Semiotica ܈i managementul farmacologic al durerii la animale

56 Pages·2013·1.55 MB·Romanian

Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

UNIVERSITATEA DE (cid:249)TIIN(cid:287)E AGRICOLE (cid:249)I MEDICIN(cid:258) VETERINAR(cid:258) A BANATULUI TIMI(cid:249)OARA

FACULTATEA DE MEDICIN(cid:258) VETERINAR(cid:258)

IOSUD USAMVB Timi(cid:1800)oara

(cid:1799)coala doctoral(cid:259): Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259)

Semiotica (cid:1800)i managementul
farmacologic al durerii la animale

Suport de curs electronic pentru studen(cid:1802)ii la doctorat

Partea a III-a

Managementul terapeutic al inflama(cid:1802)iei (cid:1800)i colicilor la cabaline

Disciplina: Farmacologie veterinar(cid:259)
Îndrum(cid:259)tor (cid:1800)tiin(cid:1802)ific: Prof. Romeo Teodor Cristina, PhD., DVM

2013

1
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Cuprins(cid:378)

1. Anatomia aparatului digestiv la cal 3
1.1. Rememor(cid:259)ri anatomice de ordin practic 4
1.2. Fiziologia mu(cid:1800)chilor netezi 10
1.2.1 Baze anatomo-fiziologice 10
1.2.2. Clasificarea mu(cid:1800)chilor netezi 11
1.2.3. Inerva(cid:1802)ia musculaturii netede 13
1.2.4. Mecanismul contrac(cid:1802)iei în musculatura neted(cid:259) 14
1.2.4.1. Contrac(cid:1802)ia dependent(cid:259) de Ca 14
1.2.4.2. Contrac(cid:1802)ia independent(cid:259) de Ca 15
1.2.5. Motilitatea compartimentelor digestive 16
1.2.5.1 Motilitatea gastric(cid:259) 16
1.2.5.2. Motilitatea intestinului sub(cid:1802)ire 17
1.2.5.3. Motilitatea intestinului gros 18
1.3. Sindromul de colici la cabaline 19
1.3.1. Cauzele generale ale colicii 19
1.3.1.1. Colica la mânji 23
1.3.2. Principalele simptome în colic(cid:259) 25
1.3.3. Examenul clinic 26
2. Medica(cid:1802)ia inflama(cid:1802)iei (cid:1800)i colicilor 27
2.1. Antiinflamatoarele 28
2.1.1. Grupele majore de antiinflamatoare 29
2.1.1.1. Antiinflamatoarele deriva(cid:1802)i de acid acetic 30
2.1.1.2. Antiinflamatoarele deriva(cid:1802)i de acid propionic 32
2.1.1.3. Antiinflamatoarele deriva(cid:1802)i de acizi aril-antranilic (fenama(cid:1802)ii) 34
2.1.1.4. Antiinflamatoarele de tip oxicamic 36
2.1.1.5. Antiinflamatoare de tip butilpirazolidinic 38
2.1.1.6. Antiinflamatoare de tip COXIB 39
2.1.2. Metamizolul - activitatea farmacologic(cid:259) 41
2.1.3. Obiectivele în tratamentul în colici 44
3. Contribu(cid:1802)ii proprii 45
4. Bibliografie 55

2
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

1. Anatomia aparatului digestiv la cal

3
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

1.1. Rememor(cid:259)ri anatomice de ordin practic

Aparatul digestiv la cal se caracterizeaza prin un ansamblu de organe care
particip(cid:259) la realizarea digestiei fiind dispus ca (cid:1800)i la toate vertebratele sub forma unui
tract alimentar, inegal calibrat care î(cid:1800)i are originea începând de la nivelul cavit(cid:259)(cid:1802)ii
orale (cid:1800)i terminându-se la anus.
De-a lungul traiectului s(cid:259)u tubul digestiv prezent(cid:259) anexate organe care intervin
fie în prehensiunea furajelor (din(cid:1802)ii) fie în digestia propriu-zis(cid:259) (ficatul (cid:1800)i pancreasul)
(33).

Figura 1. Structura aparatului digestiv la cabaline (2).

Fiziologic aparatul digestiv la cal este alc(cid:259)tuit din trei segmente (figura 1).
- segmentul ingestiv, format din organele ce conduc alimentele pân(cid:259) în stomac;
- segmentul digestiv, format din organe care realizeaz(cid:259) digestia (cid:1800)i
- segmentul ejectiv, care reprezint(cid:259) ultima por(cid:1802)iune a aparatului digestiv (cid:1800)i care
este compus din organe care asigur(cid:259) eliminarea dejectiilor la exterior.
Diafragma
Are o importan(cid:1802)(cid:259) deosebit(cid:259) în buna func(cid:1802)ionare a aparatului digestiv deoarece îl
împarte într-o por(cid:1802)iune:
- prediafragmatic(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i una
- postdiafragmatic(cid:259).
4
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Prediafragmatic
Sunt dispuse: cavitatea oral(cid:259), limba, din(cid:1802)ii, glandele salivare, faringele (cid:1800)i
esofagul, iar în por(cid:1802)iunea postdiafracmatic(cid:259) se întâlnesc: stomacul, intestinul sub(cid:1802)ire,
intestinul gros (cid:1800)i glandele anexe al intestinelor (3, 8).
La cal cavitatea oral(cid:259) este alungit(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i îngust(cid:259) accesul medico-chirurgical fiind
dificil, buzele foarte mobile, pielea acoperit(cid:259) cu peri fini cu rol tactil (figura 2).
Limba
Este foarte mobil(cid:259) cu apexul aplatizat dorso-ventral, prezint(cid:259) papile filiforme pe
toat(cid:259) suprafata dorsal(cid:259) a limbii, papile fungiforme plasate pe varful (cid:1800)i marginile limbii,
papile valate in numar de 2 pe fiecare parte iar papilele foliate formeaz(cid:259) organul
gustativ.
Denti(cid:1088)ia
Este difiodont(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i izognat(cid:259) cuprinzând:
(cid:120) 26 de din(cid:1802)i caduci la tineret;
(cid:120) 40 de din(cid:1802)i pemanen(cid:1802)i la armasar,
(cid:120) 36 de din(cid:1802)i pemanen(cid:1802)i la femel(cid:259).
Glandele salivare
Produc saliva cu rol în men(cid:1802)inerea umidit(cid:259)(cid:1802)ii cavita(cid:1802)ii orale (cid:1800)i în fluidificarea
alimentelor.
Aceste glande fiind împ(cid:259)(cid:85)(cid:1802)ite în:
glande salivare aglomerate (glanda parotid(cid:259), mandibular(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i sublingual(cid:259)) (cid:1800)i
glande salivare difuze din care fac parte glandele labiale (cid:1800)i glandele bucale (33).

Figura 2. Sec(cid:1802)iune sagital(cid:259) a capului la cabaline (8).
5
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Faringele
Este comun atât aparatului digestiv cât (cid:1800)i celui respirator (cid:1800)i î(cid:1800)i are originea la
nivelul coanelor (cid:1800)i istmului gâtului, comunicând caudal cu esofagul care face legatura
între farige (cid:1800)i stomac în care se deschide prin cardia.
Faringele la cal are o lungime de aproximativ 150 cm (cid:1800)i un diametru de 3 cm în
repaus (cid:1800)i dublu în distensie.
Stomacul
Este monocompartimentat având o capacitate de aproximativ 30 de litri în func(cid:1802)ie
de ras(cid:259), fundul acestuia formând a(cid:1800)a numitul sac cecal dorsal situat în dreptul
spa(cid:1802)iilor intercostale XIV si XV.
Fibrele musculare care înconjoar(cid:259) cardia blocheaz(cid:259) orificiul acesteia (cid:1800)i astfel
calul nu poate vomita! (figura 3).
Intestinul sub(cid:1088)ire
Este interpus între stomac (cid:1800)i cec având forma unui tub flexuos de calibru relativ
uniform pe toat(cid:259) lungimea de aproximativ 24 m, diametrul de 7-10 cm(cid:3)(cid:1800)i o capacitate
de 40-50 litri fiind sistematizat în trei segmente inegale:
(cid:120) duoden,
(cid:120) jejun (cid:1086)i
(cid:120) ileon.
Duodenul
Cu o lungime de circa un metru face legatura între pilor (cid:1800)i flrxura duodeno-
jejunal(cid:259), reprezentând por(cid:1802)iunea de început a intestinului sub(cid:1802)ire (cid:1800)i este situat pe
partea dreapta fixandu-se în cavitatea abdominala printr-un mezou duodenal
suspendat de o serie de ligamente,prezentînd la origine o dilata(cid:1802)ie evident(cid:259) numit(cid:259)
ampula duodenal(cid:259) în timp ce ansa sigmoid(cid:259) este (cid:1800)tearsa.
Ligamentele care suspend(cid:259) duodenul sunt în numar de (cid:1800)ase:
(cid:120) ligamentul hepato-duodenal;
(cid:120) ligamentul duodeno-renal;
(cid:120) ligamentul duodeno-parietal;
(cid:120) ligamentul duodeno-cecal;
(cid:120) ligamentul duodeno-colic (cid:1086)i
(cid:120) duodeno-transvers.
6
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Pe traiectul sau prezint(cid:259) dou(cid:259) flexuri, cranial(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i caudal(cid:259) ce îl împart în trei
por(cid:1802)iuni:cranial(cid:259),descendent(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i ascendent(cid:259).
Jejunul
Reprezint(cid:259) por(cid:1802)iunea cea mai lung(cid:259) a intestinului sub(cid:1802)ire ajungând pân(cid:259) la
aproximativ 20m, ocupând toat(cid:259) fosa paralombar(cid:259) stâng(cid:259) fiind suspendat de plafonul
cavita(cid:1802)ii abdominale de mezenter.
Acesta se delimiteaza între flexura duodeno-jejunal(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i originea plicii ileo-cecale
de unde se continu(cid:259) cu ileonul, venind în contact cu splina, stomacul, peretele
abdominal, colonul dorsal (cid:1800)i colonul descendent.
Pe marginea liber(cid:259) a jejunului se observ(cid:259) numeroasele pl(cid:259)ci Peyer de forme (cid:1800)i
dimensiuni diferite (8, 33).
Ileonul
Reprezint(cid:259) por(cid:1802)iunea terminal(cid:259) a intestinului sub(cid:1802)ire cu o lungime de aproximativ
un metru deschizându-se pe mica curbur(cid:259) a cecumului prin ostiul ileal, ileonul fiind
suspendat de cecum prin pliul ileo-cecal.
Peretele ileonului este sensibil mai gros decât al jejunului prezentând pl(cid:259)ci Peyer
mai dese (cid:1800)i mai mari (fig. 3).
Intestinul gros
Este cel care merge în continuarea intestinului sub(cid:1802)ire terminându-se la nivelul
anusului,cu o capacitate de aproape 150 de litri(cid:3)(cid:1800)i o lungime de 7-9 m, în întegime
boselat fiind (cid:1800)i el alcatuit din trei segmente:
(cid:120) cecum,
(cid:120) colon (cid:1800)i
(cid:120) rect.

Cecumul
Este segmentul de început al intestinului gros, cu o lungime de 90-110 cm (cid:1800)i o
capacitate medie de 40 l comunicând cu ileonul prin ostiumul ileal (cid:1800)i este plasat în
fosa paralombar(cid:259) dreapta, prelungindu-se pe plan(cid:1800)eul acesteia pân(cid:259) aproape de
apendicele xifoid, fiind alcatuit dintr-o baz(cid:259), un apex, un corp, o curbur(cid:259) mare (cid:1800)i una
mic(cid:259) (figura 4).

7
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Figura 3. Anatomia abdominal(cid:259) (stâng(cid:259)) la cabaline (8).

Baza este plasat(cid:259) dorsal venind în contact cu duodenul, cu lobul drept al ficatului
(cid:1800)i pancreasului (cid:1800)i rinichiului drept continuându-se cu corpul cecumului alc(cid:259)tuit (cid:1800)i el
din patru fascii musculare, apexul este por(cid:1802)iunea îngust(cid:259) a cecumului situat pe
plan(cid:1800)eul cavit(cid:259)(cid:1802)ii abdominale între por(cid:1802)iunea dreapt(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i stang(cid:259) a colonului ventral,
curbura mare este plasat(cid:259) caudo-ventral iar cea mic(cid:259) dorso-cranial în cea din urma
deschizându-se ileonul în cecum prin ostiumul ileal, iar prin ostiumul ceco-colic se
deschide colonul ascendent aflat la 3-4 cm de ostiul ileal.
Cecumul prezint(cid:259) la interior o serie de pliuri semilunare delimitând astfel
cavita(cid:1802)ile haustrelor (8).

Figura 4. Anatomia abdominal(cid:259) (dreapt(cid:259)) la cabaline (8).
8
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Colonul
Este (cid:1800)i el alcatuit din trei segmente: colonul ascendent, colonul transvers(cid:3)(cid:1800)i
colonul descendent reprezentând por(cid:1802)iunea major(cid:259) a intestinului gros având aspect
boselat (33).

1. Colonul ascendent are o lungime de aproximativ 10 m(cid:3)(cid:1800)i un diametru de 7-9
cm realizând astfel patru anse(cid:3)(cid:1800)i trei curburi î(cid:1800)i are originea pe mica curbur(cid:259) a
cecumului la niveul ostiumului ceco-colic prin ansa I care formeaz(cid:259) de la dreapta la
stânga flexura sternal(cid:259) continuându-se pe partea stâng(cid:259) cu ansa II care realizez(cid:259)
flexura pelvin(cid:259) continuându-se tot pe partea stâng(cid:259) cu ansa III care se curbeaz(cid:259) de
la stânga la dreapta formând flexura diafragmatic(cid:259) care se continu(cid:259) pe partea
dreapt(cid:259) cu ansa IV continuându-se apoi cu colonul transvers.

2. Colonul transvers are o lungime de aproximativ 20 cm(cid:3)(cid:1800)i se delimiteaz(cid:259)
destul de greu,orientându-se de la dreapata la stânga iar în dreptul rinichiului stâng
este intim legat de duoden prin pliul duodeno-colic,pe traiectul acestuia existând trei
zone de interes clinic în care pot ap(cid:259)rea obstruc(cid:1802)ii sau spasme intestinale, acestea
fiind prezente la nivelul ostiului ceco-colic, la nivelul flexurii pelvine (cid:1800)i la trecerea din
colonul ascendent în cel transvers.

3. Colonul descendent este suspendat de plafonul cavit(cid:259)(cid:1802)ii abdominale printr-un
mezou, fiind lung (cid:1800)i boselat, plasându-se în fosa para-lombar(cid:259) stâng(cid:259) în dreptul
rinichiului stâng, continuându-se cu rectul care î(cid:1800)i are originea în dreptul celei de-a
doua vertebre sacrale pân(cid:259) în dreptul vertebrelor coccigiene I-II, ampula rectala fiind
foarte dezvoltat(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i continuându-se cu anusul pân(cid:259) în dreptul vertebrelor coccigiene
III-IV.

9
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea a III-a Managementul terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i colicilor la cabaline Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

1.2. Fiziologia mu(cid:1800)chilor netezi

1.2.1 Baze anatomo-fiziologice

Mi(cid:1800)carea este una dintre caracteristiile esen(cid:1802)iale ale vie(cid:1802)uitoarelor prezentându-
se în regnul animal sub forme extrem de variate (cid:1800)i complexe.

(cid:1087)esutul muscular prin transformarea energiei chimice în energie mecanic(cid:259)
contribuie la intre(cid:1802)inerea motilita(cid:1802)ii tubului digestiv, la o bun(cid:259) desf(cid:259)(cid:1800)urare a circula(cid:1802)iei
sanguine, la men(cid:1802)inerea echilibrului (cid:1800)i la efectuarea mi(cid:1800)carilor respiratorii (figura 5).
În func(cid:1802)ie de structura (cid:1800)i propieta(cid:1802)ile lor func(cid:1802)ionale se disting fibre musculare
striate, netede (cid:1800)i cardiace, cele stiate fiind componentele mu(cid:1800)chilor scheletici, cele
netede formeaz(cid:259) peretele organelor cavitare iar cele cardiace constitue cordul.
La animalele homeoterme mu(cid:1800)chii scheletici genereaza cea mai mare parte a
caldurii la animale (10).

Figura 5. Tipurile de musculatur(cid:259) (10)

Elementul caracteristic (cid:1802)esutului muscular neted este reprezentat de catre un
fascicol ce este format din 20-100 de fibre musculare ce au aceia(cid:1800)i orientare, aceste
fascicole formând fie straturi longitudinale, circulare sau oblice fie o mas(cid:259) muscular(cid:259)
compact(cid:259).
Contractibilitatea fibrelor musculare netede se datoreaz(cid:259) filamentelor sub(cid:1802)iri de
actina (cid:1800)i filamentelor groase de miozin(cid:259) care sunt pozi(cid:1802)ionate paralel cu axa
longitudinala a celulei nefiind organizate în miofibrile(cid:3)(cid:1800)i în sarcomere iar în structura
lor nu prezint(cid:259) benzile Z.
10