Sapiens. Scurta istorie a omenirii

573 Pages·2017·6.17 MB·Romanian

by  Yuval Noah Harari

Yuval Noah Harari, Sapiens: A Brief History of Humankind
Ediţia în limba engleză publicată la Harvill Secker, 2014, în traducerea autorului, în
colaborare cu John Purcell şi Haim Watzman
Prima ediţie publicată în limba ebraică la Kinneret, Zmora-Bitan, Dvir, 2011
Copyright © Yuval Noah Harari, 2011
All rights reserved
© 2017 by Editura POLIROM, pentru ediţia în limba română

www.polirom.ro
Editura POLIROM
Iaşi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506
Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1;
sector 4, 040031, O.P. 53

ISBN ePub: 978-973-46-6846-5
ISBN PDF: 978-973-46-6847-2
ISBN print: 978-973-46-4888-7

Designul copertei: © Suzanne Dean

Această carte în format digital (e-book) este protejată prin copyright şi este destinată
exclusiv utilizării ei în scop privat pe dispozitivul de citire pe care a fost descărcată. Orice
altă utilizare, incluzând împrumutul sau schimbul, reproducerea integrală sau parţială,
multiplicarea, închirierea, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin internet sau prin
reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu
posibilitatea recuperării informaţiei, altele decât cele pe care a fost descărcată, revânzarea
sau comercializarea sub orice formă, precum şi alte fapte similare săvârşite fără
permisiunea scrisă a deţinătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu
privire la protecţia proprietăţii intelectuale şi se pedepsesc penal şi/sau civil în
conformitate cu legile în vigoare.
YUVAL NOAH HARARI a obţinut doctoratul în istorie la University
of Oxford şi este profesor de istorie universală în cadrul
Departamentului de Istorie al Universităţii Ebraice din Ierusalim.
În 2012 a primit Premiul anual Polonsky pentru creativitate şi
originalitate în ştiinţe umaniste. Cea mai recentă carte a sa este
Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului (2015).
În amintirea tatălui meu,
Shlomo Harari
Tabel cronologic
Număr
de ani
până în
prezent
13,5 Apar materia şi energia. Începutul fizicii.
miliarde
Apar atomii şi moleculele. Începutul chimiei.
4,5 Formarea planetei Pământ.
miliarde
3,8 Apar organismele. Începutul biologiei.
miliarde
6 Ultimul strămoş comun al oamenilor şi cimpanzeilor.
milioane
2,5 Apariţia genului Homo în Africa. Primele unelte din piatră.
milioane
2 Oamenii se răspândesc din Africa în Eurasia.
milioane
Apariţia unor specii umane diferite.
500.000 Apariţia neanderthalienilor în Europa şi Orientul Mijlociu.
300.000 Utilizarea cotidiană a focului.
200.000 Apariţia lui Homo sapiens în Africa de Est.
70.000 Revoluţia Cognitivă. Apariţia limbajului ficţional.
Începutul istoriei. Sapiens se răspândesc în afara Africii.
45.000 Sapiens colonizează Australia. Extincţia animalelor mari în Australia.
30.000 Extincţia neanderthalienilor.
16.000 Sapiens colonizează America. Extincţia animalelor mari în America.
13.000 Extincţia lui Homo floresiensis. Homo sapiens e singura specie umană care
supravieţuieşte.
12.000 Revoluţia Agricolă. Cultivarea plantelor şi domesticirea animalelor. Aşezări
permanente.
5.000 Apariţia primelor regate, a scrisului şi a banilor. Religii politeiste.
4.250 Primul imperiu – Imperiul Akkadian al lui Sargon.
2.500 Inventarea monedelor – o formă universală a banilor.
Imperiul Persan – o ordine politică universală „în beneficiul tuturor oamenilor”.
Budismul în India – un adevăr universal care „eliberează toate fiinţele de
suferinţă”.
2.000 Imperiul Han în China. Imperiul Roman în bazinul mediteraneean. Creştinismul.
1.400 Islamul.
500 Revoluţia Ştiinţifică. Omenirea îşi recunoaşte ignoranţa şi începe să dobândească
o putere fără precedent. Europenii încep să cucerească America şi oceanele.
Întreaga planetă devine o singură arenă a istoriei. Ascensiunea capitalismului.
200 Revoluţia Industrială. Familia şi comunitatea sunt înlocuite de stat şi piaţă.
Extincţia masivă a plantelor şi a animalelor.
Prezent Oamenii depăşesc graniţele planetei Pământ.
Armele nucleare ameninţă supravieţuirea umanităţii.
Organismele sunt modelate tot mai mult de proiectarea inteligentă decât de
selecţia naturală.
Viitor Proiectarea inteligentă devine principiul fundamental al vieţii?
Homo sapiens este înlocuit de supraoameni?
Partea I
Revoluţia Cognitivă
1. Urma unei mâini omeneşti lăsată acum circa 30.000 de ani pe
peretele peşterii Chauvet-Pont d’Arc din sudul Franţei. Cineva a
încercat să spună: „Am fost aici!”.
Capitolul 1
Un animal neînsemnat
Acum circa 13,5 miliarde de ani, materia, energia, timpul şi
spaţiul au luat fiinţă odată cu ceea ce este cunoscut drept Big
Bang. Povestea acestor trăsături fundamentale ale universului
nostru se numeşte fizică.
La circa 300.000 de ani după apariţia lor, materia şi energia au
început să se agrege în structuri complexe numite atomi, care s-au
combinat apoi în molecule. Povestea atomilor, moleculelor şi a
interacţiunilor lor se numeşte chimie.
Acum circa 3,8 miliarde de ani, pe o planetă numită Pământ,
anumite molecule s-au combinat pentru a forma nişte structuri
deosebit de mari şi complicate numite organisme. Povestea
organismelor se numeşte biologie.
Acum circa 70.000 de ani, organismele aparţinând speciei
Homo sapiens au început să formeze nişte structuri încă şi mai
elaborate numite culturi. Dezvoltarea ulterioară a acestor culturi
omeneşti se numeşte istorie.
Trei revoluţii importante au modelat cursul istoriei: Revoluţia
Cognitivă a dat startul istoriei cu aproximativ 70.000 de ani în
urmă. Revoluţia Agricolă a accelerat-o cu circa 12.000 de ani în
urmă. E foarte posibil ca Revoluţia Ştiinţifică, care a început doar
de 500 de ani, să pună capăt istoriei şi să declanşeze ceva cu totul
diferit. Această carte spune povestea modului în care cele trei
revoluţii i-au afectat pe oameni şi organismele asemenea lor.

Oamenii au existat cu mult înainte să existe istoria. Animale
foarte asemănătoare cu oamenii moderni au apărut prima dată
acum aproximativ 2,5 milioane de ani. Dar timp de nenumărate
generaţii ele nu au ieşit cu nimic în evidenţă faţă de miriadele de
alte organisme cu care îşi împărţeau habitatul.
Dacă aţi fi făcut o călătorie prin Africa de Est acum două
milioane de ani, aţi fi putut foarte bine să întâlniţi o serie de
personaje omeneşti familiare: mame îngrijorate strângându-şi
pruncii în braţe şi grupuri de copii lipsiţi de griji jucându-se în
noroi; tineri plini de temperament manifestându-şi iritarea faţă de
dictatele societăţii şi bătrâni obosiţi dorindu-şi doar să fie lăsaţi în
pace; masculi bătându-se cu pumnul în piept şi încercând să
impresioneze frumuseţile locului şi femei ajunse la vârsta
înţelepciunii care au văzut deja totul. Aceşti oameni arhaici
iubeau, se jucau, legau prietenii strânse şi concurau pentru statut
şi putere – dar la fel făceau şi cimpanzeii, babuinii şi elefanţii. Nu
era nimic special în legătură cu oamenii. Nimeni, şi cu atât mai
puţin oamenii înşişi, nu bănuia că urmaşii lor aveau într-o zi să
păşească pe lună, să fisioneze atomul, să dezlege misterul codului
genetic şi să scrie cărţi de istorie. Cel mai important lucru ce
trebuie ştiut despre oamenii preistorici e că erau animale
neînsemnate, care nu aveau mai mult impact asupra mediului lor
decât gorilele, licuricii sau meduzele.
Biologii clasifică organismele în specii. Se consideră că
animalele aparţin aceleiaşi specii dacă tind să se împerecheze
între ele, dând naştere unor urmaşi fertili. Caii şi măgarii au un
strămoş comun recent şi împărtăşesc multe trăsături fizice. Dar
arată foarte puţin interes sexual unii faţă de alţii. Se vor
împerechea dacă sunt obligaţi să o facă – însă progeniturile lor,