Scrieri politice: evenimente internationale PDF
Preview Scrieri politice: evenimente internationale
Scrieri politice 1 Colec]ia E GO 2 F.M. Dostoievski F.M. Dostoievski Polnoe sobranie socineii v trid]ati tovah, t. 23, Izd-vo Nauka, Leningrad, 1980. ' 1998 by POLIROM Co SA Ia[i, pentru prezenta traducere Editura POLIROM B-dul Copou nr. 3, P.O. Box 266, 6600 Ia[i Bucure[ti, B-dul I.C. Br\tianu nr. 6, et. 7 Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale: DOSTOEVSKIJ, FEDOR MIHAJLOVI˙ Scrieri politice: evenimente interna]ionale / F.M. Dostoievski; trad. de Ilie Danilov Ia[i: Polirom, 1998 168 p., 18 cm (cid:150) (Ego. Scrieri) ISBN: 973-683-183-3 I. Danilov, Ilie (trad.) CIP: 327(4)(cid:148)1873/1875(cid:148) Printed in Romania Scrieri politice 3 F.M. Dostoievski SCRIERI POLITICE Evenimente interna]ionale Traducere de Ilie Danilov Prefa]\ [i note de Emil Iordache POLIROM 1998 4 F.M. Dostoievski Scrieri politice 5 PREFA}| Textele reunite sub titlul Scrieri politice au fost concepute de F.M. Dostoievski (cid:238)n perioada septem- brie1873-ianuarie1874, c(cid:238)nd era redactor-[ef al revistei Grajdanin (Cet\]eanul) [i publica (cid:238)ntr-o prim\ form\, (cid:238)nc\ nici lui prea clar\, Jurnalul de scriitor. Firesc, ele trebuie privite (cid:238)n contextul crea]iei din vremea respectiv\, mai ales c\ acum cititorul rom^n are posibilitatea s-o fac\, (cid:238)ntruc(cid:238)t primul volum al Jurnalului a [i ap\rut anul acesta. Dup\ cum ne amintim, Cuv(cid:238)ntul (cid:238)nainte care deschide Jurnalul este de o voio[ie molipsitoare. Coinciden]a dintre aprobarea numirii sale ca redactor-[ef [i lectura unei [tiri despre c\s\toria prin]ului mo[tenitor al Chinei (cid:238)i prileju- ie[te autorului considera]ii glume]e despre un Dostoievski- -chinez: (cid:132)~n China, a[ fi scris excelent; la noi e cu multmai greu. Acolo totul e prev\zut [i reglementat pentru o mie de ani, la noi, (cid:238)ns\, totul e cu fundul (cid:238)n sus pentru o mie de ani. Acolo chiar [i f\r\ s\ vreau a[ fi scris pe (cid:238)n]eles; a[a c\ nu [tiu cine m-ar fi citit. La noi, ca s\ te faci citit trebuie s\ scrii confuz(cid:148)1. Urmeaz\, fire[te, considera]ii despre faptul c\ ziari[tii care scriu prost, scriu de regul\ [i mult. Ne-am a[tepta deci ca, pentru a evita acuza]iile c\ scrie prost, articolele [i episoadele din(cid:160)Jurnal s\ fie scurte. Nimic mai fals! Dostoievski b\nuie[te de pe acum c\, (cid:238)ntr-un viitor nu prea (cid:238)ndep\rtat, (cid:238)ncep(cid:238)nd cu 1876, va scrie de unul singur o (cid:238)ntreag\ revist\ (Jurnalul) [i parc\ (cid:132)(cid:238)[i face m(cid:238)na(cid:148), (cid:238)[i cerne temele de medita]ie, (cid:238)[i verific\ stru- nele grave [i mai pu]in grave ale scriiturii, prob(cid:238)ndu-le prin publicare imediat\. Audien]a [i efemeritatea unei publica]ii s\pt\m(cid:238)nale pare s\-l intereseze mai mult dec(cid:238)t pagina de proz\ temeinic\, a[ezat\ (ceea ce nu (cid:238)nseamn\ c\ nu va mai 6 F.MSc.r iDeroi stpooileivtisckei da Adolescentul [i Fra]ii Karamazov); unii contemporani l-au acuzat c\-[i p\r\se[te pana de scriitor [i vrea s\ devin\profet; Vladimir Soloviov spunea despre el c\ a fost profet. {i (cid:238)n posteritate atitudinile fa]\ de publicistica dostoievskian\ au fost (cid:238)mp\r]ite. Pentru c\ micul volum propus acum se nume[te Scrieri politice, vom transcrie c(cid:238)teva fraze demolatoare dintr-un filosof foarte cunoscut: (cid:132)Dac\-l ascul]i pe Dostoievski, ]i se pare c\ inventeaz\ idei pe care guvernul ar trebui s\ le adopte ca (cid:238)ndreptar [i s\ le transpun\ (cid:238)n practic\. ~ns\ e suficient\ pu]in\ aten]ie [i v\ ve]i convinge c\ Dostoievski nu a inventat absolut nici o idee politic\ original\. ~n aceast\ privin]\, tot arsenalul s\u l-a (cid:238)mprumutat de la slavofili, care [i ei au fost originali (cid:238)n m\sura (cid:238)n care, f\r\ ajutor dinafar\, traduceau din nem]e[te sau fran]uze[te «Russland (cid:252)ber alles» (cid:150) prin (cid:238)nlocuirea cuv(cid:238)ntului respectiv p\str(cid:238)nd chiar m\sura versului. Dar, [iacest lucru este extrem de important, nici slavofilii, cuglorificarea lor ruso-german\ a na]ionalit\]ii, nici Dostoievski, care le-a c(cid:238)ntat (cid:238)n strun\, nu au izbutit s\ (cid:238)nve]e nimic pe un reprezentant al puterii(cid:148)2. Ultima propozi]ie ar trebui subliniat\, pentru c\ scrii- torii nu se nasc pe lume pentru a trasa cursuri politice. Este prea pu]in probabil ca [i Dostoievski s\ se fi g(cid:238)ndit c\ ar putea influen]a (cid:238)n vreun fel istoria, particip(cid:238)nd la ea cu o peni]\ [i c(cid:238)teva coli de h(cid:238)rtie. Dar transcriindu-[i discursiv contemporaneitatea, (cid:238)ncerc(cid:238)nd s-o (cid:238)n]eleag\ [i s-o exprime textual, el nu f\cea dec(cid:238)t s\-[i caute un loc sub soare, s\ descopere (cid:238)n lume voin]a lui Dumnezeu, pentru c\ altfel, dac\ acesta n-ar fi existat, ar fi putut (parafraz(cid:238)ndu-[i un personaj) s\ se (cid:238)ntrebe ce fel de scriitor mai este [i el. {i era un scriitor mare, nu se (cid:238)ndoia de asta, dar [tia totodat\ c\ harul nu-i acord\ vreun privilegiu (cid:238)n cuprinderea realului. Poate c\ [i rubrica de comentarii ale evenimentelor interna]ionale [i-a asumat-o la Grajdanin dintr-un fel de pornire de a se obliga s\ (cid:238)n]eleag\ preg\tindu-[i (cid:132)lec]ia(cid:148) (cid:238)n vederea (cid:238)nt(cid:238)lnirii s\pt\m(cid:238)nale cu cititorii. (cid:132)Trebuie s\ citesc o mul]ime de ziare(cid:148), recunoa[te el (cid:238)ntr-o scrisoare. Lecturi efemere, (cid:238)n vederea umplerii unor coli de tipar care SPcrreifear]i\ politice 7 ar fi fost [i ele efemere, dac\ autorul lor n-ar fi fost Dostoievski. Dar elaborarea articolelor nu era o joac\ pentru creatorul at(cid:238)tor romane, dimpotriv\, dup\ cum recu- noa[te (cid:238)n alt\ scrisoare, le (cid:132)compunea(cid:148) cu chin [i nervi. Evenimentele comentate au trecut prin proba istorio- grafiei, tr\d\rile, inten]iile bune [i cele perfide au ie[it la iveal\, peste ele s-au a[ternut straturi groase de ideologie, pentru c\ textul istoric adeseori este investit cu sarcina dea camufla complexe. Deci, este suficient\ o descriere sumar\ a lor. Cea mai mare parte este dedicat\ evenimentelor din Fran]a, aflat\ la r\scrucea dintre republic\ [i restaurarea monarhiei, nou-unificatei Italii [i raporturilor ei cu curia papal\, rebeliunii carliste din Spania. Nu-i locul s\ apreciem simpatiile [i antipatiile autorului; trebuie s\ ]inem cont [i de calitatea surselor pe care le avea la (cid:238)ndem(cid:238)n\, de nivelul general al comentariului din presa vremii. Dostoievski citeaz\ copios (nici nu s-ar putea altfel (cid:238)ntr-o rubric\ de actualitate, bazat\ pe telegrame [i diferite surse de informa]ii), (cid:238)ns\, (cid:238)n dezvoltarea ideilor, se simte, ca s\ spunem a[a, ici-colo, gheara leului. Nu s-ar putea spune c\ nu urm\re[te cu interes ceea ce se (cid:238)nt(cid:238)mpl\ (cid:238)n Europa, dar, cert, n-o face cu simpatie. ~n eventualele ini]iative ale bisericii catolice (cid:238)ntru apropierea de popor simte suflul rece al (cid:132)socialismului cre[tin(cid:148). Numele lui Marx [i Bakunin apar al\turi, ca ipostaze ale antihristului. ~n rebeliunile spaniole vede o turm\ de (cid:132)tic\lo[i(cid:148) r\scula]i, sprijinit\ de clerul catolic, c\ruia (cid:238)i este (cid:132)specific\(cid:148) (cid:132)superficialitatea de g(cid:238)ndire(cid:148). Pe deasupra, lutheranismul german, prin legi precum c\s\toria civil\, ac]ioneaz\ nu numai (cid:238)mpotriva bisericii catolice, ci (cid:132)(cid:238)mpotriva oric\rei biserici cre[tine, al\turi de du[manii ei, atei[tii [i socia- li[tii(cid:148). Recunoa[tem aici idei dintre cele puse pe buzele prin]ului M(cid:238)[kin:(cid:132)Catolicismul roman e mai r\u dec(cid:238)t ateismul (cid:238)nsu[i (...) Ateismul nu face dec(cid:238)t s\ predice zeroul, dar catolicismul merge [i mai departe: predic\ un Hristos denaturat, pe care tot el l-a ponegrit [i profanat, un Hristos contrar celui adev\rat! Catolicismul (cid:238)l predic\ pe Antihrist, v\ asigur de asta!(cid:148)3. 8 F.MSc.r iDeroi stpooileivtisckei ~n plan istoric deci, Europa este dezbinat\, fiecare lupt\ cu toat\ lumea, alian]ele s(cid:238)nt efemere [i nesincere. Singura politic\ (cid:132)altruist\(cid:148) (consecvent altruist\!) a avut-o [i o are Rusia, cu toate inten]iile perfide pe care observatorii (st(cid:238)nd ei (cid:238)n[i[i cu degetul pe tr\gaci) i le atribuie, acuz(cid:238)nd-o de atentat (cid:238)mpotriva civiliza]iei occidentale. Istoria este o oglind\ a luptei de idei, (cid:238)n decursul c\reia acela[i Occident se sf(cid:238)[ie, divizat (cid:238)n tabere antagoniste, dup\ felul cum fiecare (cid:238)n]elege necesitatea instaur\rii bisericii universale (catolice). Autoritatea papal\, care de secole s-a sprijinit pe puterea laic\ a (cid:238)mp\ra]ilor pentru a se impune, este, iat\,minimalizat\ [i aproape spulberat\ prin desfiin]area statutului teocratic. Protestantismul german nu mai are rost (cid:238)ntruc(cid:238)t, devreme ce pentru catolicism a venit (cid:132)sf(cid:238)r[itul sf(cid:238)r[itului(cid:148) ((cid:238)n 1870, odat\ cu alipirea Romei la Regatul Italiei), nu mai are (cid:238)mpotriva cui s\ protesteze. Cu alte cuvinte, (cid:238)n logica lui Dostoievski, Europa este (cid:238)nghi]it\ de un vid religios, pentru c\ nimeni nu mai are de rostit un (cid:132)cuv(cid:238)nt nou(cid:148). Pe de alt\ parte, pentru a te pune (cid:238)n fruntea unei na]iuni (referin]a este la Mac-Mahon), (cid:132)trebuie s\ aduci o idee nou\, s\ spui un cuv(cid:238)nt nou, care (cid:238)ntr-adev\r ar avea puterea de a mobiliza pentru lupta cu spiritul r\u al unui (cid:238)ntreg secol de discordii, de anarhie [i de revolu]ii franceze f\r\ rost(cid:148). Va spune catolicismul sau protestan- tismul acest cuv(cid:238)nt nou? Dostoievski este sigur c\ a[a ceva nu se va (cid:238)nt(cid:238)mpla, c\ resursele dogmatice ale celor dou\ religii s(cid:238)nt epuizate [i c\ acestea vor rosti un fals cuv(cid:238)nt numai ca s\ nu-[i piard\ turma: (cid:132)Ce-l cost\ (pe catolicism - n.n.) s\ dea asigur\ri poporului ignorant [i pauper c\ [i comunismul este tot un cre[tinism [i c\ Iisus Hristos numai despre asta a vorbit?(cid:148). Socialismul ca prelungire a ideii catolice universale este perspectiva pe care Dostoievski o cite[te (cid:238)n fr\m(cid:238)ntarea european\ contemporan\ lui [i nu are importan]\ c\ peste mai pu]in de o jum\tate de veac aceast\ previziune se va (cid:238)mplini chiar (cid:238)n (cid:132)altruista Rusie(cid:148). S-a (cid:238)n[elat doar (cid:238)n privin]a locului, nu [i a iminen]ei catas- trofei: (cid:132)Lumea se salveaz\ numai dup\ ce a fost b(cid:238)ntuit\ SPcrreifear]i\ politice 9 de spiritul r\ului... Iar acest spirit este aproape, copiii no[tri s-ar putea s\-l vad\(cid:148). Ca s\ rotunjim ideea, vom apela la c(cid:238)teva fraze din volumul al doilea al Jurnalului de scriitor, aflat sub tipar. Pentru Dostoievski, (cid:132)ideea rus\(cid:148) (sau (cid:132)ideea slav\(cid:148)) este echivalent\ cu (cid:132)ideea ortodox\(cid:148). Iat\ cum vede el raportul european de for]e, trei ani mai t(cid:238)rziu: (cid:132)Germanul dispre- ]uie[te ideea slav\ la fel ca [i pe cea catolic\, cu diferen]a c\ pe ultima a recunoscut-o (cid:238)ntotdeauna ca pe un inamic puternic, viguros, iar ideea slav\ nici nu a recunoscut-o caatare p(cid:238)n\ (cid:238)n ultima clip\(cid:148). Situ(cid:238)ndu-se (cid:238)n perspectiva german\, scriitorul constat\ c\ obi[nuita opozi]ie eu-cel\lalt se complic\, prin ad\ugarea (cid:238)nc\ unui element, doritor s\-[i rosteasc\ [i el cuv(cid:238)ntul s\u (cid:132)nou(cid:148). Chiar dac\ acest cuv(cid:238)nt rusesc nu a fost (cid:132)altruist(cid:148) istorice[te, remarc\m c\Dostoievski era sigur c\ ortodoxia este adev\rata cale spre m(cid:238)ntuire a omului ca individ [i a bisericii ca turm\ a lui Hristos. Iar sinceritatea (cid:238)ncrederii sale (cid:238)n ortodoxie nu poate fi taxat\ drept [ovin\. A pus aceast\ sinceritate peh(cid:238)rtie, (cid:238)n publicistica [i romanele sale, [i a-l iubi numai ca scriitor, ignor(cid:238)ndu-i cel\lalt aspect al prezen]ei (cid:238)n lume, ar trebui s\ proced\m, (cid:238)mpotriva unei exclama]ii a unui altpersonaj: (cid:132)iubi]i-ne a[a murd\rei cum s(cid:238)ntem, c\ci, atunci c(cid:238)nd s(cid:238)ntem cur\]ei, ne iube[te toat\ lumea(cid:148). Verdictele sale s(cid:238)nt ale unui om, [i nu omul este posesorul adev\rului absolut. Vom (cid:238)ncheia tot cu o remarc\ a lui {estov: (cid:132)El (Dostoievski (cid:150) n.n.), desigur, [tia c\ nu este profet, dar [tia[i c\ profe]i n-au fost vreodat\ pe p\m(cid:238)nt, iar cei care au fost nu au avut pentru acesta vreun drept mai mare dec(cid:238)tel(cid:148)4. Emil Iordache 10 F.M. Dostoievski Note 1. F.M. Dostoievski, Jurnal de scriitor, vol. I, Editura Polirom, Ia[i, 1998, p. 4. 2. Lev {estov, ~nceputuri [i sf(cid:238)r[ituri, Institutul European, Ia[i, 1993, p. 63. 3. F.M. Dostoievski,Idiotul, Editura Polirom, Ia[i, 1998, p.543. 4. Lev {estov, op. cit., p. 66.
The list of books you might like
