetateadescaun.ro, [email protected] Cuprins Dincolo de naturalizarea postcomunismului Emanuel Copilaș ................................................................. 9 Partea I. Postcomunismul. Puneri în problemă ......................... 15 Elemente pentru o schiţă a capitalismului politic postcomunist, Cătălin Augustin Stoica ........................... 16 Neoliberalismul românesc postcomunist – între nostalgia unei tradiții uitate și fascinația revoluției neoconservatoare, Ovidiu Gherasim-Proca .................... 27 Revoluția spectacol. Integrarea României în spectacolul total[itar], Coman Norbert ........................ 41 De ce stînga e marginală în România, Dan Ungureanu ................................................................. 55 Un sfert de veac de străinătate, Ionuț Marian Popa ....... 60 De la totalitarism la democrație: dificultățile tranziției în prima jumătate a anului 1990, Hadrian Gorun ............ 74 6 | Cuprins Partea a IIa. Dezindustrializarea. Un portret politico-social ............................................... 87 Cum să distrugi o industrie nefăcînd nimic: Oltchim și politica struțului Iulia Popovici şi Victoria Stoiciu ................................... 88 De la „forță puternică cu înaltă disciplină civică” la „urangutani programabili la cerere”. Degradarea imaginii publice și a vieții comunităților minerești în post-socialism, David Schwarz .................... 101 Partea a IIIa. Cetățeni second hand ....................................................... 111 Mai puțin decât cetățean: despre regulile nevăzute ale desposedării de cetățenie, Ioana Vrăbiescu ............... 112 Câte ceva despre arta evacuării în România anilor 2000 cu scurte observații asupra unor probleme de fiziologie morală, Cătălin Berescu .................................................. 122 Partea a IVa. Clasa de mijloc, societatea civilă, reprezentarea politică și corupția: manipulări discursive și resemnificări alternative ............................................ 133 Evoluții economice și sociale post-comuniste sau de ce nu avem clasă de mijloc, Gelu Sabău ............... 134 Devenirea societății civile prin comunicare, Mihai Șuta ......................................................................... 143 Despre vot, reprezentare politică şi „neşansă” în România postcomunistă, Aurelian Giugăl ................. 150 Corupția ucide... la fel și anti-corupția, Vladimir Borțun ............................................................... 162 Cuprins | 7 Partea a Va. Educația și sănătatea: priorități pe hârtie ................. 169 De câți săraci sau femei bătute e nevoie ca să te faci conferențiar universitar?, Maria Cernat ......................... 170 De ce universitatea nu este o întreprindere? (sau De ce universitatea?), Robert D. Reisz .................... 179 Mărirea și decăderea învățământului superior privat în România, Robert D. Reisz ........................................... 186 Ce facem cu doamna Iordache? Scurt eseu despre privatizarea sănătății., Dinu Guțu ..... 197 „De unde ne hrănim?”. O expoziție foto între antropologie performativă și istorie participativă, Adi Dohotaru ................................................................... 204 Partea a VIa. Intelectualitatea, arta și minoritățile sexuale în postcomunism: (o)poziții ......................................... 223 Despre opera lui Marx și posibilitatea unei revoluții, Claude Karnoouh ............................................................ 224 Despre rasism postcomunist, anticomunism şi decolonizare, Ovidiu Țichindeleanu ........................... 237 Intelectualii valahi, Dan Neumann ................................. 243 Patapievici apocrif? Cum să identificăm un text de celebrul autor, Dan Ungureanu .................................. 253 Hipnotica plasă a capitalismului afectelor sau Spectacolul inechităților, Mihaela Michailov ................ 257 Dezincriminarea homosexualității în România. Abrogarea Articolului 200 din Codul Penal, Vlad Levente Viski ........................................................... 265 8 | Cuprins Partea a VIIa. Postcomunismul în context regional și internațional ................................................................ 275 Rezultatele tranziției: Situația geopolitică a României din perspectiva realismului politic, Adrian-Paul Iliescu ......................................................... 276 Mercenari în luptele altora sau scurtă istorie a Moldovei post-sovietice, Vitalie Sprînceană ............... 290 Prezentări autori ............................................................ 299 Dincolo de naturalizarea postcomunismului Emanuel Copilaș T ranziție, sacrificii, așteptări, redresări. Per ansamblu, progres. Al cui? Al tuturor, chiar dacă pe nivele di- ferite. Cu siguranță, în primul rând al celor care se aflau în gară atunci când a pornit din nou „trenul istoriei”, așa cum plastic se exprima Silviu Brucan la scurt timp după revoluția din 1989. Cât de mult seamănă metanarațiunea clasică a tran- ziției postcomuniste înspre societatea de piață cu metananara- țiunea național-comunistă a tranziției, jalonată la rândul ei de sacrificii, reculuri și expectanțe neîmplinite, pentru elita politică, și în același timp neîmpărtășite, de către populație – înspre societatea socialistă multilateral dezvoltată... De ceva timp încoace, dar parcă astăzi mai mult ca niciodată, a venit timpul unei resemnificări radicale a postcomunismului. În termenii liberalismului occidental, postcomunismul desem- nează unica alternativă pe care fostele state comuniste est- europene și nu numai are avea-o în privința dezvoltării. Mai bine zis, lipsa de alternativă. Nu există altă posibilitate de „mântuire” pentru fostele „păcate” comuniste decât îmbrățișarea integrală și absolut necritică a soluțiilor de redresare oferite de către capitalismul occidental. Vechea teză conservatoare a excluderii din istorie, a glaciațiunii are ar fi afectat iremediabil o Europă de Est care acum, convinsă nu de superioritatea, ci de unicitatea consumerismului, trebuie să revină, cât mai docilă și mai entu- ziastă posibil, pe coordonatele unei dependențe de tip clasic, în accepțiunea lui Immanuel Wallerstein – confirmă procesul de osmoză al anticomunismului vehement naționalist al anilor 10 | Dincolo de naturalizarea postcomunismului 1990, care cunoaște astăzi un îngrijorător reviriment, cu liberalismul occidental, devenit între timp – pentru alții ceva mai devreme – neoliberalism, o formă agresiv-militantă a clasicei ideologii liberale, care înlocuiește primatul politicului cu cel al economicului și instaurează fundamentalismul pieței libere. Altfel spus, „Țara mai dezvoltată din punct de vedere indus- trial arată țării mai puțin dezvoltate doar imaginea propriului ei viitor”1. Numai că acest viitor trebuie contextualizat, proble- matizat, criticat. Pe cât posibil, îmbunătățit. Nu se poate ajunge însă aici doar pe baza unui singur discurs, a unei singure perspective asupra viitorului. Tocmai din acest motiv se impune de-naturalizarea postcomunismului. Procesul a început deja, iar prezenta carte se dorește a fi, alături de un alt volum pe care l- am coordonat, apărut la editura ieșeană Adenium și intitulat Marele jaf postcomunist. Spectacolul mărfii și revanșa capitalismului, un efort în acest sens. Filosoful german Edmund Husserl numea „reducție feno- menologică” procesul prin care preluarea necritică a obiectelor asupra cărora se exercită conștiința și rațiunea noastră este problematizat, acestea ne mai apărând în cele din urmă ca obiecte naturale, ci drept construcții umane încărcate de diferite straturi de sens și de semnificație. Inclusiv conștiința și rațiunea, ca instrumente privilegiate ale raportării noastre la lume, sunt naturalizate, fiind necesară filtrarea lor prin intermediul aceluiași proces de de-naturalizare2. Iar conștiința și rațiunea, în forma în care au fost naturalizate de către ideologia postcomu- nistă care, ca orice ideologie, aspiră să se identifice într-o măsură cât mai mare, eventual totală, cu realitatea, „naturală”, pentru a își disimula cât mai eficient caracterul particular și avantajele pe 1 Karl Marx, Capitalul. Critica economiei politice. Vol. 1 („Procesul de producție al capitalului”), prefață la prima ediție, București, Editura de Stat pentru Literatură Politică, 1957, p. 44. 2 Vezi, în general, Edmund Husserl, Criza umanității europene și filosofia (și alte scrieri), Cluj-Napoca, Grinta, 2009, și Edmund Husserl, Meditații carteziene, București, Humanitas 1994.
The list of books you might like
