Romul Nutiu | Alexandra Titu, Constantin Prut, Brumar, 2004

108 Pages·2015·20.85 MB·Romanian

ROMUL
NUTIU
•
ROM UL
NUTIU
'
Texte de:
ALEXANDRA TITU
CONSTANTIN PRUT
EDI TU RA
BRUMAR
2004
Un album conceput de
ROMULNUTIU
Cuprins
Prezentarea grafica & Prepress
PentadVisua1
Pavel Vere~. VolOdea Micu. Ion Gherman
Tehnoredactare computerizata
PentadVisual Romul Nutiu de Alexandra Titu 7
Mirella Kapros
Pictorul !fl Fascinatla Obiectulul de Constantin Prut 12
Fotogralii: Romul Nutlu by Alexandra Titu 17
Stelian Acea: 19, 20. 27. 39, 38, 46.
67. 72, 73. 77. 78. 1 16. I 59. 168. 176, Romul Nutiu von Alexandra Titu 17
187. 186, 203. 204, 217, 224. 225, 267. 276 Romul Nutiu par A.lexandra Titu 17
luliu Martin: 258. 259. 261, 35, 60. p.201 f.2
Rot>ert Mozer: 271. 272, 273 The painter and the fascination of objectification by Constantin Prut 26
Rudolf Mull: p.204 f. 12 Le peintre et lafascination de l'objet par Constantin Prut 26
Weis: 69
Tasi: 268 Der maier und die gegenstiindllche faszinatlon von Constantin Prut 26
Romul Nu1iu, restul fotografiilor Domeniul peisajului Z 1 35
Texte de: Univers dinamic Z 2 51
Alexandra T,tu
Constantin Prut Sectiuni Z 3 83
Dincolo de aparenie z 4 115
Traducer!:
Margareta Tasi {englezl!J Utopii Z 5 177
Miruna Bud,~teanu (francez.'.11 Lucriiri in colec!ii 198
Irina Cristescu {germane\)
Daniela Ar1areanu lfranceza) Note blograflce 200
lndexul reproducerilor 206
Tlp ar
Full Print Banat Bibliografie 208
Copyright © 2004 Romul Nutiu
Descrierea CIP a Bibliotecii Na~onale a Romaniei
ROMULNUTIU
ISBN 973-602-056-8
Printed in Roman,a
6 romul n u fo u alexandra titu 7
ROMUL NUTIU
Romul Nutiu apartine generatiei afirmate la mijlocul deceniului $apte al secolului XX, intr-o controversata $i fecunda perioada a culturii
romane$ti dominate (ca intreg spatiul est european) de ideologia estetica omogenizanta a realismului socialist. in deceniul $apte in arta
romaneasca se elaboreaza strategii de opozitie impotriva acestei estetici, cu trip!!:! motivatie -reintegrarea in cultura universal!:! de tip occidental.
relaponarea cu traditia recenta antebelica a participarii originale la geneza avangardei europene, pe fondul mai amplu al recuperarii tradi!iilor
identificatoare $i mai ales afirmarea unui filon inovator. prospectiv actual.
Primele criterii de evaluare a aportului unui artist activ intr-un timp istoric in care cultura s-a definit atttt de tran$ant in raport cu politicul.
apar1in a$adar acestui camp al strategiilor culturale. Asumarea unei atitudini independende exprimate la nivelul stilistic impune o poziponare
culturala explicita. Adoptarea unui apolitism al condi!iei imaginii bazat pe mitul modernist al autonomiei esteticului, $i apelul la o inovatie
stilistica motivata de experimentul de atelier (experiment asupra limbajului $i asupra tehnicilor picturii) dobande$te o dimensiune politica.
Cu cat inovaiia este mai radicala, departandu-se de canoanele realiste ale reprezentarii $i de pachetul de constrangeri impuse de retorismul
populist cu atat afirmarea subtexta. implicita, a unei participari la strategiile subminative devine mai evidenta. Coincidenta cu atitudini $i solutii
stilistice active $i aflate in plina expansiune aculturanta cum au fast pentru deceniul $apte tipologiile de informal. de expresionism abstract.
pe de-o parte. de neoconstructivism pe de alta parte, sau mai recentele tendinte ale noii obiecrualitati. accentua asumarea unei pozitii. daca
nu de fronda descl1isa in orice caz de libertate fata de academismul populist al timpului. Daca ne aflam in fata unei solu\ii adoptate de arti$tii
est-europeni din fluxul dinamicii vest-europene. sau a unei inovatii de atelier. sau in ce masura cele doua surse ale noii paradigme se suprapun.
putem decela pe baza analizei surselor de informare. a metodelor de contact cu arta occidental!:!. $i a logicii evolutiei fiec!:!rui atelier in parte.
a pistelor pe care se lanseaza inovatia. a motivatiilor interogarii adresate tehnicilor. limbajului $i realita\ii. puse in dezbatere ca model. ca
omogenitate $i ca accep1iune filosofica.
Demersul pictorului timi$orean ne ofera din aceasta perspectiva un teren de investigare complex. Romul Nutiu a fost considerat (pe buna
dreptate). drept pictorul care a inaugurat in arta romc1neasca problemacica informalului. Este important insa sa urmarim modul in care el a
sa
ajuns practice acest gen de arta ce are la baza distrugerea formei. Romul Nutiu este un artist cu o optiune estetica ferma. care asigura
coerenia evolu!iei sale esential legate de problematica inovatiei in pictura. dar deschise $i dezvoltarii pistelor de expansiune tridimensionala
$i a integrarii obiectului in planul picturii. El pleaca de la o acceptiune traditionala a picturii-reprezentare crescand aportul subiectului considerat
in toata complexitatea sa, angajand perceptia ca furnizor de informatie $i ca sediu al unei anumite rigori, iar pe de alta pane libertatea
improvizatiei sau a gestului expresiv al unei dinamici trans-formale, aconstructive.
in laboratorul sau. el experimenteaza plecand de la peisaj, ca multi dintre colegii sai de generatie, o validitate a discursului vizual care
elimina suportul figurativ, pentru a-I recupera mai tarziu sub alte accep\ii $i cu alte semnifica\ii decat cele ale reprezentarii speculare. Discursul
nu se distanteaza niciodata de concret. Direqia careia i se subsumeaza creapa sa din aceasta prima perioada a disolutiei figurativului este.
cum am vazut, arta informala. solutie la care ajunge urmand o investigatie proprie. Demersul sau inovator se desfa$oar!:! paralel cu eel al
arti$tilor timi$oreni neoconstructivi$ti - reuni!i in 1965 in grupul • 111" {Roman Coto$man, ~tefan Bertalan, Constantin Flondor Streinu). care
pleac!:! tot de la experienia peisajului ca instania a realului-model. a realului-sursa a imaginii $i a investigMi. in timp ce investigapile lor adanceau
obseNatia dincolo de seduqia formelor naturale in permanenta mi$Care $i transformare ce multiplica in infinite variante principiile formative
de baza. $i cautau. dupa programul cercetarilor de la Bauhaus. structurile profunde ale organizarii spatiului $i a materiei, Romul Nu1iu a optat
tocmai pentru componenta temporala a realita!ii percepute ca proces transformativ, ca succesiune de evenimente. Discursul sau. ce are la
baza o exaltare a perceptiei, urmare$te tocmai evenimentele de suprafa13 $i dinamiteaza iluzia perenitatii, a principiilor de stereotipie. ?i unul
$i celalat dintre demersuri urmaresc de fapt instaurarea unui tip de discurs in care realul (din care sunt retinute ca suporturi ale obseNatiei
$i transpunerii peisajul $i natura moarta) este redus la funqia secundara de pretext pentru experimentul pictural in aceea$i masura, ca prima
instan1a de afirmare a independen\ei fata de stilurile iluzionist realiste. aceste discursuri practica nu doar un reduqionism formal, tinzand
sa
spre cvasiabstraqie, ci $i rigoarea plana a regimului spatial. Totu$i. ar fi eronat afirmam ca la finele anilor '60, pictorul a intrerupt definitiv
relatia cu acest model al unei deveniri $i a unui transformationalism vital in special. care este natura. Discutata independenta motivationala
a dinamismului sau informal pe care un scepticism cultural dogmatic o plaseaza in modelele unui informal deja autoritar in cultura universala.
o demonstreaza tocmai rela\ia consecvent!:! - de$i secventiala a pictorului cu modelul realit.':l!ii, ri'.\mas ca unul dintre principalele sale domenii
de interogare. Pe de alta parte. aceasta libera mi$Care intre principiile picturalita!ii pure. a informalului care s-ar instaura ca un stil definitiv. $i
investigarea realului. demonstreaza autonomia in spapul propriei crea1ii $i al artei vremii. lnformalul se instaleaza. deci, in creatia lui Nutiu.
nu ca un reflex al informa\iei - oricat de meritoriu ob\inute $i asimilate in anii '60 - care sa ii afilieze unui stil puternic operant $i devenit intr
o mare masura emblematic pentru cultura occidentala In aproape aceea$i masura ca realismul socialist pentru cultura est-europeana. ci
rezultatul unor experimente de laborator. Raportarea la modelele culturale ale informalului. ale expresionismului abstract constituie mai ales
premisa validarii propriilor solu\ii, $i deschide drumul receptarii $i seleqionarii sale in expozi!ii locale independente sau itinerante in vest. sau.
inca mai revelator, in expozitii europene dedicate acestei direqii. Este momentul sa ne oprim asupra procedurilor experimentale. situate la
nivelul tehnicilor de producere a imaginii. Odata pusa intre paranteze exigenia reprezentarii structurilor formale. $i a spa\iului lor topografic,
interesul pentru concret se deplaseaza pe de-o pane asupra dinamicii metamorfozelor vizibilului sub imperiul unor mi$cari de origine diferita
- temporal.a. de parcurgere sau de lectura - ~i asupra unui alt nivel al configurarii, mai intim - eel al texturii materiale. ObseNare ~i joc.
experimentul asupra materiei traverseaza etape succesive. Prin introducerea unor semne abstracte, fragmente de structuri, repetitiv integrate
suprafetei invadate de mi~carea materiei cromatice. Romul Nu\iu urmare~te sugestia unei patrunderi in profunzime. pe urmele acelor forte
de schimbare care destructureaza, care asigura permanenta transformare $i devenire, viaia insa$i a materiei, ca depozitara, chiar dincolo de
viul biologic. a unui esential principiu vital. Principiul mi$Carii incepe sa-$i impuna funqionalitatea sa concreta de operare ~i rapiditatea
deconstruqiei $i reconfigurarii. Este o libertate a devenirii care se sustrage controlului exterior al subiectului observator.
lata-ne. a$adar. in fata unui informal care nu se bazeaza pe impulsul subiectiv exacerbat. pe instalarea unui automatism al
subiectului redus la impulsul eel mai profund, necodificabil, ci in fata unui automatism al mi$Carii materiei inse$i, urmarite.
obseNate $i exploatate in cea mai fecunda dintre variantele sale, ipostaza lichida. Romul Nu1iu recurge la o tehnica de a pune in mi$Care
materia cromatica pe suprafa\a - receptiva - a panzei. care presupune dispersia culorii intr-0 masa lichida. in aceasta baie de culoare in care
sunt amestecate succesiv alee componente cromatice. panza este cufundata $i. la randul sau. mi$Cata. urmarind anumite
8 r o m u l nu , u a l exandra t u 9
efecte dar in aceea$i masura jocul imprevizibil, surpriza conducflnd la solu!ii dinamic configurative inedite. Oemersul pictorului. in acest caz estetice. prin presiunea democratica a consumismului comercial. Dezinstrumentalizarea ironic contarianta propusa de Romul Nu!iu (scaunele
- $i. in fond. de-a lungul intregii sale experien!e creacoare - este profund experimental. Expresionismul este mai curflnd unul de predispozitie cu planul acoperit de cuie. oglinzile fragmentar deformante. de exemplu) inscaureaza semnificatia prin iminenta periclitatii lor practice. Oincolo
profunda, de aderen\a intelectuala la o perspectiva asupra lumii ca imprevizibila (indeterminabil-dinamica) decat de deformare. tensionare de acest joc. nu lipsit de un sadism ironic. se semnaleaza diferen\a profunda de semnificare dintre campul obiectelor instrumentale si al celor
a figurii si de ro11are a propriilor limite. ObseNaJie a comporcamentului maselor vascoase. ffuide, de materie cromatica. a reaqiilor suprafetelor artistice. Seriile sale de obiecte inconfortabile, cu suplimentul lor negativ de sens. in dialog cu onestitatea escaladarii originalita!ii formale,
diferit preparate. a resorb~ei formelor. semnelor, traseelor. in planul receptat ca seqiune intr-un dinamism profund, $i pluridimensional - justificata concuren\ial de design. sau cu denun\ul asumarea stereotipiei contextului artificial. au un caracter subminativ. Putem sa situam
pictura urmareste un comportament al lumii exterioare, mult mai mutt decat un dinamism al subiectului. Subiectul este. ca si in cazul etapei acest demers mai aproape de procedeele socante ale suprarealismului. dar discursul sau nu manevreaza nici o bucla in mecanismul oniric
peisagistice. doar catalizacorul acestor procese fascinante, care relationeaza masa si planul. lar surpriza. e)(presivitatea frapanta a acestor picturi al colajelor si contrasensurilor ci eviden\iaza foarte direct si explicit interdiqia de valorificare practica a obiectului.
- catalizari dinamice. este un efect (desigur scontat) al experimentului. Rapiditatea execu!iei permite experimentarea unui numar mare de Preocuparile experimentale monopolizau. cum am spus deja. fn a doua jumatate a secolului XX. pe artiStii cei mai activi din Timisoara.
variante. Se testeaza amestecuri materiale sau cromatice diferite. modalitati de ancrenare a miscarii. solufii de fixare a unui moment selectat Paralele cu cautarile de atelier care conduceau la disolu!ia grani\elor formale ale figura\iei. Si la care participa Si al\i artiSti - Gabriel Popa.
ca instantaneul eel mai expresiv sau mai frapant. Si solu!ii de a valorifica dinamismul stimulat gravitaiional. dupa ce panza a fost scoasa din Ciprian Radovan -se dezvolta nucleul neoconstructivist. Acesti artiSti isi asumau experimentarea tehnica. observarea realului. urmarind insa
mediul cromacic fluid. tocmai structurile profunde. riguroase. matematice ale materiei. proiectul formal. Ambele direqii dezvolta in maniere diferite. cu motiva\ii
in aceste condi\ii de joc experimental, de laborator. intre cautarile sale isi face loc interesul pentru expansiunea planului dinamic color at diferite. acelea$i premise ale observarii naturii. considerate de tradi\ia academica drept model. $i devenita obiect de cercetare. ?i in cazul
asupra unor scructuri tridimensionale. Romul NuJiu alege din contextul universului familiar. casnic. obiecte pe care le supune aceluiasi tratament. grupului constructivist pictura se spa\ializeaza, dar obiectele construite ca re\ele de fibre, de bare sau re\ele luminoase pun in eviden!a tocmai
cufundandu·le in baia de culoare $i urmarind efecte care sa le anuleze tocmai obiectualitatea banala. Ne affam in Fara unui demers care ar structura intima a realului. pentru care fragmentul izolat funqioneaza meconimic. ca mostra. ca esantion relevant.
putea conduce la mai multe similitudini de atitudine cu direqii care de fapt in acel moment nu ii motiveaza. El nu este receptiv - eel puJin Aceste obiecte. desi prelungesc cercetarile asupra formei inaugurate de exercitiile in mediumul traditional al picturii sau al graficii. deschid
in aceasta etapa - la polemica substituire a operei de area cu obiectul ready-made. la acest conflict intre densitatea semnificanta a obiectului de fapt drumul spre noi tipologii artistice. spre utilizarea fotografiei si a noilor materiale. Problema mi$carii. atunci cand se pune. este tratata
de area cradi!ional si retorica semnifica!iilor secunde (sociale, documentare. parocliceJ. ale obiectului de consum. privilegiat de decizia artistului. analitic. ca secvenia statica a unor intersec\ii de trasee sau ca efect optic. dependent de miscarea ochiului receptor. sau de jocurile de lumina
De aceea. obiectele selectate nu au deloc o elocinta provocant parodica. asa cum o propunea pisoarul lui Duchamp. Dulapiorul (U11ivers in directa legatura cu preocuparile cinetiste de factura neoconstructivista. De la ·ouatema(· de Roman Cotosman ( I 968) la 'Turnul informational"
dinamic, 1974). matri\ele. integrate unui univers cromatic in expansiune sum din punct de vedere al propriei prestan!e de civilizatie. de ( 197 I). realizat de membrii grupului Sigma (refacut in 1970 pe nucleul fostului grup • 1 I 1· 1. evolu\ia acestor obiecte, ca si a motiva\iilor de
utilizare sau formala. neucre. Cheia de interpretare a acestei utilizari pur plastice a obiectului o dau primele grupari volumetrice pictate. Acest cercetare scientist pedagogice. sau de sociologia comunicarii. conduc spre ambient. instalatie. sau performance.
tip de obiect fara nici o alta conota\ie in afara de expresia plastica. schimba statutul picturii, volumetrizand-o - nu insa intr-o maniera iluzionista. o alta direc!ie a obiectualismului. in care am putea incadra demersurile Doinei Almasanu Popa Si ale lui Gabriel Kazinsky. este cea a unui
ci impostand-o pe un soclu. ca pe o sculptura (Obiect Ro;1.1, Asa111blnj 111 Ro111, 1970. Obiect 29, Obiect Albnstru, 197 4. Obiect ready-made ambientalism ce comunica cu designul (mai mult ca sistematizare formala Si aplicabilitate practica decat ca prelucrare a unui mobil de
cu str11ct11ri vegetnle, 1980-1983). Efectele picturale urmaresc anularea reliefurilor suportului - volumetria in plan este anulata, iar construqia instrumentalizareJ.
unitara este un obiect tridimensional autonom. Aceasca filiera a relaJionarii picturii cu obiectul funqionand ca prezenia artistica pura, fara Romul Nu\iu intalneste preocuparile acestea atat de diferite. la care putem adauga ambientalismul cromatic-cinetic al lui Ciprian Radovan
interferente cu universul semantic al ready-made-ului. continua in urmacoarele decenii (in expozi\ia din I 993. alaturi de obiecte din seria in nucleul problematic al cercetarii de laborator. uneori el expune impreuna cu Kazinsky. Deina Alma$anu Popa, Gabriel Popa. Peter Jecza
Design inconfortnbil, sum prezente Si asemenea construqii. Si Ciprian Radovan. propunand cocmai o subliniere a varieta\ii Si independentei modalita\ilor de abordare a aparent aceluiasi camp de probleme
in 1969. el supune unui tratament apropiat elemente de lemn asamblate. care nu provin din lumea obiectelor utilitare. ci apartin. de la de medium si comportament. Motiva\iilor si stilurilor de configurare deja amintite se adauga tentativa lui Gabriel Popa de a introduce. cravestita
inceput. vocabularului artistic. Lucrarea ?apte forme pictate deschide un nou ciclu de configurari de elemente tridimensionale pictate. intre sub aspectul inovator. o semantica a sacrului.
1989 Si 1993. SecJiuni instabile sau SecJi1111i per11111tnbile reiau acest joc in spa\iu. cu elemente volumetrice angrenace in conscruirea unui Cautarile lui Romul Nupu continua pe de-o parce in direqia exersMi unor tehnici Si mai ales materiale care sa extinda campul de posibilita\i
plan extins, sau unei interseq:ii nonsculpturale de volume. El inaugureaza. in enclava culturala a Timisorii, Fara nici un complex de provincial expresive ale suprafe\ei. Pe de alta parce in domeniul limbajului. el cauta din nou reperele unor principii de organizare. sau prezen\a unor
semne bine definite al caror rol este potentarea dinamismului imaginii. Rela\iile sale cu obiectul nu se intrerup, interesul sau plastic fiind stimulat
participant ta dinamismul aculturant al arcei europene. ci dintr-o disponibilicace interioara a experimentului de atelier, inscalaJia. ca o extensie
de calitatile formale sau texturale ale unor lucruri. in definitiv mereu incitante pentru artiStii ce practica fie o estetica a reprezentarii. fie o
nonconven\ionala a picturii in spa\iu. Dar de fapt. cum spunem deja, acest exerci!iu este mai curand eel de resorb\ie a spa!iului tridimensional
poetica a intimita!ii. Peace ca urmarita aceasta filiera ce privilegiaza modesta prezenia a obiectului. intre naturile moarce ale secolului al XVI
si a volumelor in planul picturii. Evident el urmareste o cu totul alta strategie decat cea traditionala a imita\iei perspectivale. a iluzionismului
lea. cu evantaie. car!i de joc. carafe Si flori, acele imagini ale celor sapte simturi, mesele seNite. naturile moarte cu cranii de tip memento
sau a conven\iilor postrenascentiste de lectura intelectual-perceptiva a reperelor cromatice Si valorice de metaforizare spatiala pe suport plan.
Obiectul si spa!iul cu golurile sale ritmice (?npte forme pictate). sau banal secrete (sertarele dulapului pictatJ. fie ca parcicipa la construqia mori. si coborand in timp. la mozaicurile cu resturi de dupa ospat ale artei romane tarzii. si intre scandaloasele obiecte ale lui Duchamp si
ale artistilor pop. clivajul nu este atat de profund. Tehnicile. media. setul de semnificatii secunde difera. Difera si continutul ultim. sensul
,~ ,._ "'-'~ , .• .,,, __ .• suprafe;ei. fie se escamoteaza in subtextul lipsit de imporcania formala sau semantica
/~'.- ·~ ~-·-,-,.., ,,";' ~· '£t'.;· '· ··% v ~ - rai gpoicritiu creiim. Apoceraalset aa upnoesiib imilitaagtein oi ffiexarittea tdraed iinpsotnaalal !iniec r·- od ese ac vaesnaima oblbai eeclteumaleiznattea i(nta abfloarua. ipmroafguinnadr uallu rie caolilteac!tiii vi.n dseic paates tdreea zsae. leRqeigaa dsiem o. binie ccatez.u lO luair Rporomcuels Nulu d!ieu ao dmeefirnei up nrionu oab pieecrstep eucnti vuen\ aivseurps rian tseertiuorri.l our nd em oebciaencitsem. Ddee lafu pnaqritoicnipaarree aa
,, · ~ , = ./ i'\ sculptura. fotografie, etc.). ii convine artistului.EI angajeaza in discursul instalationist la discursul pictural ca simple suporcuri supuse tentativei de anulare (iluzionista, in fond) a tridimensionalita\ii tor. deci cu o funqie pur plastica.
la investirea obiectelor ca martori ai unei etape de lucru. asa cum apar ele la mijlocul deceniul opt. Valoarea lor plastica devine secundara,
-x -~ · ~ · fie suprafete cu insemne grafice sau picturale. Relationarea eel mai ades repecitiva
fara a dispare insa. Cel mai reptrezentativ obiect pentru aceasta direqie este o natura moarta-instalatie. "Start pentru o lucrnre de aria
extinde in spa\iul concret o problema rezolvata in pictura de apelul la schematice
111or111111e11talii'', din 1975. care etaleaza ingenioasele solu!ii ustensilitare din timpul execu\iei marii lucrari murale din holul Universitatii din
sisteme modulare ce introduc un principiu ordonator {Mesnje, instalatie parietala
Timisoara - "?tiinJif, liternturif 1i artif". Compusa din placi de ciment reahzate artizanal. lucrarea. reprezentand o dinamica cosmica. transferata
expusa la gal. Helios. Timisoara in 1993). Pe de alta parte. amplifica semnifica\iile
pe doua suprafe\e ample al monumentalului hol de acces. miscarea expansiva din care se coaguleaza semnele. Pentru a obJine acest dinamism
obiectelor ready-made. cu funqii anulate prin manevra inteNentiei atipice (seria
antigravita\ional. s-a confruntat cu dificulta\ile utilizarii unui material ales tocmai datorit!:\ fluidita\ii sale - cimentul. care in momentul aplic!:\rii
Design inconfortnbill, aglomerandu-le in mari ansambluri. Efectul lor este nelinistitor.
risca sa antreneze o mi$care verticala descendenta. Solu\ia a fost realizarea initiala a unor placi ulterior asamblate. Oar mi$carea urmarita pe
o insinuare a haosului pe doua cai. cea a dezafectarii funqionalismului originar al
suprafa!a trebuia sa surprinda tocmai libera expansiune spa\iala. Antrenarea acestei miscari descompuse in segmente a fost obtinuta prin
Nilll obiectelor. Si cea a dezordinii spa1iale. a aglomerarii. ce face spa\iul impracticabil amestecuri de cimenturi colorate cu pigmenti de pamant. Amestecul. agitat pentru a obtine dispersia dinamica a pigmentilor, s-a realizac in
altfel decat ca subiect de observare $i interpretare. absorbindu-1 prin acest joc. in jumata!i de mingi de cauciuc. care au devenit ulterior elemente ale compozi!iei martor. cu statut spatial situat intre obiect $i instalatie. Pe
esteticitatea spa\iului delimitat de obiectul de arta. acesta filiera a exploatarii obiectului-semn plastic Si activ prin semnifica!ia sa ustensilitara. Romul Nuiiu 1ntalneste poetica pop-art-ului. dar
l!i:i• Din nou este cazul sa semnalam distan\area fa!a de o anume posibila. dar, in numai in segmentul in care chiar acest curent polemic si conivent in acelasi timp, aparut ca epifenomen critic al civiliza\iei de consum.
ii.:~. . ace! moment inadecvata direqie ce amprenta puternic area occidentala - pop-art· intersecteza poetica naturii moarte.
ul. in cazul aglutinarii unor obiecte in contextul spa\ial al picturilor pop-art. obiectele incepand din anii '90. Romul Nupu integreaza picturii diverse obiecte - manusi. umbrele. posete. sepci. palarii. etc. -apetand nu numai
funqioneaza cu toata forta lor informativa asupra concretului. integrat in panza. la aporcul lor formal textural Si volumetric. ci mai ales la o anume incarcatura afectiv-evocatoare. tocmai ace! aporc de semnifica\ie repudiat
tocmai pentru aportul sau volumetric $i semnificativ. Astfel se sparge conven\ia de modemismul tarziu al mijlocului secolului XX. Ciclul intitulat "Jurnar exploateaza tocmai caracterul sentimental evocator. narativ. al obiectelor.
bidimensionalului. se pune intre paranteze iluzia $i se dezvolta. de fapt. resursele Aceasta reorientare a demersului sau spre o relatie din nou complexa cu realitatea vizibila. exterioara. se inaugureaza, insa. tot in mediumul
elementului cotidian neprelucrat. necodificat. intr-un alt univers perceptiv. eel al colajului. La sfarsitul deceniului noua Si pe parcursul deceniului picturii. Deja la incepucul anilor '70. in pictura sa apar semne cu identitate formal!:\ precis!:\. lni!ial este vorba despre forme abstracte. care
zece. cu prelungire in anii urmatori. Romul Nu!iu se va ocupa de aceste posibilita!i de a explora poetica obiectului colat in pictura-obiect. in combina rigoarea geometrica cu o identitate cromatica transanta. Ele impun un punct de lectura care f1Xeaza dinamismul dizolvant al discursului
ciclurile Univers nscuns si Jurnnl. Tot atunci. el va explora Si posibilitatile de contrariere a conventiilor de practicare ale obiectelor cotidiene. sau informal. Aceasta integrare explicita a rigorii conduce ulterior la casetarea (modularea repetitiva) a suprafe\elor. Miscarea imperios
in seria Design inconfortabil. Din nou. modul sau de abordare transfera implica\ia semnificativa a ready-made-ului, de la denuniu1 sau ca dizolvanca este subordonata unei scheme ritmice ordonatoare. care. Fara a o fragmenta, releva actualizarea unei complementare tensiuni
purtator al unei estetici a stereotipului, ustensilitarita\ii. nonesteticului si artificialului. spre provocarea inversarii de situaiie. Obiectul nu mai statice. Artistul se situeaza inca in campul estetic al nonfigurativului, dar resimte. tocmai datorita structurii sale experimentale Si disponibilita!ii
pune in discu\ie polemicul (Duchamp. Warhol). sau asumarea (Oldenburg) acestui artificial patruns substitutiv Si realist in campul experientei novatoare. nevoia de a gasi un suport al largirii preocuparilor dincolo de problematicile pur compozi!ionale.
10 r o m u I n u , u alexandra t u 11
Dar cu aceasta semnalare a tensiunii dintre construqie $i disolutie. artistul revine $i la mijloacele traditionale ale piaurii. El i$i asuma rolul realitate mediata cultural. simbolica sau alegorica.
de a controla mi$carea culorii. Curgerii, lunecarii libere a culorii in care se agita planul orizontal, receptiv. al panzei. le ia locul gestul condus Din 1990. in compozipile sale apar personaje ce se desprind din m1$carea magmatica a materiei picturale. impunand pnncipiile de ordine
de pensula. Uber. la tel de exuberant . gestul parcurge suprafata. fara a parea sa urmareasca amintirea unui model. Atentia este orientata ale configurarii semnului antropomorf $i ale identitapi sexuale. Experimentul continua. amplificcind ccimpul semnificativ al imaginii. Uneori
spre interior. sau mai curand este suspendata. lasand pulsiunea vitala sa lucreze. sa dea expresie. nu forma. ~i totu$i. pictorul este atent la (figunle din 1993) personaJele antropomorfe sunt reliefate pnn sau se despnnd dintr-un ccimp spa9a1 acopent de cu,e Acelea?, ob1ecte
legile interne ale compozitiei. ~tiinta pictorului. exercitiul traditional de atelier. raman pentru a furniza barierele de depasit. dar Si coerenia ,nsrrumente cu bogata lor funqionalitate (strapungere. fixare. suspnere). $i bogata lor incarcatura semnificativa. se regasesc in obiectele ce
imaginii. ~i. in acest context. al exercitiului ce suprapunejubilarea gestualist libera $i exigentele de compozitie. el regas~te motivatia reintoarcerii inso;esc ciclul de pictun de la lnceputul anilor '90, $i se subsumeaza conceptului Design inconfortabil.
spre realul natural. Ca joc secund. ca praaica ocazionala. mai cu seama in acele distantari de atelierul-laborator oferite de taberele de creatie Expozi\ia din 1993 de la galeria Helios din Timi$Oara. reuneste mai multe dintre craseele preocuparilor sale sub titlul Diucolo de apareuje.
sau de lucrul cu studentii. Romul Nupu a pastrat mereu legatura, neangajanta. cu peisajul. Cand a resimtit din nou nevoia unui exercitiu de Ni se releva astfel una din Ire cheile de lectura ale in1reg11 creapi a acestui artist consecvent in cautarea diversitapi $i noului ca situare in puncte
reprezentare. nu a facut decal sa transfere interesul experimental. de la obseNa!ia relatiilor cromatice pure. a conrnctelor Si a miscMlor libere de obseNare diferite. Dincolo de npnre11Je presupune un pnm efort de a patrunde d1ncolo de mult1plicitatea concreta a realului configurat.
din care se fixa imaginea. asupra naturii frecventate fara intrerupere. Din nou el cauta un principiu care sa antreneze un dinamism exterior. pen1ru a cauta principiile for;elor de d1solu\ie $i metamorfoza. Marele proiect monumental de la Univers1tatea de Vest cauta un dincolo de
formal. materializat. $i unul mai profund. al semnificatiei traseului energetic care motiveaza structurarea materiei, care o parcurge. aparen;ele descriptive ale cerului-peisaj. comemplat cu inscrumencaru senzorial. sec;iunile prin zona subterestra a rMacinilor trimit la un
Modelul ii furnizeaza radacinile - de arbori. de specii vegetale mai efemere • urmarite printr-o seqiune in solul in care se implanteaza spre d1ncolo de aparen\e. apar;inand concretulu1c elu1 mai configurar. un d1ncolo topografic $1c are dematerializeaza obiectul real (radacina),
a media circula!ia sevei. absorb!ia $i conducerea acestui principiu vital pe verticala cresterii. Nu ne aflam in fa!a unei simple reprezentari reducandu-1 la funqia sa energetica. Lucrarile din ciclul U11ivers di11a111ic ncoperit inverseaza topografia ascunsului $i explicitului. plasand
mimetice. ci a unui proces de complexa reflectare reciproca intre principiile imaginii si principiile naturii. un proces de cautare a unui punct descrip\ia pe1sagistica in profunz,me. acoperita de pnm-planul apar\mand conven\1ilor culturale ale abstraqie1.
in care principiile mi$Cclrii i5i cauta corespondenia in natura. Ceea ce este important de retinut este ca intre etapele precedente. de experiment Relatia sa cu pictura ramMe constanta. in toate situa;iile amintite. Pictura funqioneaza mereu ca un medium absorbant. un medium
in absenta figurii (motivate exclusiv de identificarea unor resorturi in limbaj si tehnica de lucru), si aceasta reangajare a dialogului cu modelul, care acopera concretul. schimbandu·i destinapa. Uneon. realitatea se transfera in 1mag1nea de calc sau aluz1e. p1ctura ramanand o 1nstan\a
nu se produce nici un clivaj. Ambele instanie coincid in principiul dinamic. De asemenea. ambele procedee coincid in punctul unei obseNatii a metaforizarii. AJteori se integraza obiectele concrete unui discurs ce-i anuleaza (ascunde) fie tridimensionalitatea. fie banalitatea funcpei ce
orientate spre fenomene exterioare - implicate de legile intrinseci ale realului material - fie este vorba despre pricipiile materiei anorganice ar epuiza sensul lor in simpla folosire. Pelicula cromatica s1le$te realitatea sft-$i dezvaluie alte capacita\i de semnificare. Universurile acoperite
(peliculele de culoare ce interfereaza $i se disperseaza pe suprafa!a apei. dupa inevitabile legi ale mecanicii fluidelor), fie de legile ce dicteaza conduc in pictura la o rela;ie de ascuns/dezvaluit-desconspirat aplicata peisajului. sau in seria /11m11/, 2000-2003. naturii statice. in aceasta
configurarea viului mediator intre anorganic Si organic. sau mai tarziu de miscarea antrenata de mecanica zborului. fie al materiei psihice in serie obiectele sum acoperite partial de o panza ghipsata. efemerul este fixat in instanµi sa concreta. iar modelul real propus pentru studiul
care se cauta mecanismul eel mai profund al impulsului gestual. Acest suport al obseNatiei analitice motiveaza $i catalizeaza libertatea de clasic se instaleaza ca opera de area - rezultat al studiului. Suprata;a care fixeaza obiectele introduce discursul abstract mul t purificac $i
OP!iune Si participarea subiectului. detensionat - fenomen observat $i in seria Univers di1111111ic acoperit.
Reintegrarea figurativului in discursul sau socheaza pe unii dintre comentatori. cum este. in 1983. in revista "Arta·. Coriolan Babeti. Acest Tentativa de a releva instan;a ce opereaza mai profund decat imediatul configurarii este. cum am vazut deja. proiectul permanent al
ciclu de lucrari (interpretate de Coriolan Babep ca o tradare a informalului. dintr-o eronaca interpretare a motivatiilor independentei novatoare crea\iei sale. in ecape diferite. Romul Nu\iu pune in eV1denr,a legile impreviz1b1lului $i informalului mimetic. alteori (mai cu seama in p,cturile
ale artistului timisorean) exprima tocmai nevoia de reinnoire permanenta a premiselor picturii. Gestualismul care asigura dinamismul imaginilor din ultima periada $i in picturile-obiect din ciclul Jumal). angajeaza nu capacitatea de observa\ie $i resursele experimentului. ci ambiguitatea
expresionist abstracte se fundamenteaza ca reflex al unui sistem cognitiv. Trasee energetice. nuclee din care miscari divergente pornesc pe ca suport al imaginatiei (C11md de ba/, 2003).
suprafa\a. strabatand·o intr-o spontaneitate riguroasa. ce nu mai are totala libertate a aleatorului. caracterizeaza aceste panze - studii ale Aceasca acceppe nedogmatica a eului creator. a subieccului. micizat pe masura obiecrivizarii $i reduqiei sale la unul sau altul dimre
reflectarii subiectului in naturai. S?im'i"u ltan. in compozitii aqionist lirice. dar in care tocmai impulsul gestual s-a detensionat intr-o organizare compartimentele responsabile de mesajul artistic al epocii (eul con$tient. experimental, analitic. eul imaginativ. oniric. predispus la manevrarea
~ discreta si libera de pete. de suprafete de culoare armonizate pe principiile intensita\ii exaltante a arhetipurilor $i principiilor; $i eul profund. needucabil. situat dincolo de ecranul cultural al arhetipului). angajarea simultana a posibilita\ilor
~ raporturilor. inteNin intruziuni. entarsii de peisaj. Pictorul iSi propune - Si propune privitorului · intr-o sale. $i pe de alta parte pastrarea rela\1ei permanence cu realitacea extenoara a aparen\elor $i ..d incolo de aparente". motiveaza locul special
...-", . alta cheie. problema acestui cifru al rela\iilor dintre realitate Si arta. Aceste lucrari realizate pe parcursul al lui Romul Nu\iu in cadrul expresionismului romMesc. El traverseaza cu dezinvoltura dihotomiile dogmatizante dintre figurativ $i nonfigurativ.
deceniului opt. pun in discutie tocmai raportul complex al sistemului de conven\i1 care mediaza 51 senzualism $i obseNa\ie experimentala. informal si riguroz1tate configurativa, ca s1g rani\ele mediumurilor active in a douajumatate a secolului
permite funqionarea limbajului. condi\ionand rela\ia artistului cu t0ate palierele realului (inclusiv eel XX $1 in prezent - pictura. obiect. instala\ie. prelucrare digitala a imaginii (pe care o experimenteaza intr-un grupaj de autoportrete din 1999-
al artei insesi. ca instanta presupus autonoma). 2000). Arta sa este suspnuta $1 orientata permanent de spiritul investigator. de ingeniozitatea in cadrul tehnicilor de produce re a imag1ni1$ i
de o implicare participativa.
Distaniarea de solu\iile direqiei expresioniste ale nonfigurativului pur are motivatii multiple. Pe de
o parte, artistul resimte epuizarea posibilita\ilor de inova\ie in acest restrictiv reduqionism care privilegiaza Rela\ia sa cu contextul cultural al epocii este marcata de aceea$1l ibertate ca si cea cu instan\ele realitapi. Else poziponeaza explicit intr-o
anarhia miscani in detrimentul principiilor formative. Aceeasi epuizare o resim\eau Si artistii care practicau opozi;ie radicala Fata de principiile estetice ale realismului socialist. $i. ca majoritatea arti$t1lor cauta toate caile de acces la informapa despre
cultura universala de tip occidental. insa op\iunea sa pentru informal. pentru eliminarea figurii nu este determinata de o moda a timpulu,.
cercetarea de tip constructivist. care. tot in deceniul opt (cum am spus mai sus). depasesc etapa analizei
~'~ formale reduqioniste ftransferata doar in activitatea didactica). pentru a incepe o intima relatie cu ci. 3$3 cum am demonstrat. de efortul (ramas constant) de a depa$i restriqiilor stilistice impuse de reprezentarea mimetica. El participa la
siscemul conceptelor integrative ale ompului a?a cum le propune $tiinr,a secolului XX. chiar mai mult deceit la teoriile $i ch1ar la modelele directe
i natura. ca aqiune sau ca surprindere a aspectelor ei efemere. prin fotografie sau film experimental.
~ l : Aceasta reintoarcere spre instan\e ale naturalului - peisajul, spatiul receptacol al activitatii umane. ale expresionismului abstract sau ale noii obiectivita\i. Tendin\ele $tiin\elor naturii - Fizica. chimie. bilogie - de a patrunde in substructurile
materiei. teori1le despre haos si despre indeterm,nare se ana in spatele experimentelor de atelier - tratat ca un loc al observa\iei. al crearii
(., · corpul uman - a marcat deceniile de mijloc ale secolului XX. tocmai ca o reaqie la inscaurarea unei
'7'"''="':=IIIIIIIE:... .- : interpretM a limbajelor ca autonome Si pur arbitrare. De la land art. body art. happening. la neorealismele controlate a evenimentelor $i a studierii efectelor.
Pe masura ce dechiderea cultuni romMesti spre contacltele cu cultura occidentala (mai ales dupa 1968) se accernueaza. ,nforma\ia
reprezentarii de tip hyperealist. sunt strategii ale disocierii de retorismul subtil si monoton al abstraqiilor
concreta. directa. despre complexitatea $i divergen\ele interioare ale acestui ccimp global. devine mai activa. Calatoriile in Europa occidentaa.
riguroase sau expresioniste. Ele exprima o reafirmare a nevoii de intemeieri in experien\a realului. a
participarea la expozipi in Italia. Germania si Festa Jugoslavie. amplifica contactul direct cu aspectele concrete ale artei contemporane. $i
imprevizibilului, efemerului. multiplicitatii. senzorialului. Romul Nutiu este sensibil la aceasta noua
confera autoritate exerci\iilor sale de largire a investigarii posibilita\ilor imaginii. Realitatea culrurala devine astfel un camp de exploatare la
tensiune problematica a timpului. si gaseste in programele noilor realisme o validare a propriilor motive
Fe! de interesanc. de plin de sugesoi ca $i realitatea naturala ob1ectiva sau realitatea propnului sub1ect. Pe de alta parte. interesul pentru
pentru parasirea experimentului inchis in libertatea informala. El realizeaza acest lucru pe cele trei cai
informapa actual a din campul dezbarerilor teoretice $i asumarea solupilor artistice. influen;eaza activitatea sa didactica. Pencru a avea o imagine
deja semnalate - cea a coresponden\ei cu un anumit model formal natural (SecJiunile, care pleaca
ma, completa asupra aportului lui Romul Nupu la evolu\ia artei romane$ti din ultimele decenii, trebuie sa luam in considerare $i acest aspect
de la morfologiile radacinilor sau a plantelor integrale. pastrand o sintaxa gestualista. cea a juxtapuneii
al activita\ii de profesor. in cadrul lnstitutului de Atte al Universitapi din nmi$Oara. apoi al Faculta\ii de Arte a Universi tapi de Vest. Programul
de suprafete expresionist abstracte si iluzionist peisagiste (Univers di11a111ic acoperit). si cea a integrarii
sau pedagogic urmareste simultan aprofundarea studiului academic asupra formei - ca un suport inevitabil pentru orice inovape ulterioara.
obiectelor. cu o funcpe mai complexa. in structuri evoluand intre pictura. colaj $i obiectualism/instala~onism.
$i a exercipului liberta\ii -ca dezvoltare a unei curiozita\i permanence. indreptate spre posibilita\ile marerialelor tradi\ionale sau nontraditionale.
Arta sa se bazeaza permanent pe o dubla interogare adresata mediumului picturii ~i realitatii vizibile.
a efectelor texturale. Libertatea propusa studen\ilor ofera acelea$i deschideri catre aprofundarea posibilitaplor in1rinseci sau de extensie a
Aceste doua mari direqionari ale investigarii nu se submineaza reciproc. ci colaboreaza la o expansiune
picturii. $i de transfer spre alte media. Condi\ia mediumului de lucru nu este tracata nici ca totala schimbare a atitudinii esretice. ca prevalen\a
permanenta a problematicii. mentinute de disponibilitatea artistului spre experien\e noi $i de sugestiile care men\in actualitatea practicii artistice.
a condipei comunicarii asupra expresiei. nici ca totala instrumentalizare a mediumului. Dominanta ramane importan\a semnificari i. situata
Cele cateva cicluri mari care grupeaza firele experimentelor Si investigarilor sale. nu pot fi tocmai de aceea delimitate strict temporal. Univers
mai ales la nivelul expresiei. !ntreg acest esafodaj este bazat pe con$ti1nta necesita\ii unei informa\ii complexe. unei largiri a bagajului de
dinamic, Utor,in sau Jurnal sunt denumiri ale unor pachete de probleme ce ii preocupa continuu. care sunt temporar trecute in plan secund
1mag1ni $i a abordarii suportului ceoret1c al transformarilor solistice.
de privilegierea altor preocupari. dar revin. de obicei largindu-si suportul semantic. Tocmai aceasta reinstaurare a semantismului Fata de
arbitrariul semnului afirmat de poeticile abstracte ale informalului. caracterizeaza creatia sa incepand cu anii '70. lmportan\a pe care o acorda
ciclurilor SecJi1111i $i Univers dinnmic ncoperit lasa loc. mai tarziu. altor direqionari ale referintei. fie la realitatea nemijlocita. fie la o
12 r o m u l n u fo u constant 1n prut 13
Pictorul ?i fascinaµa obiectuala
)'.propierea $i patrunderea in orizontul obiectual ii orera Jui Romul Nu\iu un camp in plus pemru afirmarea spiritului sau aflat in continua ob,ectuale. Energia care in alte par1i se consuma nestingheri. avand coinciden\a gestului sau a curgerii necenzurate. prezinta aceea$i
expansiune. animat in permanen1a de prom1siunea unei no, aventuri rn ordinea cromatica a lum11 El vine spre aceasta complexita te obiectuala spontaneitate. chiar daca traseele colorate sunt controlate de rigoarea mimeoca a infa\i~arii ramurilor $i rMacinilor. Exista o nepotollta tensiune
- fie ca avem de-a face cu obiecte .ready-made". luate. in tradi\ia lui Marcel Duchamp. din zona artefactetor. fie ca ni se infa \i$eaza prezen\e vitalisca in aceste structuri vegetale. in care se convertesc vechile elanuri. dar care raspund noii nevoii de concret. resim\ite intr-un plan
din oferta imprevizib1la a naturii - cu o esen\iala voca\ie de piet or. patruns de valonle miraculoase ale culorii. Orice ar face in plan artistic. general
o
in suprefe\ele de panza a?ezate pe ?evalet. in desene sau diverse buca!I de material pe care incred1n~aza culorile. art1srul pare sa aiba mereu incercare de deschidere a unor planuri noi. ce prefigureaza apropiata izbucnire a obiectualului. in expresia sa imediata. este sus\inuta
in aminc1re cuvintele lu1 Michelangelo: .. Pictura este muzica divinita\ii. reflectarea inceriorara a perfeq,uni1 sale lum,noase· $i de acele compozi\ii picturale. in tradi\ionala deSfc'i$urare a celor doua dimensiuni. din ciclul Univers di11a111ic acoperit. Sum compoZi\ii care
Pictorul socote}te perceppa $i redarea plastica a realului drept o urgen\a. o prioritate absoluta a llmbajului. inainte de a evalua caracterul Folosesc procedeul trompe-roell pentru a desemna o dezgolire. o lnlaturare a suprafefet pentru a arata un strat ma, profiund. Fii$nle desfacute
figuraciv sau abstract al compozifiilor. In lumina acestei concep\ii. insa$i dezbaterile ceoretice pnvitoare la particularitafi le discursului arostic i lasa sa se iveasca subscraruri fluide. esenpale. restabilind pentru o clipa curgerile orig,nare. materia informala ce nu $i-a gasit Inca configura1ia.
se par a trece pe un plan secund. mai importanta fiind instituirea exerci\iului cromatic. El este con$tient de aceasta situa\ie pe care o surprinde Presiunea diluviana. exploziva. antreneaza $i forme stabile. insailarile geometrice. pe care le impinge in afara acestui teribil plan al imaginii.
foarre bine Mondrian. artist sensibil la implica\iile funqionarii culorii in piccura. in concexrul lumii modeme: ..in zilele noascre apar doua cendin\e Suprafa1<1 insa$i a tabloulu1 este amendata. suspendata. pare sa nu ma, sat1sfaca desfa$urarea de for\e. descopenndU·$i nivele ascunse.
principale: una men\ine figura9a. cealalta o elimina. in timp ce prima util1zeaza forme particulare $i mai mutt sau ma, pupn complicate. cea ocultate. in care se produce expresia.
de-a doua folose?te forme simple $i neutre. sau. in ultima instan\ii. llnoa $i culoarea pura". Pe aceasca cale. apar diverse panouri fcare pana acum. in ordinea bidimensionala a tabloului. pluteau libere ln materia cromalica mobila).
Exista in temperamenrul sau o constanta preocupare pencru comunicare. o nelini$te. care ii men1ine incr-0 veghe continua. gata oricMd care se obiectualizeaza. Suprafa\:<I tradiponala a imaginii se multiplica. avansMd in spa\iu cu atnbutele unui lucru independent. Un astfel
sa sus9na o particura plast1ca. sa reia in ipostaze inepuizabile un discurs vehement despre rormele $i d1versitatea datelor sub1ective $1o biective de panou cu o individualitate clara. desprins din convenpile bidimensionalita\ii (in plus. e marcata distinct grosimea panoului} sau anun\and
ale existen\ei. Expresionismul sau fundamental. probat de-a lungul intregii activita\i de crea\oe. incearca sa raspunda intr-un mod personal aceasta decisiva desprindere. poarta. ca in majoricatea obiectelor concepute de Romul Nupu. o suprastruccura cromat1ca. extinsa. in cele
solicirarilor diverse ale ambian\ei materiale $i spintuale. care intalne$te. in cadrul operei picturale. mi$carea. la fel de intensa. a energiilor ma, multe cazuri. la nivelul intregii structuri spapale. vorbind de o esenpala vocape de pictor. Un asemenea Obiect ro?u este un asamblaj
1ntenoare. de panouri. o suprapunere pe mai multe niveluri a unor dreptunghiuri $i ptltrate. unificate de nuxul culorilor. ce luneca pe suprafa1<1 din
lnteresul pentru ob1ect se manifesta inainte ca expresia sa caute intr-un sens direct cea de-a treia dimens1une in plan pictural. Romul Nu\iu planul aprop,at expusa intervenpei pictorului. $i oferita in acest fel contemplarii Mai mult decat condifia spa\iala. decat condipa fizica a acestei
traverseaza lndelunga $i sinuoasa experien\a a expres1onismului. A:easca experien1a a deschiderii universului interior este rnso\ita de un sens succesiuni de suportun. care de altfel se allniaza previzibil. intr-un JOC de
energetic al p1Ctum care reclama forme abstracte. informale incre adevarul lumii vizibil. de care ne apropiem cu o diversitate de at1tudini vercicale $i orinzontale. conteaza pelicula de culoare care le invadeaza
mimeoce. $1 adevarul onzontului launtric exista un irepresibil dialog. 1ndiferent de lucrurile care razbat la suprafa1<1 expresie1. La inceputunle autoritar. trecand firesc de la o suprafa\ii la alta. fara sa 1ina cont de
tran$ante ale artei abstracte. Kandinsky i$i punea increbari care rtlmtln de o acrualitate perpetutl: .Suncem Inca. in momencul ac cual. foarte denivelarile diferitelor componeme ale lucrarii. Este o relape In care suporrul
lega\i de natura exterioara $i nevoip sane zamislim formele pornind de la ea De aceea. marea intrebare este· cum putem s-0 facem? Mc:1i - in fapt. succesiunea de suporrun - se subordoneaza in totalitate culorii.
precis spus. pana unde poate merge libertatea nostra de a modifica formele $i cu ce culori le putem conexa7" Pastrand aceea?, atitudine fa\ii de culoare. ob1ectele se 1nd1viduahzeaza.
Duptl o perioMtl in care amintirea peisajului - altfet spus. deSfc'i$urc:1rea viZibiltl a spectacolului lumii matericlle- esce inctl pu cernica. conrurul incep sa avanseze in spa\iu. Stl-$i multiplice $i Stl-$i complice conrorma1ia.
lucrurilor naturale razbatand pnn frec:1matul impulsunlor cromc:1tice. concretizate in pete dinc:1m1ce sau trasee grafice pline de savoare. imaginec:1 tinzand cot mai hotarat spre statutul de prezen\a distincta. ,nconfundabila.
se indeparteaza de suporcul concret. de rel!ectarea co~tienta. devenind sensibila doar la tensiunole launcr,ce ale artistulu1. intreaga morfolog1e in ambian\a. Chiar daca e conceput ca obiect acesta are. de ob1cei. o
instituita In imagine nu mai are la baza lectura realita\ii oferite de observa\ie. ca o consecin\a a a?ezarii sub domnia unor ri gori derivate din suprafata privilegiata. un unghi optim de vizionc1re. mo$tenire a convenpilor
func\jonarea mimesis-ulu1. r'Jtele sunc acum moova\iile na$tern $i evolu~ei mul\imi1d e semne ce se deruleaza in spa!iul compo z1ponal. Semnele. p1cturii (Olliec'l, 0/Jie,·t fn 11//Jastru). Caceodara obiectul are un grad sporit
1mpulsunle cromaoce. accentele grafice sunc in dependen\a unor principn informale. unor tens1uni energet1ce profunde. detc:1$clte conceptual. de autonomie. putand fi perceput din toate par\ile (Obied ready-made cu
$i In virrutea necenzuratei a$terneri a culorii. de orice model al conformapilor vizuale. De buna seama. In exrraordinara delivrare a acestor strnct11ri vegetale).
identitafi informale. prezentandu-se adesea cu franche1ea imprevizibila a gestului. putem recunoa?te. uneori. pline de surprize. sugescii Suportul (de regula. de lemn. bucurandu-se de promisiunea
figurative. coexistand firesc cu masain mi$care a petelor abstracte. A:estea nu provin. insa. din stabilirea unei relapi directe. con?tiente. active tridimensionalita\ii. de$i acuza aplatizarea. mai aproape de pictura) 1$i
in momenrul pictarii. ci constiruie un inventar reziduc:11. reminiscen1e ale unui contact crecut cu vizibilul. Reperete figuralive se ivesc din iesacura anexeaza dimensiuni noi. care diversifica cunoscutele forme rectangulare
de impulsuri gestuale. sunt aluzii c:1bia recognoscibile in avalan$a texturii 1nformale. Este interesanca in\elegerea acestei probleme a relapei cu care eram obi$nu19. Frezen[a lemnului. a matenalulu1c u o ferma constiruµe
d1ntre 1mag1ne $1 vizibil a unui teolog. Pavel Florensk1. atent la o lectura spec1ala a semnelor a?ezate pe panza: ..... Menorea p1cturn nu este fizica. este sensibila inainte de toate la acpunea cromatica. dar impune cu
aceea de a dubla realitatea. ci de a investi arhitecrura c:1cesteia. materialul $i sensul ei cu o in1elegere mai profiundtl". Mai mule decat orice un crescand prestigiu un discurs spapal. necesar unei personalita\i cu o
implicare a imaginii in ceea ce prive$te sistemul sau aluziv. cu adevarat semnificativ este exerci\iul creator care animtl fiecare lucrare. 1repres1bila tend,n\a de expc1ns1une.
incr-un asemenea moment in picrura lu1R omul Nupu se produce o sporita atenµe pencru concret o deplasare spre obiectual. Cu r adac1ni A:easta stare de expansiune. atingand zona intimitapi (care presupune
rn ceea ce a facut dintotdeauna. traseele devin atat de imperuoase !neat amenin\a sa sparga cadrul conven1ional al tabloului. sa anuleze o lim1tare. o inchidere in universul propriu. dar care. cum ne spune titlul
disciplina bidimens1onala a imaginii A:est lucru se va inrampla curand. dupa cum vom vedea. ceea ce. odata cu pasrrarea vechil or procedee. unui ciclu - lmensil1iJile inlime -se desch1de spre un 1nfinit spapu controlat
ii va conduce pe artist spre cea de-a treia dimensiune spre atrnosfera obiectuala. Chiar in perioada de deplina afirmare a unei poetici 1nformale. de propria subiectivitate} esce ilustrata exemplar de seria de compozi;ii
sa
In cae culorile sum lasate se scurga pe direcpi imprevizibile fscurgerea verticala. urmand o cectonica fireasca. este detu rnata prin schimbarea destinate mediului public Chiar daca asrfel de tucrari pornesc de la o
pozi\iei tabloului. la care se adauga pensulalii nervoase. gestuale}. apar. in unele lucrari. 1nsule in care ag,taiia informala este suspendata. comanda - ceea ce presupune exerc,tarea unei voin\1 tematice din partea
constituindu-se forme regulate. de factura geometrica - patrace, dreptunghiuri - care impun o alta viziune. anuniand o poetica c onceptuala. comanditarului - dec1zia fn ceeace prive$te rezolvarile plastice apar1ine
.Aceste prezen1e geometrice vorbesc de nostalgia ordinii. $i prefigureaztl elaborari marcate decisiv de efortul ra\ional. dintr-0 zontl a crea;iei arnscului Asta inseamna ca din punct de vedere conceptual ~i cromatic
sale de mai tarziu. in lucrarile din anii 70 predomina mtlrrurisirea a?ezata sub semnul expresionismului abstract de aceea rormele geometrice se manifesta acelea$i date stilist1ce ca in cuprinsul operelelor din atelier. in
sunt de indata negate de izbucnirea libera. diluviala. dinamica. a tu$elor. plus. lucrarile de area destinate a se integra unui anumit cadru public
in plina afirmare a acestei mase picturale dinamice (tillul unor astfel de experien;e informale este chiar Univers di11a111ic - un ciclu ce se indepllnesc prin excelen\a sensul gestului de integrare. de aprop1ere de
lntinde pana aproape de zilele noastre). inser\iile geometrice se fnmul;esc. $i. ceea ce este mai important. devin mai clare. in expansiunea spa\1ul comunicari,.
cutonlor. care i~1p astreaza savoarea deoseb1ta. apar tot mai frecvent Forme geometrice. tot c\$a cum se semnaleaza $i rapelun figurative, cu Cu ocazia elaborarii marilor compoZipi decorative pentru holul principal
statutul pe care I-am pomenit deja. in masa fluida. incandescenta. se insinuiaza trimiteri obiectuale. trupuri umane. figuri. o serie de anatomii al Universitap, din T1m1?oara. la inceputul anilor 70. Romul Nu\iu a realizat
care provin din reziduurile memonei. umbre obsesive. ramase in fundalul unor framanrari actuate. Putern intatn, anacomii involuncare sau in acela$i material - panouri din ciment innobilate - o lucrare mobila.
produse de jocul imag,na\iei. P1ctorul percepe aceste 1dentita!i vizuale. le accepta. construindu-te cu mijloace oferite de culoare. pastrand prezentaca in cateva expozi\ii. .Aceasta cutie dispusa orizontal. cuprinde
Inca conven\ia bidimensionala. dE,$i respecovele .. fiin;e" 1$i cer dreptul la obiectualizare. ma, multe obiecte folos1te pe $anoerul de la univers1tate Ob1ectele sunt
A:eea$i pres,une a obiecrualului o resimte in vastul ciclu SecJiw1i. in care tensiunea expresionista. nelini$tea organica. nu se mai consuma captive 1n materialul solidificat. desemnand o poveste in imagin1. concreta.
in pure notapi gestuale. c, s1mte nevo1a sa se razeme pe coresponden\a. semnificativa. cu impecuoasele dezvoltan ale structuri lor vegetale. a patrunderii in spapul public. Este un act de memonzare a unei acpuni de ob1ectualizare a unei interven\ii. care in\elege sa aduca marturii
vazute sub aspectul sintetic al ramurilor $i a radacinilor - vectori ai poten\ialului energetic anac in plante. Ca $i in cazul rormelor geometrice d1ncolo de opera finita care ramane in locul care i·a fost destinat. Cutia Start penlm o l11cmre de arlii nw111m1e11l11lti i~i continua drumul.
ce leviteaza prin spa\iul tablourilor informclle. astfel de structuri aeriene sau subterane - pictorul le contempltl admirativ. rapunzandu-i propriilor putMd fi adusa in once expozi;ie. ducMd cu ea ceva din pulsul lucrarii care a ramas la Universitate.
nelini$ti. la marginea raulu1. dezgohte brutal de crE;$terea apelor care ru,neaza pamantul - sunt un drum spre obiectuahzare. u n proces de ldeile con1inute rn cutia-martor. in ac\iunea devenita obiect. se regasesc. in instan\e evident schimbate dar subsumate aceleia$i dorin\e
reificare care apare surprinzator dupa indelungata predominare a strucrurilor abstracte. gestuale. da e pe de-a intregul legiti m pentru dorin\a de a sensibiliza un suport (de lemn). pentru a-I face purtatorul unui anumit mesaj. Bucaple de lemn. in general patrate. dar putand de
sa de a fixa zbaterea energetica. Evident. se schi\eaza doar sensul. dorin;a acestei reificari. care se va produce intr-un mod direct in construcpile asemenena sa fie neregulate. c\$a cum le surprinde lntamplarea (revine mereu surpriza obiectului gasit) devin purtatoarele unor lnsemne
14 rom u l nu , u constant i n prut 15
picturale. realizate in acry1. unor ducturi grafice. unor caligrame indescifrabile. Acest alfabet criptic. a$ternut cu o voluptate ajocului imaginativ. vehemente izbucnirir gestuale $i scurgeri de culoare pe suprafetele a$ezate vertical sau onzontal. artistul este animat acum de o adevaraca
tope$te elanuri suprarealiste ~i expresioniste. apar\ine in fond intregii opere a artistului. Ciclul porta, simbolic. titlul Mesaje, atragand aten\ia foame de concret El nu se ma, mul\um~te cu reprezentarea sumedeniei de lucruri cu care vine in contact. ci procedeaza la aducerea ca
asupra unui tip de angajament anat in intimitatea discursului grafic $i pictural. at.are. fizrca. a acestor lucruri pe care le integreaza 1mag1n11.
Un pas decisiv in ie$irea din cadrul celor doua d1mensiuni tradi\ionale in care evolueaza pictura, $i intrarea in cea de-a treia dimensiune. Procedeul acesr.a de convocae a realului in imaginea astistica aminte$te de oppunile artei pop $i. poate lntr-o masura mai mare. de diverse
in lumea obiectuala. este facut prin adoptarea unor fragmente din trunchiuri de arbori. despicate in lungime. neregulat. $i apoi acoperite momente ale noilor realisme. cu atat mai mult cu cat propria sa evolutie a avut destule puncte de contact cu evolutia curentelor interesate
cu culoare. cu acela$i flux cromatic care e prezent ~i in cazul picturii pe panza. pe panouri. hartie etc. Suprafata trunchiurilor nu este uniforma. de captarea prezentelor reale la constitu1rea d1scursulu1 piastre. Formal. ceea ce Face Romul Nutru cuprinde un numar de trimiten culturale
dreapta. dar acest lucru nu inseamna nimic pentru revarsarea culorilor. care acopera in valuri tot ceea ce vine in contact cu voin!a posesiva la diverse orientari $i curente ce s-au manifest.at in zbuciumata istorie a artei moderne $i continua pasionanta lor derulare $i in zilele noascre.
a artistului. Dar exisca in ceea ce face ceva personal. care asigura lucrarilor sale o individualitate precisa. care ii acorda in eel in cele din urma o originalir.ate
O timpurie propunere in domeniul construqiei obiectuale este lucrarea $apte forme piclate. realizata in 1969. Este o instalafie in care 1nd1scutabila.
artistul distribuie buc.W de lemn. fasonat sau pastrand noutatea formelor abia atinse de cioplire. pe care instituie jocul surprinzator al culorilor. Ceea ce as1gura operelor sale o nota inconfundabila este controlul spiritului pictural. care tuteleaza increg materialul vizual. $i in primul
Lucrarea are un pronuntat caracter experimental. eforturile lui Romul Nupu inscriindu-se in experien\ele ~i cautarile grupului de arti~ti timi$oreni rand tempereaza censiunile divergence ale elemntelor concrete. indarorate intr-o masura mult prea mare statutului pe care I-au avut anterior.
ce erau interesati. in acei ani. de impunerea unor forme de area alternativa. in dialog vehement cu arta promovata in manifestarile oficiale A$a cum am mai avut ocazia s-o spunem. Romul Nutiu este un pictor in cot ceea ce face. indiferent ca are in fafa sa o pMza. un petec de
ale timpului. Artistul va reveni adeseori asupra diferitelor forme spatiale pictate. care insotesc de multe ori expozitiile sale cu lucrari bidimensionale. hartie. un panou de lemn. elementele unui mozaic. sau un obiect ready-made. El i$i 1mpune asupra tuturor acestor ob1ecte voini:a sa de
Astfel de lucrari ne ofera instalatia SecJi1111i i11stabile. 1990-1993. cuprinzand mai multe despicaturi de trunchiuri, pictate in felul obi$nuit, $i pictor. facand sa puna in mi$care rauri de culoare. A:easta culoare. esentialmente dinamica. poate sa tnregistreze chipul unor fiinte sau ale
fiind prezentate in mai multe expozi!ii. intr-o ordine mereu schimbata, in pozi!ii verticale sau orizontale. Alaturarea acestor construqii obiectuale unor lucruri. in aceea$i masura cu preluarea tensiunilor unor gesturi care ii rraduc framantarea interioara. Dar. inainte de a evalua valorile
pictate seriilor de picturi propriu-zise vrea sa demonstreze tocmai unitatea de fond a diferitelor lucrari. indiferent de starutul spa\ial al uneia reprezemat1ve. ceea ce conteaza in fiecare moment al afirmari1 cu1ori1e ste ins~i pulsul res1m\it de pasta. care devine datato r de seama asupra
sau alteia din crea!ii. nelini$!ii din launtrul artistului.
Lucrarile grupate sub titlul Utopii cuprind cele mai decise $i mai clare gesturi de intrare a artistului in zona obiectuala. Fie ca avem de-a J1minl11l sau plastic pleaca de la constar.area ca. in prezent. nu mai sunt suficiente notapile facute cu mijloacele expresionismului abstract.
face cu obiecte dispuse pe o suprafa\a. $i acoperite apoi de fluxuri de culoare. fie ca suntem pu~i in taia unor obiecte .. ready-made· (scaune. s1mplele inreg1strarr ale pulsului vital. nu mai acopera intreaga gama de train $i percep\i1a le 1um1i. Lumea materiala i$1 exerc1ca o mult prea
de exemplu}. de fiecare data vehicolul principal ii consrituie diverse identitati fizice. cu o tran$anta structura spatiala. chiar daca. intervenind intensa presiune asupra individualitapi artistului. cerandu-$i dreptul la
cu aceea$i for\a de fiecare data. culoarea poate oculta un obiect sau parti dintr-un obiect. Trebuie spus foarte apasat ca orice se ive$te din angajarea configuratiilor ei in cursul elaborarii discursului pictural. A$a
.laboracoru1· sau. orice bucata de panza. de hartie. de panou. de lemn. obiecte imprumutate produqiei artizanale sau luate ca atare din se face ca un numar foarte mare de aspecte ale lum11 vizibile. de obiecte
natura. este supus voin!ei transformatoare a artistului, poarta amprenta manifestarii unei rare voca!ii picturale. Nu vorbim numai de materiale din ambiai\Il patrund in orizontul p1ctorului cerandLf1i locul in economia
aflate tradi!ional la indemana pictorului (panza. hartie. panouri} dar $i de obiectele cele mai diverse int.filnite in ambianra. care altfel satisfac imaginii. $i. dupa cum am vazut. nu mai este suficienta reprezentarea.
varii funqii. odata patrunse in orizontul pictural sunt apropriate, insusite. facute sa poarte propriile mesaje picturale. Obisnuit. cuvinte ca prelucrarea lor in sistemul picturii. ci sunt aduse ca atare. in concretetea
instala!ie. ready-made anun!a alcaruiri din obiecte care. din punctul de vedere al gasitorului. sunt impersonale. au individualitatea lor. dar lor. sa11 exprime direct mesajele. Numai ca. in momentul in care aJung
care i$i livreaza semnificatiile in noile asociatii in care sunt integrate. Odata ce pictorul le investeste cu o sarcina cromatica atat de puternic • sa intre In perimetrul aqiunii artistului. acesce parp de realitate primesc
amprentata de sensibilitarea sa. obiectele sunt convertite la viziunea sa. incep sa poarte mesaje inconfundabile. amprenc;a culorii. nervul fierbinte al spapului subiectiv. Elementul croma!ic
O foarte puternica irup!ie a obiectualului se produce in seria Design inconfortabil. 1989-1993, o dramatica $i in acela$i timp ironica acopera in intreg,me sau numai pariial obiectele. dar ceea ce este
o imporc;anc le modifica acescora scacutul pe care I-au avuc. devenind acum
prezemare a mobilierului. cema clasica a designului modern - scaunul - este abordata in mai multe lucrari, exploacandu-se rezolvarile
imposibile. absurde, care contrariaza receptarea comuna. Acestei teme careia in faculta!ile de design i se aloca ani de studiu. cuprinzand partial discursului artistic. Culoa-eajoaca rolul de apropriere. de insusire
analiza materialelor. implica!iile ergonomice $i impactul la public. artistul ii consacra cu o infinita placere a comentariului. diverse ipostaze in a elememelor obiectuale. firnd m~locul ideal pe care ii are prctorul de
care gloseaza pe marginea funqionalitafii - inversate $i deturnate de la condi!ia fireasca. Spiritul ludic. atat de prezent in general in creatia a interveni in evolutia lucrurilor. $i. a$a cum arata toate punctele de
vedere exprimate. sa comunice adevarul despre nivelul eel mai profund
sa. se manifesta aici in largul sau. cautand cu pasiune situa!11le imposibile. posturile in care respectivele scaune i$i anuleaza destina!ia ob1$nu1ta
al fiin\ei artistului
pentru care au fost gandite ini!ial aceste .obiecte gasite". Desprinse din actualitate, unde i$i indeplineau. cu maxima eficien\a sau cu modestie.
Este dificil de consemnat amploarea pe care o are excurs1a
rolul pentru care au fost create. sau luate din magaziile de vechituri. dupa ce capriciile modei sau uzura temporala le-au suspendat utilizarea.
investigatoare pe care o face pictorul In lumea aparentei. Este vorba.
aceste scaune i$i traiesc in prezent un alt destin. Cu funqia lor conceptuala se joaca acum artistul. imaginand cele mai diferite situa!ii ce le
desigur. despre lucruri marunte. det.a$abile din complexele din care
contrazice funqionalitatea programata Nu este atat o deturnare a utilitatilor. cat o impingere in zonele absurdului. acolo unde orice
au facut pane. pentru ca la acest nivel se poate afirma tendini:a sa de
intrebuin!are practica este anulata. anexandu-se diferite adaosuri materiale care vorbesc de o func\ionalitate parodica. in loc sa urmareasca
integrare. La nivelul reprezentarii tradiponale. este posibil sa aducem
o adecvare a formei la funqie - $i cite eforturi au facut mae$trii moderni ai designului, sa amintim doar experienrele ~colii Bauhaus. ale stilului
in imagine oricare lucru. dar prin modul de citare directa. obiectuala.
interna!ional sau ale ultimilor decenii -. Romul Nu!iu paraziteaza formele. transformand utilul in inutil sau chiar periculos. Asa sunt cuiele
este de la sine inteles ca trebu1e facuta o selectie a lucrurrlor ce pot fi
dispuse exact acolo unde ar urma sa se a~eze o persoana. El intersecteaza liniile de for!a ale obiectului cu diverse forme metalice straine. cu
apropriate. inserate in ordinea imed1ata a construqiei plastice. Chiar
structuri vegetale. cu ghemuri $i sfori. Formele insap sunt hibridate monstruos cu fragmente de obiecte suprapunand funqiile $i transformandu
daca sunt marunte. derizorii. obiectele integrate in imaginea plastica
le in ecuatii formale imposibile. Deturnarea de la funqii fire$ti, atributul de .inconfortabil" al acestor scaune le asigura de fapt un caracter
au o valoare s1mbolica. care se refera la ansamblul realita\ii vizibile. Ele
suprarealist. Asa cum picturile gestuale refuza raportarea mimetica la realitate, tot astfel .designu1· pus in fa\a ochilor no$tri de artist refuza
nu se rezuma la arra stricta din care provin, ci au capac1tatea de a
sa se integreze rela\iilor actuale. substituind funqia $i propunand o noua lectura a lucrurilor. Ceea ce se remarca la piesele din acest ciclu
reconstitu1 un1versul material In toata complexitatea sa.
este dispari!ia unui anumit punct de observatie [mobilul insasi al observa!iei a fost destabilizatJ. $i instalarea unei perspective ronde-bosse.
O plasa. mai exact zdrence d1ntr-o ascfel de plasa. pnand captive
ceea ce permite o luare in posesie dintr-o mulfime de unghiuri. pe masura unei ipotetice calt1torii a nostra injurul obiectului sau a grupului
ma1 multe ob1ecte sferoidale (ni$te mingi de terns evoca trecute istoru
de obiecte.
ale lucrurilor}. se impleteste cu pete de culoare. ramasa parca $i ea
in ultimii ani. Romul Nu\iu face un foarte amplu J11rnal plastic. care re1a tema naturilor statice. purtand discu!ia pe terenul unui gen
din vechi acributii. A:um vedem doar vestigiile lucrurilor. de acuca
consacrat de multa vreme in istoria artei. dar apeland la date actuale in privinta mijloacelor tehnice. Artistul se comporta fai;a de lucrurile
actualit.ate fiind rnsef'\ia matenala in spafiul imagin11. bantuit altadata
intalnite pe parcursul experientei cotidiene cu o atitudine stranie. care aduna grija obsesiva de a le sublinia prezenta $i in acela$i timp, de a
de euforia pensula\iilor gestuale.
le oculta. de a le mentine intr-o atmosfera de mister.
Odaca destabilizat cabloul care scaruie in amintire e substituic de
Primele pagini ale )11rnal11/11i sau sunt cateva lucrari purtand subtitlul Nnhmf staticii cu obiecte acoperite. Mai mult decat in alte lucrari
diverse nivele ce fac aluzie la funcponarea imaginii. intr-o asemenena
din seria naturilor statice. artistul schi!eaza a$ezarea ordonata a obiectelor - vase. fructe etc. -. fiind ca idee foarte aproape de spiritul clasic
compozitie. avem cadrul - patrat - de baza. urmeaza mai la interior o
al geniului. Noutatea incepe odata cu constatarea concrete\ii obiectelor supuse aten\iei. $i mai ales din momentul observarii modului de
rama. in interiorul careia descoperim mai mulre casece cuprinzand rescuri
aqiune al culorilor. Valuri de alb acopera aproape in totalitate obiectele din cadrul imaginii. ascunzandu-le privirii $i lasandu-ne sa le ghicim
de culoare. apoi vine randul materialului figurat1v ce cupnnde obiecte sustrase discrugerii $i .. 1mortalizate" in acest chip. iar peste increaga
dupa cum se muleaza stratul protector. La fel sunt invelite in pelicula dominatoare de alb doua umbrele. scoase din funqionalitatea pe care
masa obiectuala urmeaza straturi de culoare. unificand prin simpla lor prezeni:a inedir.a alcatuire a imag1nii. lni\ial tndimensionale. cu un
au avut-o. Din aceasta mare alba pictorul face sa se iveasca o bine desenata forma galbena. asemeni unui soare peste o lume inghe\ata.
neechivoc stacur spatial. obieccele sunc aplatizate. reduse la regimul bidimensional. solicirat de disciplina rabloului.
Aluzia persistenta la natura statica intalne$te. printr-un joc al aparentelor. sugestia unui peisaj. a unei posibile desfa$urari a spectacolului vizual.
Nnintirea rabloului. inteles ca loc consacrat in care se produce miracolul reprezentarii. razbate aproape in fiecare lucrare. dand o nota
Din acest moment. J1m1a/11/ plastic al lui Romul Nutiu i$i multiplica comentariile sale. identificand $i re!]nand noi obiecte care sunt antrenate
culturala cumulului de obiecte. Regasirea ramei. chiar fragmentare. indica nostalgia tabloului. ale care, fi.mq11 au fost uitate sau deturnate
in fluxul pictural. Dupa o indelunga perioada de evitare a obiectelor. in favoarea redarii pulsurilor vitale. traduse de atata ori prin o
voit. rama intreaga incearca sa izoleze o palarie coloraca in f0$U - un f0$U al pastei folosire de pictor - intr-o reuniune obiectuala ce pare
16 romu l n u u 17
Romul NU!IU Romul NU!IU Romul Nupu
Dy /\lcxan<.J1 a T1tu par /\lcxand1a T1tu von /\lexand1 a T11u
alcaruita in urma unui dicteu automat. fllta rama. sec~onar:a. pare sa se a~eze pe ruina unei compozi\ii. in vreme ce nelipsitele repere materiale Romul Nu;iu belongs 10 11,e genera11on de,ielopecl ill Romul NuJiu apf)artrenl ~ la gene,auon quos 'esl Rornul N,~,u get1or1 JU der Ge,1eral1on. dre sich Mlle
lhe middle of lhe sevenrh decade oC lhe 201h ce111wy. 111 anirmee a la mo11e de la sepu1'me dt'cenrve du XX'" siecle. der slebzlger Jahre des 20. Jahrhunderts behauptet hat.
- un telefon. o $apca. o manu$a. un rucsac. o bucata de panza etc. - se aliniaza in ~teptarea valului de culoare ce stinge oric e impuls a controversial and protnc period of lhe Romai1ia,1 culture a unc tpoque controversee c1 Feconde de la cul1ure en1e kontrCJ\1.1se 111.c::l f1od1llx11e Pe11cx:Je 111 der 1u111Jn1SClten
material dom1rlillt'<l {hke 1he w110Je fa,;i furope;,n s1)acef by 1he rouma,ne. <lomin~. ;tin,;, que l'ernie. ~ce euro~w-en. Kulrur. von dcr 11omogcrnslcncn !ktheuschcn ldcologic
in coate .•p agiuite· Jurnalului. pictorul se face sim\it in sentimentul care razbate In fiecare inciden\a cromatica. in gama $i In rela\iile care tah~et hReoumc a1n1oiamno gaerrtn zo1fn gth ied esoelvoegny tohf dsoecc1aadlrset rtehaelirsem .a rIen psoadr arKlis1teeo.1 Poegn1ed aenstth leat diq<u'cee n11noime sogeepnte o1nsa ans1sel sdteu d raena1s1 rsainret Odesr1 esouzr1oapl1iS\11s1cshchcenn RReaa1u1smm]u. sIn b edl-e.enr rSs1celllb {zsrog ewrnie w unu rgdaennz e1nn
isnet rs-coa abisleesmc einncerae lcuuclroarrie. .D oabr ieacceteslte l u1cnrteun asr ceo olo irnatteen -sictaatned dveao nsei}btiec ag elnntpr-.o o s ~erpiee ad.e u lunc rfararig. mine cnatr tee extfiol -rtupla dre s ac osen sincdrureqipet ee sscper em caei ncltarur le ixmparigminaiti.. cewJuualhtou oarre tar tiopeflde a monp oopucovcasiuidtioeonnn t- astlih rtaey1 preeegi.n1 ~1lhe egar gareal1lioanntsi oii mnthosih s!li piae ew usnilhtivehe1 ritcshsae.l cdroeautntems elaasint ch euAttl quJu'roce'la .u bn;ro1v1rea1Cc1 r1usoc,nell cd t rd·iupunle re ym p~o1clr! aVo1ac~oc1oidenc :md la'oa rple, ptlnaot etmjg1irsiaocun eo nn~ R-Cliuedmsieea A nSJr1nmh1e1 eO1gkrp g1peeor,su,1cnth1got ln'l1s nws tadrar1etee, ,g.w 1reensni1t 1 gd1erceshtcaehc aWt,teteern lBl.k edugirle lOu grr,ed. gudeninge
in care culoarea fixeaza diverse lucruri marunte. care i$i mai pascreaza conformatia. supunandu-se aceste1 originate modalita\i de reprezentare. lalesl an1e-war 1radrl10n or the original parucrpat,on rnto relation avec la lradrl1on recente (pr<'ctclam la gue, re) de Ve1knupfung 11111 de< Vorkriegs1radi11on der 01ig1nellen
Pa11izlpa110n zur Genese der europi\lschen /\vantgarde.
Culorile folosite sunt vii. pline de vitalitate. Suspendate din funqiile utilitare ce le-au avut in alee dimensiuni temporale. obiectele. intreaga the genesis of the European avani,garde and t11e more la partic1patron or1g111ale a la genese de ravant,garde vor dem H1ntergrund der W1eder9ew1nnung der
compoz1\ie are energ1a prod1g1oasa din confesiunile expres1oniste de alta data Tabloul pare sa fie reallzat sub presiunea gandu lu1 lu1 Francis complex panern of recovering 1he ideniifying 1radi11ons europc!enne • sur la base plus ample de la recu~ration 1denr1fi1ierenrten Tradirionen uncl in~bPsondere die
and c-;pecially lhc aff~mal10n or an 1noova11ng lcndcncy. des 1raclirions r.Jemir,ca111ces e1. SllllOlJI. l'amrrn;nion crun Durchse1zung etner 1nnova11ven. prcrspektlv ak1uellen
Bacon: .. ~ dori ca intr-o buna zi sa surprind un moment de via\a in deplina lui violenia. deptina lui frumusere. A:easca ar cons titui piccura prospe(ll\lely aclual. f1Jon novateur. dans une prospective actuelle. Tendem
suprema". lh~. 1he first crrtena of evaluaung 1he con1nbu11on Les premiers crltcrcs evaluani la contribution d'un artiste Die ersten Evalulerungskriterien des Oe1trages elnes
intr-o alta lucrare. pictorul face .. portretul" unei bluze. colorata violent. dupa cum violente sunt !nfa\i?ate $i celelate obiecte. Dar din odeffi ra'Kn: '<a:Ic it1i.v.eel fa srotl srol Iung ah lhyr rsnt o11rslc rael laulmiocr1 I,nhr wp lw1liclhh lchu~lt uproel nhicaasl daceufifm pssean11d adm'u nuen em paenr~iordee thraisnrcoln1qanu1ee 0 p1)a rla r acpupltuorrte asue 1Knu ndsetJre srsic. hd deire in K ueil1nuerr shors itroarinscchheienr eZnedit pine nBoedze1 eahkulinvg w mari.t
impulsurile patetice artistul reu~e~te sa obtina o armonie deosebita. facand. inca o data. dovada marei sale inzestrari de color ist. ~i aici ne element belong to this area of cultural strateg1~. The polllique. appartlennent sans doute a ce champ d~ dem Po1111sct1en verhallen ha1. geh6ren som11 zu diesem
intalnim cu rama noscatgica. careia ii corespunde simecric o suprafata similara - un cablou in tablou. dupa cunoscuta sa predileqie pentru assumpuon or a styl~ucally expressed independcm am1ude sirai<'gies culluretles. Assumer tile anrtude rndependanle Gebie1 der kul1urellen S1ra1eg1en. Einc unabMng1qe
demands an expllol cullural pos111on. Tile adopuon of an exprtm<'e au nrveau sryilsllque veut dire imposer un s11hstisc11e Hal1ung anzunehmen. h1elle auch e1ne expl1z1te
revelarea unor boga\11 de sensun ale 1mag1n11. apohnsm ol the image's cond1tron based on the modernist poslionnement cu11urel explici1e. l:adop1lon d'une atkude kulturelle Position ,u bese11en De, apollusct,en Hallung
Romul Nutiu dovede~te in intreaga sa crea\ie - fie cane referim la crea(ia picturala propriu-zisa. fie ca avem in vedere implicatiile picturale. myth of 1he aLnonomy ol 1hc aesthetics and the appeal 10 apol111quc de la cond111on <Jc !'Image. fond~ sur le mythc om Sinne der Olldkondltlon. slch auf de,n moderrvst1SChen
a stylistic rnnovatron rnwva1ed by 1he srudio expe, rrnenl 1nodernisle de 1·aulono1111e de lhtl11?tique et l'appl:I a u11e My\ho, der Autonomie des As1heti,chen stulzend. wwie
asupra carora insistam in studiul de Fa\a -. o adanc1me probtemat1ca pe care o rezolva in structura opere1. in acela$i timp. in lucranle sale texpenment regarding lhe language and the techniqu~ 1nnova11on styl1s11que moavee par l'exper1men1a11on d·a1e1ier dcm /\ufruf zur stil1stischcn lnnova1ion vom
exisca o deschidere teoretica angajand fundamentele artistice ale deceniitor de-a tungut carora i$i deSfci$Oara activitatea. Exis ta in tot ceea ce of pa1n11ng] gains a pollucal d1mcns1on. The more radical 1concernan1 le langage et I~ 1echr11qu.-. de la peimureJ A1e11erexperimen1 mo11v1en (em Sprach- und
face o angajare polemica privind situatia imaginii. a arte1 ~i a artistulu1. Pictorul crede ca arta trebuie sa raspunda celor mai presante probleme <r1e1p1 inrn=ovtaautoionn a. ndde fvro1<m1t i1nhge fsreocn o1f clhoen srtreaainlistst 1crnapnoos1e1e51 boyf geastg npelmn1 r audriieca dliem. esn'esloiolng npaonl1t1 1qdeuse .c Oan'aountsa nret a1'1llnsnteosv ad1e1 olna vMearhlleehceh1n1i.k Uexmpseon rmadelr<na) lweru dride eln en1onvea pt1o0linlr swcuherd De1 munedn ss11c0hn
den ,e..,list1SChen G<""'ltl'll de• ReprJ,,e1111e1m9 uncl des
1he populist rhetoric, the more olMous the SWlle affirmalon represen1a11on et de rensemDle des con1ra1mes 1mposees Zwangpakc1es dcr popullSllschcn Rherorlc cnrfcrmc. dcsto
or a pa11ic11)atior, imo the sulJJimatf' sir a1eg1es The par la 1hElo1ique popuhste. plus !'arr, mauon clans le sous ottens1ch1llcher wurde auch die 1nter-1extuelle. 1mphzrerte
co1nc1Clence Wllh actrve styl1si1c a1111udes and soluuons 1n texte. 1mpllc1te. d'une par11c1pat1on aux strategies Bchauplung dcr Pamz1patron angcs1ch1s dcr
full acultural expansion. like. For the seventh decade. the d~iructnces. deviem pl~ eviderne La co'incidence avec t11term1nierenden Stra1eg1en. Der L=mmenall mn akllven
tyr,01091~ of informal arid of ahs1ra<1 expr~sionr,m. on des att1tud~ et des solutions es1ht1iqu~ act~ et e,1 ~ulisu~hen H<lltungen und LOsungen. die ~tcl1 in voller
the one hand. and of neoconstructMsm on the olher. or ple1ne expansion d'acculturalK>n. tell~ que furem. pour kuliuretlen (xpan11on befanden. genauso w,e 1m ra11e der
1he more recen1 1cndcncics of 1hc new objcctualiy, was la seplicmc d<Xcnnic. les typologies d'1nformct. d\me 1nfo1111ellen Typologren d~ abs1rak1en Fxpr~sronisrnus.
emphas1Lin9 I he assumption of a pos1uon. ,r nol of an 11art.l'exp1e,sior111i,111e absl1<1il, de l'auue part. le elnerseits. und des Neo-Kons1ruktlvlsmus andcrerselts. In
open frond 111 any case of liberty towards the populist neoconstrucllvlsme . auss1 blen que I~ tendances plus den Slebziger Jahren. oder der aktuelleren Tendemen der
acadefnism of 11me. llwe deal Wllh a solurion adop1ed by r~enres du nouvel ObJeClivisme. menait J'accem sur la neucn C,egensiAndlichkc1. h;,1d ie 11ne,grv.ing einer Posiuon
East-European ar1rs1s from 1he flux of lhe West-European n<'cess1l<' d'assume, une pos1110n s,non de fronde ouvene. hervorgehoben. wenn nicl1t am ollen erklaner Fronde.
dynamic. or with a studio innovanon. or wiU, the qu~tion en tout cas de llberte v1s·a·v1s de racademrsme popullste dann sicherltch au, Freiheit dem popullsri~chen
1f 1he iwo sources or lhe IWO paradigms overlap. we can du 1emps. Si nous nous rrouvons devam une solu1ion /\kadem1smus der Le,1 gegenuber. Ob wir uns vor e1ner
r•ocet'<I on 1he hasis or 1he analy,;is of ,nformaiion so, rrces. adoptee par les ar1,s1es e-.t-europeens du flux de la I <>sung de1 osteuropilrS<·hen Kunslle1 1111 Fhm der
of me111o<1s of contac1 w111, 1he occ1den1a1a rt. of eac11 dynamique ouest-europeenne ou devan1 me innovation westeuropalschen Dynamlk bcfmden. oder vor elncr
studio's logical evolullon taken separately, of lhe !racks d'a1ct1cr. ou b1cn en quclle mcsurc Jes dcux sources du Ateherinnovation. oder in welchem Malle sich d1ese zwei
w1nh1eerrreog rai1le1o innsn aodvdaretisosne di s1 l0a1u1n,ec 1heedd1n. ooqfu rehs.e t om 1oh1e1v laa1i11gounsa goef 1a1 loauqvueeatlue p oan1 dndeig p1e11ue1 ..ree psoupnedrrpeo q..ue·neln. ctr'oeu,l vuannei. qpuaer sutionne (OwIIuJiree rldl edunriec dh eM dse inelhe Aoundeanelyn sP eam rdailed rdig lenmrf oawns enOsabtulciocrnshcsehqnnu eeKrludlenensn t.e rKkfOaonhnrnteacnkn.l
and realny debated as model, as homogenetty and as analyse des sources d'mformauon. !es methodes de contact aufzunehmen, und der Logrkder Evoll.(lonje,;ieselnzelnes
pl1ilcrsoph1ca1a cccp1ance. avec !'art occi<1en1a1P l la IOgrque de revolution de c1·iaque Al(:'h~rs. d(:'r P1stt:'11 auf clenen che lnnovatio1, in Gang
ll1e development or 1he pain1e1 from T111isoara orreis. atelier. I~ p1st~ sur l~quetles se lance rinnovauon. les gcbrach1 wurdc, den Bcgrundungcn fur d1c rragcn
from t11rs point of view. a complex area or investiga11on. m01rva1ions de l'ln1errogat1on adressee aux 1echniques • bezuglch cJer rechnll<en. der Sprache und der Wlrklochl:ei1.
Romul Nu11u was considered (nghtly speaking). 1he pa1mcr au langage et a la realile. sournis au debal en 1anl que "" Ocbaltc ges1cll1 als Modcll. Homogcnrtiil und
who inaugura led the topic of lhe 1nfom1al i1 the Romanian mod1'1e, homogene1te et accep11on ph1losoph1que. Ph1losoph1e. 01e Schntte. die vorn Maler aus I 1m1j0ara
art. It 1s 11nportan1 form to follow lhe way he succeeCled Dans ce11c perspective. la danarchc de Romu Nu1iu nous urnernommen wurden. l)ieten uns 111 <liese, Hlnsi<'l1l ein
In praalslng such a type or an. which is oased on form's offre un terrain complexe d1nvesligalon II s·ag• du pe,nlre kompte= lnvest19at1onsleld. Romul Nu11u wurde 1zurech1)
ale acrualita\ii. care-$1m odifica in perrnanenra sistemul de reFerinte A simpt nevoia sa concracareze cli$eele $1 convenpile tematice in perioada <1es11uc1ior1. Romul Nu;1u is an a.1111W llll a rum aesu-.e11c qui a 1naugure dans !'art rouma1n la probtemauque de als clerJernge Maler anerkanlll. der 111 der rumanrscl1en
op11on. which assures coherence to his evolunon. which rmrormcl Ccpendant. II est inportant d'aud1cr la manlcre Kunst dre Problcmatlk des lnformcllcn ins Leben gcrufcn
cand acestea veneau dinspre organismul social. in acele momente. drumul care i se parea eel mai aproape de universul propriu era o arr:a 1s essen11a1y relarcd to 1he topic of 1nnova1ion rn pain11ng. dont ii ~sl <1rrive a pratrquer <e ge,11e <i'arl. !Jase ,ur la hat. ts 1st Jedoch w1chtrg. class wir die Weise. 1n der er
gestuala. abstract.ii. aflara intr-un v~nic experiment A:elea$i deschideri experimentale Ii raspundea $i sensibilitatea imaginii pentru a primi bul also open lo 1he devefopmeni of those pallis or des1ruc110n de la forme. Nuuu es1 un aruste qui a une angefangcn hat drcsc Kunstan zu bclretbcn. die auf die
tnd1mens1onal expans10n and to the object's integration option cs1hetlque rerme qui assure la coherence de son Lersetzung der form fuflt. berucks1chtigen. Romul NU\IU
ecourile realita!ii obieccuale. C.Md mi$Carea gestuata nu i se mai pare apca sa acopere lncreg evantaiul de crairi ale momenrul ui. anisrut revine 11110 1hc plan of the painling. I Jc s1ans from a traditional evolu1ion ~senuelle IK'e aux problemes de J'innovauon 1c:;1 e1n Kfins1IPr mit e1ner f~en ~~the11<.chen 1\ufra!io;ung.
asupra concretului. vazand in coerenta ?1 nuantele acestu1a o cale de a aprofunda dezbaterea despre sens1bllitacea contemporana. accep1rn1ce or parn11ng as represenlatron rncreasrng the dans la pernture. ma1s egalement ouverte au die seiner evolution. ~en11e11 am Jnnovalionsproblem in
f'.rtisrul abordeaza Fara comptexe problemete reprezenrarii. con$tient de diversificarea modalicaplor de expresie din ulcimele decenii. despre econngtangbiunugo np corcf tchpe1 ioswn ,aesc ta cno innsfiodremreadu o1nn asll uItpsp cloiemr apnledx lays. edlt vac llo'rnplp<'cgmralcion1nd dees Jp'oisbtJeest dd'caxnpsa lnes Kpl>ann 1ndde1 lma cpne1s111o1nunrec llIcI aduec, hM adlee1re C1 ngtewlJlcUknludnegi\ Kdoel,r; ;Crex,p1a1 nvseiiolen,1s1w1. eSg.ec ISIni aRllrechrd1uinnggs
care inca De Koening. un maescru al expresionismului abstract cu care Romul Nu\1u se afla intr-o comunicare profunda: •. Nu exist a nLCi un centre or a ce<larn 11gour. and. on the 01he1 side. the part d'une accepllon trad1Uonnelle de la pe1nture· ddcerr GErczg1eenlusn1ga nddeer dauref1 dDe1rm Eebnesr,ioen dee,1r uMnadte dree, rg lnc6teffgnneer.r uDnegr
astrilt ad.e aE xpiiscttaa atsotatz i a-tas\p1uan enaa mtuarraell1e$ tai rtpisnt innt r1e9 5p11. cintotrr-iu1 na mbsotmraecnpt inc acatir ep Ricotmounl Naub\siut rsaeq pi resguancet ai nsa far?eacv ennutemze1t ca ur$sCuOrilaela a ctaedmeamci,ecia d"e. liribaenrst-yfo ormf 1aml parnodvr saa<1o1onns torura orfv eth dey enxapmr~ics. ive g~1ure of a drcaprncs, cL1o1u1iae1 1xotn c.o emn palmexpit1e1.1 1earnn rea1p1pgaogrte ad1u11 .s udJ'curn ceo npsairdt.c rlca aKlusn Ds,t1ler'r\ legelltu11n gv oanu ds eurn 1dra sd11e1,1goen,1e 1dene nA uBfefa11srsaugn dg 5de <S uM4aJelekrlse.1
In his lahoratory. he expe11mer11s s1ar1ing wrth 1he perceptlOn en tant que fourn1ss= d'1nforma11on el s11,ge In seiner gesamten Komplex11at betrachtel. 1ndem er die
Dezbaterea continua in coata aceasta perioada. $i probab1I va retine ?i pe viitor atenpa arti?tilor ~i teoreticienilor. incrucat fondul lucrurilor landscape. like many of 11rs fellows. a val1d1ty ol 111e visual d'une certa1nc rlgucur et. d'autrc part. la J1bcrte de Wolunelunung ah lnfo1111a11on,ve,1111lller uml al, W1ege
este inepu1zab1I. o rezolvare aducand noi complica\11 problematice Dincolo de orice aspect teoret1c. conteaza gradul de implica re umana. discourse wlllch ellmlnales lhe ngu,auve support in order !'improvisation ou du ges1e expressif <l'une <lynam1que e1ner bcstimmten Disz1pl1n. und. andere<sens. d1e Freiheil
10 recover ii later wirh more dlffprem s1gnifica1ion ;,nd rrans.formelle. non<or1S1ruc11ve. zur lmprov1sa11on oder zur expressiven Gcs1e e1ner irans
atingerea unui nivel de parcicipare a omului la esenrialele aqiuni de accualizare a unui fond cultural patrimonial. acceptance lhan !hose oC lhe speculilr represenlal10n. 11,e Dans son laborato1re. ii expenmerte. en partan1 du paysage. rormellen. a-konsrruk11ven Dynam1k engag1en.
f'.rta contemporana. mai mule deceit oricare alt capitol din istoria arcei. evotueaza cu discontinuita!i frapante. De la filosofia poz1tivista ?i discourse ne,ier deviat~ lrom the concrete. lhe direcuon ;unsi <1ue beaucoup de ses coll<'gues de 9enera11on. une In se111em Labor expenmenuert er von der Landschalt
indepartarea de terenul stabil al sacrului. drumul arti$tilor are diverse motivatii $i nnalitati. f'.rta i$i cauta propriile adevaruri. propriul sistem ohef fflgolulorwatsrv ien 1hs.~ a csr ewaeu olina v,ne l hal~re farrSdly p seerieond. othr elh ien fcolisrmsoalulu aornt; vpaokufrlt ele d ru& ud1psccrocurr sp vluissu real rqdu.1 a evlc1mc 1dn'ea ulet rseusp apcocretp 111giounras tcrfl. <RIUec')h(Jttm:'h~efnllgd.k e3tht ndelics hv isvuiecSlelcr n~ 10n1(s:k'1u rAscllse.1 d~1gce ndoies sfti:g'1ut rae11invee
de valori ~i simboluri. cantonandu-se adeseori in zone de un interes particular. saracit in semnificatii. Este un permanentjoc de fluxuri ~i he reaches lh1s solulion as a result of his personal signrficalions. auires que celles cle la 1epresent;i11on Unterlage bese1t1gt. um s1e spa1er 1rn1 verandertem Sinn
refluxuri ale spa\iilor cognitive. ale amprentelor umane. ale materiei .Ca arc.a contemporana - scrie teoreticianul Corrado Maltese - impinge rnvestigauon. His innovative contnbut10n develops at lhc spt<;ularre. Jama1s le d1scours ne s'eJ01gne du concret. Pare als jencs dcr spckulalivcn Rcpr!kcn1icrung aufzuncllmcn.
x1111e lime wilh that of lhe neo-construcuvist a1t1sls from consequen1. sa crealion da1an1 depu1s ceue prem11're Der D1sl<urs entferm SICh me vom Konl<reten. Die Ric11tu119.
pana la limica propria experimentare. ajungcind sa ofere simulacre de mesaje in loc de mesaje. meditapi asupra semnelor in loc de semne. T1m1~oara - reunlled 111 1965 111 group ·11J "{Roman J)~1iode de la c1rssotu1io11 du figuraur est subsumee ~ la 1n dcr s1ch scin Werk 1n d1cscr crsten PerlOdc dcr Auflosung
este un Fapt deoseb1t de interesant". Cot~man. ~lcfan Bertalan. Constantin Flondor Strclnu). direcuon de 1·a111nfonne1. soJuuon qu11c ho1s11 a la su11e d~ ~1guratrvm bev,egt 1st. wie w,r gesehen haben. die
parein s ae x1tnratroervdaindaar ao dpievresrpseificctaivrae·. .p. Mein-adru plelaaczeaa n seaa v$atedp ctaatleit aftuenad lautmurini idi ea cdurmum auprrio $ai paep apr1ieprad uutnao. ra ?nao ci udmru ma udrei.z vf'.ortlt1asttu-ol aCmaerarivcaagng Pioe.t e1nrt eBgluramrae ewimxhaaomg epa allesno do 'f>o lctl1h 1in1e1 wA r?eS1a11hl1 gatahsu eomo .lo aIndMcell"li,>lc co tcfl11 lpehe~e\ ine rvxeepastl:u> 1agiesa ntsicooenu sr< cw1se e <o1rnef dnse'eu ondceo~ lnnrsovteursuloecg1 1apVtia1oSnrta~ q l•iu" rilel leuumin eeiss1t 1ap1 rlo 1a1p1v1r1e~e.oc Sa aca de.e lerlenna Irdc 9eh6se5 n. aod1va1anrstsr1l celees uT,pn1narmrroealrjrl0rlsenaule rczlahlue uj- enKng1ue 9nfni6ns 5ddt. ee I1nte. inSndeeec<i nrrL ekG ofeunr<uusnplne1pguueke.t rivn.drIdsi ee111, 11se• cS 1lv1c cenhnrane Knc1ehnu tn v es!eRlirlgeloa<emu nafaePunnsr
Inca odata picturii. Mi-ar placea sa vad iluzia. iluzia spapulu1. cexturii realitapi reinscaurate din nou ca unul din miscerele arcei picturale care o Slrenglhenrng obselvauon beyond 11,e seduction of riatural groupc I I 1 (Roman C0101man. $1dan Ocnatan. ConSlanlrt Coto~man. Stefan Bertalan. Constanun Flondor Strelrll<).
Fae intr-adevar unica. . M1-ar place sa vad un interes reinno1t pencru gestul uman. cu toate subt11ita\ile $1 vana\itle sale infinite. A:easta oFera mforuml1sip 1lny p1ne rimnfainn1e1cn tv maroiavrenms e1hnct amnadi ntr afonrsmloanunvact1 p0nr1.n wc1hpiclehs Fpaloynsdagoer eSnl rtearnntu q) uq'1unos tpanacrel dtouu rjeoeukros ocdlee lree. dxpue rrereenf.scoeu rcclue drnieo daeutclhha vnoeni, \dWekr lF1crfhakl1erRun agu sdgeer hI eann.d 1<n.( cnl;etfrl daiek 1lnMsr1kalnic1t1 dkee1r
macerialul eel mai stimulator pencru artist." and whrle they lM'1e searcl11ng. acc<><<lrng 10 1he research de nmage e1 de r1nvesuga11on. Tand1s que leurs als Ouelle des Brld5 und der Nachforschung b~leht.
Romul Nupu susrine un discurs cromat1c inepu1zabt1 in rezotvan plast1ce $1 in semnifica\i1le care se aFla in fiecare gest pe care 11 race. El program from Bauhaus the profound structures of the invesiigaiions approfondrssaiern !'observation au-deta de Wahrend lhre Untersuchungen die Beobach1Ungjense11s
organ12a1K>n of space and mancr. Romul Nupu chose la seduction des formes naturelles en permanent der Verlockung der natixl1chen ~om1en bracl-.en. die Slch
gaS$€ te o motiva\ie $i un cemei in Fondul de perceppi $i de rapuni pe care Franz Kline. un nume reprezentativ al artei abscracte. ii in\elegea eXdctly lhe 1e111poral componen1 of 1he reali1y pe<ceived mouvement ct transformation qui mult1phent dans des rn s1andiger Bewegung und Urnwandlung befinden. die
astfel: ..p roba ult1ma a p1cturu. fie a tor. a mea. sau a oricarui altc1neva este data de raspunsul la intrebarea: razbate emopa pictorului7 ..... as a transtonn1ng process. as a succ~sK>n of e,ients. His va.ii111es .,rinies Jes p111101)es fcmr,;i1ts <le l:,a,;e en cheic1w,1 d1e formauven Grundpnnz1p1en 1n unendllChen Vanamen