Bogdan Popa Sexul şi Capitalul O teorie a filmului românesc www.tracusarte.ro Editura Tracus Arte Bucureşti, str. Sava Henţia nr. 2, sector 1 © 2017 Tracus Arte Bogdan Popa Sexul şi Capitalul O teorie a filmului românesc 2017 Cuprins Cuvânt-înainte ............................................................................. 7 Introducere ................................................................................... 9 Strigoii sau cum să dezgropi morţii din cimitirul filmului românesc (1965, 1993, 2016) ................................. 14 Împotriva esteticii realiste. Cadrele-visare ca întreruperi anticapitaliste .................................................... 47 Răii. Noul obiect monstruos (aka Vlad Ivanov) şi figura profesorului socialist ................................................ 80 Orgasmul sau cum să distrugi capitalismul alb ................ 119 Istoria socială ca un cadru-visare. Împotriva „autenticităţii” eroului ............................................................ 153 Melancolia sau cum să rezişti dorinţei de a îngropa lumea socialistă (1979, 1993, 2014) ................................... 183 Triumful proprietăţii? Nu încă. Şi noi îi răspundem prin relaţii perverse cu poliţia şi mama .............................. 207 Ceauşescu sau cum să faci sex cu comunistul rău ........... 232 Împotriva profesionalizării coloniale Cum să te laşi „ocupat” de trauma trecutului............................................... 266 Ruşinea sexuală ca grevă. Proba de microfon şi estetica întreruperii ............................................................. 285 Termeni-cheie de teoria filmului ......................................... 314 Sexul şi Capitalul Cuvânt-înainte Am început să scriu la cartea de faţă în Bucureşti, în august 2016, la propunerea lui Vasile Mihalache. Totul a început ca o serie de comentarii despre film şi psihanaliză pe site-ul coordonat de Dorin Liviu Bâtfoi, CafeGradiva, dar s-a transformat treptat într-un volum de teorie a filmu- lui. Am terminat-o în martie 2017, când locuiam într-un cartier portorican sărac din Cleveland şi predam la Univer- sitatea Oberlin, Ohio. Dorin şi Vasile, mulţumesc pentru ajutor. Tonul cărţii este academic, iar ea se adresează unui pu- blic interesat de teoria politică de stânga. Sexul şi Capitalul se inspiră din teoria marxistă, din studiile queer, din teoriile filmului influenţate de studiile americane şi postcoloniale. Spre deosebire de tonul academic al prozei explicative, am ales să-mi dezvolt ideile, din când în când, şi într-un stil literar, în care exprimarea este mai violentă şi tendenţioasă. Pentru a indică trecerea la un alt stil de redactare, am marcat pasajele respective în italice. Bogdan Popa 7 Sexul şi Capitalul Introducere Sexul şi Capitalul este o teorie marxistă care regândeşte legătura dintre muncă, valoare şi sex. Ea foloseşte mate- riale extrase din cinematograful naţional, atât din cel so- cialist, cât şi din cel recent. Dacă Marfa şi banii (Cristi Puiu, 2001) a inaugurat Noul Val Românesc în cinemato- grafie, cartea de faţă continuă preocuparea, abia schiţată în film, a discuţiei despre formarea valorii-marfă în postso- cialism. În loc să mă focalizez pe noul cinema, aşa cum o fac multe studii de specialitate, voi explora aici arhiva fil- melor socialiste, în special cea a anilor 1980. Din con- trastul dintre socialism şi prezent, urmăresc să identific cum s-au schimbat munca şi sexualitatea în noile condiţii de producţie neoliberală. În secţiunea I a Capitalului, Marx a analizat formarea fetişismului mărfii şi a arătat că mărfurile devin produse mistice, atunci când îşi pierd legătura cu munca necesară pentru materializarea lor. La fel ca Marx, îmi propun aici să analizez procesul de for- mare a valorii Noului Val şi îi voi opune munca filmelor socialiste, care sunt tratate ca „gunoi istoric”. Pentru a regândi valoarea unui cinematograf considerat mort, voi investiga mai întâi unde se află astăzi filmul con- temporan românesc de autor. Noul Val a devenit marfă pe piaţa globală prin extragerea de valoare din cinemato- graful socialist. El produce un real care este imaginat ca 9 Bogdan Popa natural, ca o descriere autentică „a ceea ce este”. Acest po- zitivism al percepţiei ascunde intenţii ideologice de adân- cime, care se bazează pe sexualitatea familiei de clasă mij- locie şi pe respingerea egalităţii sociale. Estetica „rea- lismului” e preluată de noii regizori din lumea dispărută a socialismului de stat, dar o vom folosi aici pentru a re- imagina sexualitatea anticapitalistă. Astăzi, socialismul este deja ireal, un suprarealism al unui vis pe care alţii l-au avut în trecut. Prin contrast, filmele din socialismul târziu discută moduri ale imaginaţiei care au fost îngropate în cinematograful recent. Ca să revitalizăm munca invizibilă a unei arhive abandonate, cititorii vor fi invitaţi să bântu- iască prin zonele moarte ale cinematografiei, să aibă or- gasm cu răii, „Ceauşescu” şi „ţiganii”, să devină melan- colici şi să facă istorie socială. Prin atragerea cititorului în practici absurde şi ireale, cartea respinge tot ceea ce este definit ca realitate dată, considerată „naturală”. Teoria mea anticapitalistă este derivată din contrastul dintre filmele „gunoi” ale socialismului şi cinematograful de artă contemporan. Producţii cum sunt Răscoala, Racheta albă, Imposibila iubire, Sfârşitul nopţii, cântecul Romicăi Puceanu – „Un ţigan avea o casă”, Proba de microfon ori cadrele propagandei din Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu sunt analizate ca având valoare în relaţie cu noul cinema. Le voi numi „filme-visare” pentru că au capacitatea să fie ireale, ca obiecte-dejecţii în noua lume a capitalului. Ele nu sunt valoroase în sine şi multe din ele au funcţionat în socialism ca un mecanism politic de disciplinare. Valoarea lor astăzi se naşte din capacitatea istorică de a chestiona convingerile noii clase capitaliste româneşti. De pildă, Răscoala ne face să vedem că sexua- 10