Românii și rutenii in Bucovina. Studiu istoric și statistic

228 Pages·1915·4.495 MB·Romanian

by  I. Nistor

ROMÂŞNII IRI UNBT UECNOIVII NA
STUDIISUT OŞRIISCT ATISTIC
DE
1'N-ISTOR
PROFESOR LA UNIVERSITATEAD IN CERNĂUŢI,
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNE.
EDIŢ'IUNEA ACADEMIEI ROMÂNE
BUCUREŞTI
LIBRĂRISIOLCEE& C C omşpi.C . SFETEA.
VIENA LIPseA
GEROLD& COMP. G.H ARRASSOWIT7..
38.420
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Improprietdrirea (eiranilor li promulgarea constitu(iei la 1848
aduserd mari foloase Rutenilor bucovineni. Din pribegi neno-
rociti din Galitia ei ajunserci proprietari liberi ai pdmanturilor
ocupate de ei in Bucovina. Dar Rutenii nu se mul(dmird
numai cu acest succes neasteptat, ci ei ncizuiau mereu sei ajungei
si un factor politic in noua lor patrie, in care gdsird cea mai
largd ospitalitate. Bucurcindu-se de deosebita solicitudine din
partea stelpcinirii, ei rdvniau la un rol conduceitor 0 in politica
ferii si astfel aspiratiunile lor devenirei pe zi ce merge tot mai
indreizne(e. La interventia organelor administrative, numeirullor
iesid tot mai mare dela o numdrare a populatiei la alta,
pand .ce et pe Mrtie covdrqise chiar pe al Romdnilor bastinaqi.
Pentru a motive& inteun fel oarecare sporul acesta prea bdteitor
la ochi qi pentru a imprumutet preten(iilor rutene aspectul legi-
timiteifii, Butenii stdruirci a celuta dovezi istorice, pe cari set
se intemeieze drepturile politice reclamate de ei. Cum Inca& astfel
de dovezi nu se puteau geisi in mcirturille ce ni s'au peistrat
asupra trecutului Bucovinei, protagonistii cauzei rutene sau
ucraine, cum se numiau ei in timpul din urma, se pretard la
cele mai repro§abile denaturdri ale adevdrului istoric. Primele
incerceiri in direc(iunea aceasta ei le gdsird la scriitorii germani,
earl, inspirandu-se de cursul politicei oficiale, priincioasa Ru-
lenitor, se simfirci indemnafi a serM cauza ruteand mai pre
sus de adevebrul istoric. Pe cerceteirile acestor istorici, in multe
privinte tendentioase, se intemeiazd apol broqurile de agitafie
politicd a scriitorilor ruteni Daszkiewicz, Smal-Stocki, Korduba,
Pihuliak li a intregei press rutene si germane din Gerneluti.
Dupá acesti scriitori, Rutenii ar fi populatia bastinasä a Buco-
vinei, pe Mg& care Românii s'ar fi sAläsluit cu multe veacuri
mai tarziu. Din aceast1 premig., evident falsä, deduc ei indrep-
www.dacoromanica.ro
IV PRE FATI
tätirea si legitimitatea luptei, pe care Rutenii o due in Bucovina
pentru redobAndirea sfintelor lor drepturi uzurpate 'de Români.
Doctrina aceasta unnei sa' fie introdusa prin contrabandd chiar
0 in publicistica europeand prin jurnalistul francez Ch6 1ard qi
a serveascd drept directivel pentru carmuitorii Bucovinei. In
anii din urma si-o apropiei 0 Aurel Onciul spre a-si intemeia
pe ea politica sa democratd, pe care o profeseazd in Bucovina
dela 1902 incoace.
Prin faptul cd se gdsise 0 un .Ronuin care sei adereze la po-
litica lor, Rutenii erau siguri de izbancla. Cercurile carmuitoare-
iii insusiserei in toate felul de a vedea al Rutenilor, sustinut
de istoricii germani .0 ruteni si recunoscut si apdrat prin reviste-
de reputatia aVietii Românesti» dela Iaqi de cdtre seful parti-
dului democrat din Bucovina, de Aurel Onciul.
Preocupat de alte probleme nu avui ragaz de a urmeiri cit
atentiunea cuvenitd izvoarele istorice, pe temeiul ceirora se cla-
dise aceasta doctrind, care chiar prin felul cum era infa(iqatei
dedea foarte mult de &Inuit. Veizand insa ca ea incepif, set pa-
trundd si in opinia publica romcineasca 0 observand ca Ru-
tenii incepurd sa-0 felureasca din ea o annei primejdioasa .contra
neamului romanesc din Bucovina, am socotit cd ca Roman
.11
ca profesor de istorie la cel mai innalt institut de culturd din.
Bucovina, imi incumbei datoria de a lehnuri opinia publica ro-
maneasca asupra acestei chestiuni 0 de a smulge aceastd annei
netrebnicd din mina contrarilor nostri etnici din (am fagilor.
Pe temeiul cerceteirilor tnele indelungate privitoare la raportul
nostru cu Rutenii socot ca am reusit sei constatez in mod nein-
doelnic cd Bucovina fusese din capul locului o ((Ira* romaneasca
0 cd Rutenii bucovineni nu sunt autNitoni in aceast5, tarA, ci
simpli pribegi galitieni adapostili in Bucovina ca greco-catolici
numai de pe la sfarsitul veacului al 18-lea. Rezultatele acestea le-
comunicai studenfilor romeini dela universitatea din Cerneiu(i
inteo adunare publicei gi eram hotarit sd le 0 public in «Viata
Romaneascá» dela Iasi. Incepand insa a le asterne pe hartie,
ma convinsei indata cd ele intreceau mull cadrele unui articol.
de revista 0 ales ma hotdrii a le publica inteo broqurd se-
parata. Pe la inceputul lui Iunie manuscriptul era gata pentru
tipar 0 la Cernaufi s'au 0 cules primele 80 de pagine. Izbuc-
nirea ra.sboiului 0 ocupatia Cerndutilor din partea armatei
tweet intrerupserei brusc publicarea lucreirii. Ba mai mult chiar r
www.dacoromanica.ro
PREFATA V
Erd sel se piarclet # manuscriptul si numai prin o fericitci in-
tdmplare ajunsei in posesiunea lui. Socotind cd modesta ',tea
lucrare ar puled contribui in cdtvet la ldmurirea unei chestiuni
abet de controversate, precum este aceea a rornanizArii sau ru-
tenizarii Bucovinel, nu adresai Academiei Rom Am, care la
recomanda(ia d-lui I. Bogdan prim), cu multd bundvoinp publi-
carea tnanuscriptului in editura ei.
Rezultatele cercetdrilor mele se intemeiazd in bund parte pe
mcirturii arhivale, nepublicate incd. Cele mai multe din acestea
se pdstreazd in arhivele dela Viena i anume In: k. u. k. Haus-
Hof und Staatsarchiv, k. u. k. Kriegsarchiv i k. k. Archly des
Ministeriums ftir Kultus und Unterricht. Direc(iunile acestor ar-
hive inzi ingdduird cu cea mai largd liberalitate a md folosi
de bogatul material depozitat in incdperile lor. Directiunea ar-
hivelor de rdsboiu din Viena avic chiar complezen(a de a-mi
trimite la Cerndu(i mai multe arhivale spre a le folosi. Lucruri
interesante gdsii # in Arhiva Consistorului din Cernduti precum
# la Tabula terii din acelag ora.g. Multe indemnuri datoresc
scumpilor mei prieteni Sextil PuFariu # Dr. Vasile Bodnarescu,
secretar la procuratura de finante din Cernduti. D-1 I. Bianu a
binevoit a sprijin in modul cel mai prevenitor publicarea acestei
.scrieri. Im implinesc deci numai o pldcutd datorinfd, exprimdnd
tuturor acestor domni # institute mul(dmirea i recuno#inta mea
cea mai sincerd.
Ca an,exd la aceastd publica(ie dau o descriere a Bucovinei
izvoritd din pana lui Joan Budai-Deleanu la 1803 sub titlul:
Kurzgefasste Bemerkungen tiber Bukowina. (Observa(ii scurte
asupra Bucovinei).
Bucureqti, ziva Sf. Nicolae, 1914.
I. NISTOR
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
I;
Re latiile Moldovenilor cu. Rutenii pdnd in secolul al 17-lea . . . p. 1-29.
Starea etnografica actuala. a Bucovinei, p. 1.- Nivalirea semintiilor sla-
vone asupra terilor romane pi Inraurinta Romanilor dela Dunfire asupra
Mr, p. 2.- Semintiile slavone patrund In Peninsula Balcanica pi se Incheaga
In neamul Sarbilor pi al Bulgarilor, p. 3.- Romanii din Moesia se despart
In doua : o parte fuge spre Pind, alta spre Carp4i, p. 3.- Romanii din
Dada Traiana, prirnind ajutor din Moesia, asimileaza ramapitele slavone
dela Nordul Dunarii, p. 3.- Semintiile turanice Impiedica ca acestea sa
poata primi sucurs etnic dela Slavii de Nord, p. 3.- Vechi urme slavone
In toponimia terilor române pi In limba noastra, p. 4.- Intemeierea pi In-
tindirea Principatului de Halid, p. 5.- Ratadrile lui Korduba, p. 6.- Me-
zarea pi organizatia politica a Romanilor din Moldova, p. 7.- Desflintarea
Principatului de Hali6, p. 7.- Cum ajung Moldovenii In atingere cu Ru-
tenii pi Cu Polonii, p. 8.-- Intemeierea de sate romanepti In Bucovina, p.
9.- Legenda fondärii Sucevei pi a satului Itcani, p. 10.- Uricul de fun-
datie al Itcanilor, p. 12.- Originea Sloboziilor, p. 12.- Sloboziile din Bu-
covina, p. 13.- Rutenii patrund in Bucovina pe calea Sloboziilor, p. 13.-
Luptele pentru Pocutia dau Rutenilor prilej de a se furipa, In Moldova, p.
15.- Voevozil moldoveni adua prizonieri ruteni din Pocu0a si Podolia pi-i
apeaza in Moldova, p. 16.- Prin tratatele de pace se hotare0e Mal resti-
tu irea Rutenilor, p. 17.- Movileptii pun capat ripirilor de oameni din Ga-
litia, p.18.- Numai indivizi singuratici se mai strecora in Moldova, p. 19.-
Raspandirea elementului românesc In GaliVa, p.19.- Romanii In Lemberg'
p. 21.- Toponimia miliaria din Galitia, p.22.-- Rutenizarea Romanilor din
GaliVa, p. 23.- Romanizarea Rutenilor din Moldova, p. 23.- Rutenii de
azi din Bucovina nu sunt urmapii vechilor fugari pi prizonieri de rfisboiu
din Galitia, p. 24.- Consideratiuni lingvistice, p. 26.- Netemeinicia afIr-
matiunilor rutene privitoare la limba folosita In biserica pi la curtea
domneascrt din Moldova, p. 26.- Marturiile lui Pavel de Aleppo, p. 27.-
Limba cancelariei domnepti, p. 27.- Cum vorbiau Moldovenii In vieaa lor
de toate zilele, p. 28.- Incheiere, p. 29.
II.
laspdndirea Hutanilor in Munfii Bucovinei p 30-44.
Numele pi originea Hutanilor, p. 30.- Prädficiunile lor In muntii Mol-
dovei, p. 31.- Vasile Vodi Lupu respinge revindicarile lor politica, p.32.-
www.dacoromanica.ro
VIII CIIRRINSUL
Ei primiau vecinic sucurs din Pocutia pi nelinistiau populatia romanä, p.
33.- Hutanii pradfi pan& la Bistritl, p.33.- Interventii diplomatice pentru
a pune capat prldáciunilor, p. 31.- 0 scrisoare ronidneascet a direg&to-
rului din Bistrita cfitre vatamanul pi sltenii din Campulungul Rosen, p.
35.- Elementul rominesc din muntii hutgnesti, p. 36.- Hutanii covarpese
pe Romani pi-i rutenizeazfi, p. 37.- Urme romanesti In toponimia terito-
riului ocupat de Hutani pi In limba lor, p. 37.- Refugiarea haiducului ha-
Ones() Dobop In muntii Moldovei, p. 38-.- Räspindirea Hutanilor In valea
Sucevei, a Bistritei pi a Moldovei, p: 39.- Certele Hutanilor BrAnipteni cu
proprietarii muntilor ocupati de ei, p. 39.- Intinderea teritoriului hutlnesc
pi fundarea satului Breaza, p. 40.- NumArul Hutanilor pe vremea ocupfirii
pi azi, p. 41.- Concluziuni, p. 42.- Traiul Hutanilor, p. 43.-- RAscoala lui
Kobylica, p. 44.
Pribegirea Rutenilor in Moldova inainte de anexarea Bucovitoi .. p. 45-68.
Contactul Moldovenilor cu Rutenii dela pes, p. 45.- TurburArile din Po-
Ionia dela 1763, p. 46.- Räscoala Haidamaoilor, p. 46.- Taranii ruteni fug
In Moldova, p. 47.- Patru care Cu bejenari ruteni ajung pan& la Lujeni,
p. 47.- Lnpta acestora cu gonacii poloni, p. 47.-- Cauzele emigrhrii Ru-
tenilor in Moldova, p. 48.- Tfiranii ruteni din tinutul Sniatinului se apro-
vizionau in Moldova cu lemne de ars, p. 49.- Ei gAsesc ocupatie ca mun-
citori agricoli pe mosiile boieresti, p.60.- Boierii moldoveni trimeteau agenti
spre a atrage muncitori ruteni pe =pine lor, p. 50.- Lipsa de populatie
in Moldova din pricina risboiului ruso-turc, p. 61.- ChezAsia solidara pentru
crime pi lipsa de statornicie manau pe Moldoveni pe calea pribegiei, p.
52.- Amintiri din vremurile acelea, p. 52.- SalApluirea Rutenilor In 18
sate dintre Nistru pi Prut pe la 1766, p. 54.- Rutenii nu erau lntemeitorii
acestor sate, ci ei se asezar& In ele ca láturalnici, p. 65.- La tragerea cor-
donului buoovinean spre Moldova multi Ruteni rfimaser& dincolo de cordon,
p. 66.- Altii se agezarä din capul locului in satele dela frontier& spre a
putea fugi lesne in Moldova In caz de primejdie, p. 57.- Aceasta este originea
Rutenilor earl se mai gAseso in satele din Romania dela hotarul Bucovinei,
p. 58.- Guvernul austriac a colonizat Nemti, dar nu Ruteni in Bucovina,
p. 59.- Romanii din Maramurep pi Ardeal asezati in Bucovina, p.60.- Fa-
milii rutene din Galitia apezate in Bucovina, p. 60.- Impliriteasa Maria
Tereza opreste Rutenilor din Galitia a emigra In Moldova, p. 60.- Ajun-
gand Moldova de sus sub sthpanirea imparateasa, marii proprietari poloni
reclamA supusii ruteni refugiati de pe mopiile kr din Galitia, p. 61.- Po-
lemica diatre Enzenberg pi Auersperg au privire la extradarea fugarilor ru-
teni, p. 63.- Hotfirtrea Consiliului aulic de risboiu, p. 65.- Concluziuni,
p. 66.- Rutenii pi räzepii nostri, p. 67.- Rutenii bucovineni sunt pribegi
din Galitia, p. 67.
www.dacoromanica.ro
CIIPRINSUL IX
IV.
Raportul numeric intro Romani fi Magni in Bucovina ps vremea ocu-
plirii p. 69 -83.
Urmarile rasboiului ruso-turc pentru Bucovina, p. 69.-Numararea popu-
latiei dela 1774, p. 70. - Romanii apar ea populatia cea principala i cea
mai nurneroasa a Buoovinei, p. 72.- Termenul de Moldovean nu aye& In-
teles geografic, ci etnie, p. 73.- Marturiile lui Jenisch, Mieg, etc., argil ea
Moldovean e identic au Roman, p. 74.- Numararea lui Enzenberg, p. 77.-
Populatia romána sporeste prin admigrari din Ardeal, p. 79. - Doug iz-
voade importante, p. 80. - Numfirul Romanilor e de patru ori mai mare
cleat al Rutenilor, p. 81. - Controversa In jurul unei pretinse afirmatiuni
a episcopului Dosofteiu, p. 82.-Incheiere, p. 83.
V.
Ndsuintele episcopatului greco-catolic p. 84-93.
Pribegii ruteni asezati In Bucovina apartineau confesiunii greco-cato-
lice, p. 84.- Nuntiul papal dela Viena Incearca sá zadarniceasca trecerea
lor la ortodoxie, ceránd Inlocuirea episcopului ortodox prin unul unit,
p. 85.-Candidatii pentru aceasta demnitate, p. 86. - Iosif II dispune ca
pentru oredindosii greco-oatolici sa se Inflinteze mai multe parohii In Bu-
covina, p. 87. - De confesiunea greco-catolica se tineau si multi Romani
veniti din Ardeal, p. 88. La 1806, Mitropolitul rutean din Lemberg re-
Innoeste cererea privitoare la crearea unui episcopat unit in Bucovina, p. 88.
Repetirea aceleias cereri la 1862, p. 89.- Propaganda rutenilor In bise-
rica, p. 90.- Episcopii ortodoxi dela Cernauti itneearca sa paralizeze pro-
paganda greoo-catolica prin largi coneesiuni nationale pe seama Romanilor,
p. 91.-- Incheiere, p. 92.
VI.
Admigrdrile din Moldova p. 94-106,
.
Numarul populatiei la 1786, p. 94. - Netemeinicia socotelilor dui:4 obi--
nuita formula statistica, p. 95.- Numarul emigrantilor din Moldova creste,
al celor din Galitia scade, p. 96.- Emigrantii din Moldova yin eu tot avu-
tul lor, p. 96.-Satele lor de bastinft, p. 97.- 24.000 de familii din tinutul
Bistritei pribegeso In Moldova, p. 98. - Autoritatile austriaoe Ii reclama ea
dezertori, p. 98.-Capitanul Beddaus Ii prinde si-i aduce In Bucovina, p. 99.
Emigrantii din raiaua Hotinului, p. 100. - Romanii i Rutenii In Balcauti,
p. 101. - In valea Sueevei dela Strapt in jos n'au fost nioiodata Ruteni,
p. 103.- Pribegi din Moldova de jos si Basarabia, p. 105.- Aplioarea Regu-
lamentului Organic 'liana multi tarani moldoveni In Bucovina, p. 105. -
Incheiere, p. 106.
www.dacoromanica.ro
X CIIPRINSUL
VII.
Romdnii dintre Nistru 0 Prue in 1190 cu Rutenii p. 107-118.
Superioritatea numeric§ a Rominilor, p. 107. - Interpretarea grepit§ a
unei afirmatiuni a lui Enzenberg, p. 107. - Budinszky i mArturiile sale,
p. 108. - Adeväratul inteles al mfirturiilor lui Budinszky, p. 111. -Ele se
referi% numai la regiunea dintre Nistru i Prut, p. 112. - Enzenberg vor-
bepte poporului adunat la Cotmani romaneste i rutenepte, p. 113.-Numiri
topografice romanepti 1ntre Nistru pi Prut, p. 113. - Scoala româneasc§ la
Zastavna, p. 114.- *mak româneasofi la Cotmani, p. 115. -Regulamentul
diecezan prevede pooale romanepti la Zastavna pi Vfipoluti, p. 116. - In
pooall qd in biseric§ domnia limba romani, p. 116. - Hora romaneasc§ la
Väpauti la 1805, p. 116.-NumAru1 Romanilor fat§ de al Rutenilor la 1786,
p. 117.-Rutenizarea regiunii dintre Nistru pi Prut, p. 118.
VIII.
Emigrarile din Bucovina si cauzele lor p. 119 -131,
Conditiunile de train In Bucovina devin mai grele, p, 119.- Lipsa de
muncitori in Moldova, p. 119.- Ademenirea populatiei de a se 1ntoarce in
Moldova, p. 119.-Foamete in Bucovina, p. 120.-Emigrari in massá, p. 120.-
In local emigratilor yin Romani din Ardeal, p. 121.- Raportul lui Ainser
asupra stfirilor din Bucovina, p. 122,- Alipirea Buoovinei la Galitia pi ur-
märile ei, p. 124.-Räsboiul ruso-turo dela 1787 pi ocuparea Hotinului, p.
124.- Fluctuatia populatiei, p. 125.-Incerarile de a pane stavil emigra-
rilor prin mAsuri administrative, p. 125.- Admigrdri din Ardeal, p. 127. -
Starea populatiei la 1800, p. 128.- Emigrarea sittenilor din Toporäuti
cauza ei, p. 128.- Incorectitudinea funotionarilor pi arendapilor, p. 129.-
Multi pribegi se reintoro la casele lor pAräsite, p. 129.-Rezumat, p. 130.
IX.
Preponderenta politica 0 numericd a elementului romdn pawl la 1848,
p. 132-144.
Consilierul aulic Turkheim pi Romanii, p. 133. - Rezolutia Impäratului
Leopold II privitoare la despartirea Bueovinei de Galitia, p. 133.- Romanii
bucovineni dau un contingent de Poturapi i Arnfiuti la armata lui Iosias de
Koburg, p. 134.-Raportul dintre Romani pi Ruteni dupS Rohrer, p. 135.-
Foametea din Moldova dela 1816 Impiedeci pe Bucovineni de a emigra
acolo, p. 138.- Participarea Romanilor bucovineni la rlisboaiele contra lui
Napoleon la 1809, p. 138.-Corpul de ArnAuti pi Vanfitori, p. 139.-PM:11'11a
1848 limba terii era numai cea romanti, p. 140.- Circularul roman dela
podul dintre Vijnita i Kuty, p. 141.- Siinptome de rutenizare, p. 141. -
Hotärlrea administrativa de a se infiinta woale primare In Buoovina cu
1nv§t§tori din Transilvania, cunoscAtori de limba romang, p. 141.- Comi-
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL XI
siunea aulioA de studii recunoapte limba ruteanA numai In regiunea dintre
Nistru 0 Prut, p. 142.-Planul de a infiin tb. o academie juridicl romAneasci
la Cernäuti, p. 143.- Concluziuni, p. 143.
X.
Ankigonismul romdno-rutean in Buzovina dela 1848-1910. p. 145-167.
Proclamarea constitutiei la 1848 pi urmArile ei In Bucovina, p. 145.-Gu-
vernul se servepte de Ruteni ca contrabalansA contra Polonilor In Galitia
pi contra Românilor In Bucovina, p. 145.- Noul curs politic se manifes-
teazA la alegerile din 1848, p. 145.-NAzuinte de a deslipi partea ruteanii a
Bucovinei spre a o alipi la Galitia, p. 146. - RomAnii zAdärniceso planul,
p. 146. HurmuzAcheptii apAr& cauza româneascA, p. 147.- Datele statistice
dela 1848, p. 147.-Polemica cu a Foaia Constitutionall din Bohemiai, p.
148.-Episcopul Haman confirmA superioritatea numericA a RomAnilor la
1848, p. 149.-Românii cer autonomia Bucovinei, p. 150.-Romami1or buco-
vineni li se impune un jurnal poporal rutean din Galitia, p. 150.-Recu-
noapterea limbii rutene ca limbA provincialk p. 150.- Faisal lui Bider-
mann, p. 151.-Autonomiptii pi Centraliptii In Bucovina, p. 151.-Atitudinea
episcopului Elacman pi a clerului bucovinean, p. 152.- Carmuirea Centra-
fiptilor In dauna RomAnilor, p. 163.- Inlocuirea principiului de nationali-
tate prin eel al limbii de conversatie la numárarea populatiei, p. 153.-
Aplicarea acestui principiu aduce pe Rom&ni In minoritate fatA de Ruteni,
p. 153.- Datele statistice ale lui Mikulicz 0 Ficker, p. 154.- Raportul nu-
meric intre RomAni pi Ruteni dela 1774-1910, p. 156. Observatii 0 Amu-
riri, p. 156.-NumArul Românilor pi Rutenilor repartizat pe districte, p.
158.- Observatii orifice, p. 159.- Disparitia RomAnilor din satele mixte,
p. 169.- Lupta contra rutenizArii la 1860. Ficker pi Kaluiniacki admit
pi confirmI faptul rutenizArii, p. 160. - Faptul rutenizArii demonstrat prin
gusiturile 0 tesAturile tArAnepti din Bucovina, p. 161. - fiseocito-
rul tezei de romanizare a Bucovinei este publicistul francez Chélard,
p. 162.- Aurel Onciul adopteazA aceasté teorie, evident grepiti, p. 162. -
Majoritatea intelectualilor din Bucovina nu e de origine ruteank p. 162.-
Numele de familia In -vici, p. 163.- Influenta ruseascA pi sArbeascA ca In
Banat, p. 164. - Izvodul elevilor dela ecoala romAneascA din CernAuti din
1785, p. 165.- Izvodul preotilor bucovineni dela 1786, p. 165.-Concluziuni
finale, p. 166.
In anexä:
Knrzgefasate Bemerknngen ilber Bukovina de Ion Budai-Delea nu, p.
168.
www.dacoromanica.ro
LITERATURA
Adele de hotdrnicie (Landtafel-Erhebungs-Protokolle), Cern Auti, Tabula tern..
Akta grodzkie i ziemskie, vol. V, VII, XIV.Lwów 1868 urm.
Allerhdchster Vortrag der treugehorchsamsten Studien-Hof-Comission wegem
Besserung der Volkschulen far die nicht unierten Griechen in der-
Efukowina, Wien, am 23 Mai, 1844, ed. I. Nistor In Zur Gess Melds
des Schulivesens in der Bukowina, Czernowitz 1912.
Alphabetische Darstellung des Buccoviner Kreises, Tschernowitz 1801, ed.
I. Polek in Jahrbuch des Bukonnner Lanclesmuseums, vol. XV.
Archiv far slavische Philologie, vol. XVII, XIX si XX, ed. V. Jagic, Berlin,.
1876, urm.
.Arhiva 1storicd a Romdniei, ed. B. P. Hasden, vol. I si III, Bucuresti
1865-67.
Arhiva Romdneascd, ed. M. Cogdlniceanu, vol. I, Iasi 1840.
Asbdth Gottfried von, Die Rcligionsfondsherrschaft Radautz, ed. I. Polek,
Czernowitz 1894.
Ausgennihlte Kapitel aus dem Gedenkbuche der rdmisch-katholischen P farre-
in Czernonntz, ed. 1. Polak, Czernowitz 1890.
Bals Vasile, Beschreibung der Bukowina send deren innern Verhdltnisse,
ed. I. Polek, in Jahrbuch des Bukow. Landesmuseums, III.
Batthydni Vincenz Graf, Reiss durch einen Teil Ungarns, Siebenbitrgens
der Moldau und Bukowina im Jahre 1805, Pest 1811.
Bidermann H. I., Die Bukowina unter oesterreichischer Venvaltung (1775
1876), Wien 1875.
Bilance, deren pro anno 1774, in dem k. k'. Buccoviner District ansassig-
gewesten und jener pro anno currenti (1779) wirklich existierenden Fa
milien, ed. D. Werenka, Topographie der Bukowina, Czernowitz 1895.
Bogdan L, Diploma bdriddeand in Anal. Acad. Romdne, Sea. Ist. XI.
Cinci document° istorice slavo-romdne, in Anal. Acad. Rom. Sea.
Ist. XXIV.
Document° privitoare la relatiile Terii-Romdnesti Cu Brafovur
ci Ungaria in secolul XV si XVI, Bucuresti 1902.
Ober die Sprache der moldauische Urkunden, in Jagic Fest
schrift, Berlin 1908.
Documentele lui .5'tefan cel Mare, 2 vol. Bucuresti 1913.
Bogdan Duicd G., Bucovina. Notite asupra situatiei. Sibiu 1895.
Bucovina, gazeti româneascl pentra -politick religie literaturá (text.
i
www.dacoromanica.ro