raport evaluarea preliminară a riscului la inundaţii administraţia bazinală de apă siret

44 Pages·2013·8.87 MB·Romanian

RAPORT

EVALUAREA
PRELIMINAR(cid:11) A
RISCULUI LA
INUNDA(cid:102)II

ADMINISTRA(cid:102)IA BAZINAL(cid:11) DE AP(cid:11)
SIRET

1
Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret

Cuprins

1. Introducere.........................................................................................................................4
2. Atribu(cid:412)ii privind implementarea Directivei 2007/60/EC ......................................................5
3. Prezentare general(cid:265) a districtului de bazin Siret .................................................................8
4. Metodologie de selectare a inunda(cid:412)iilor istorice semnificative .........................................19
5. Evenimente istorice semnificative ....................................................................................22
6. Evaluarea pagubelor poten(cid:412)iale ale inunda(cid:412)iilor viitoare ...................................................32
7. Zone cu poten(cid:412)ial risc semnificativ la inunda(cid:412)ii..................................................................34
Anexe
Acte normative în leg(cid:265)tur(cid:265) cu problematica managementului
riscului la inunda(cid:412)ii în România .............................................................................................40
Metodologia de evaluare a pagubelor produse de inunda(cid:412)ii dezvoltat(cid:265) în
cadrul proiectului Contribu(cid:412)ii la dezvoltarea strategiei de management al
riscului la inunda(cid:412)ii EuropeAid 123064/D/SER/RO - rezumat.................................................42

2
Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret
Acronime
ABA - Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265)
ANAR - Administra(cid:412)ia Na(cid:412)ional(cid:265) „Apele Romane”
EPRI - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
INHGA - Institutul Na(cid:412)ional de Hidrologie (cid:404)i Gospod(cid:265)rire a Apelor
MMP - Ministerul Mediului (cid:404)i P(cid:265)durilor
Figuri
Figura 1 Etape de implementare ale Directivei Inunda(cid:412)ii (cid:404)i termenele de finalizare .............................4
Figura 2 Administra(cid:412)iile Bazinale de Ap(cid:265) din cadrul
Administra(cid:412)iei Na(cid:412)ionale „Apele Romane” .............................................................................6
Figura 3 Principalele unitati de relief ................................................................................................. 11
Figura 4 Utilizarea terenurilor ........................................................................................................... 13
Figura 5 Num(cid:265)r localit(cid:265)(cid:412)i afectate de inunda(cid:412)ii/an ............................................................................ 14
Figura 6 Case (cid:404)i anexe gospod(cid:265)re(cid:404)ti afectate de inunda(cid:412)ii/an ............................................................ 15
Figura 7 Obiective socio-economice afectate de inunda(cid:412)ii ................................................................. 15
Figura 8 Drumuri afectate de inunda(cid:412)ii/an ........................................................................................ 15
Figura 9 Amenajarile hidrotehnice existente ..................................................................................... 18
Figura 10 Localizarea inunda(cid:412)iilor istorice semnificative identificate
în cadrul Administra(cid:412)iei Bazinale de Ap(cid:265) Siret .................................................................... 31
Figura 11 Localizarea zonelor cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii
identificate în cadrul Administra(cid:412)iei Bazinale de Ap(cid:265) Siret. ................................................. 38

Tabele
Tabelul 1 Repartitia populatiei în spatiul hidrografic Siret, la nivelul anului 2006 ............................... 12
Tabelul 2 Parametrii hidrologici preliminari ai scurgerii lichide (cid:404)i
solide la principalele statii hidrometrice din spatiul hidrografic Siret .................................. 14
Tabelul 3 Principalele lucrari de aparare impotriva inundatiilor ......................................................... 16
Tabelul 4 Lacuri de acumulare permanente....................................................................................... 16
Tabelul 5 Lacuri de acumulare nepermanente .................................................................................. 17
Tabelul 6 Criterii propuse pentru identificarea evenimentelor istorice
semnificative la nivel na(cid:412)ional ............................................................................................ 22
Tabelul 7 Evenimente istorice semnificative identificate în cadrul
Administra(cid:412)iei Bazinale de Ap(cid:265) Siret .................................................................................. 22
Tabelul 8 Centralizator al evenimentelor istorice semnificative ......................................................... 24
Tabelul 9 Zonele cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii identificate
în cadrul Administra(cid:412)iei Bazinale de Ap(cid:265) Siret .................................................................... 37

3
Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret
1. Introducere
Directiva 2007/60/CE privind evaluarea (cid:404)i managementul riscului la inunda(cid:412)ii are
drept scop reducerea consecin(cid:412)elor negative pentru s(cid:265)(cid:374)(cid:265)tatea uman(cid:265), mediu, patrimoniul
cultural (cid:404)i activitate economic(cid:265) asociate inunda(cid:412)iilor. În acest sens statele membre au
obligativitatea identific(cid:265)rii bazinelor hidrografice (cid:404)i a zonelor costiere care prezint(cid:265) risc la
inunda(cid:412)ii, de a întocmi h(cid:265)(cid:396)(cid:412)i ale riscului la inunda(cid:412)ii (cid:404)i de a elabora planuri de management a
riscului la inunda(cid:412)ii pentru respectivele zone.
Etape de implementare
Implementarea directivei se realizeaz(cid:265) în 3 etape: evaluarea preliminar(cid:265) a riscului la
inunda(cid:412)ii (EPRI), întocmirea de h(cid:265)(cid:396)(cid:412)i de hazard (cid:404)i risc la inunda(cid:412)ii, realizarea de planuri de
management al riscului la inunda(cid:412)ii.
Evaluare preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii
Termen
Desemnare zone cu risc
Identificare inunda(cid:412)iei
finalizare
poten(cid:412)ial semnificativ la
istorice semnificative 22.12.2011
inunda(cid:412)ii
Termen
(cid:44)(cid:265)(cid:396)(cid:412)i de hazard la (cid:44)(cid:265)(cid:396)(cid:412)i de risc la
finalizare
inunda(cid:412)ii 22.12.2013 inunda(cid:412)ii
Planuri de management al riscului la inunda(cid:412)ii
Termen
finalizare
22.12.2015
Fiecare etap(cid:265) va fi revizuit(cid:265) la fiecare 6 ani

Figura 1 Etape de implementare ale Directivei Inunda(cid:412)ii (cid:404)i termenele de finalizare
EPRI presupune identificarea inunda(cid:412)iilor istorice semnificative care au avut
consecin(cid:412)e semnificative asupra: activit(cid:265)(cid:412)ii umane, mediului, patrimoniului cultural (cid:404)i
4
Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret
activit(cid:265)(cid:412)ii economice, dar (cid:404)i delimitarea zonelor cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii, cu
alte cuvinte zonele unde în viitor se pot produce inunda(cid:412)ii. Aceast(cid:265) prim(cid:265) etap(cid:265) are drept
termen de finalizare 22 decembrie 2011, cu termen de raportare la Comisia European(cid:265) 22
martie 2012.
Aceast(cid:265) evaluare preliminar(cid:265) a fost bazat(cid:265) pe informa(cid:412)iile disponibile la momentul
actual (cid:404)i/sau u(cid:404)or deductibile.
Raportul de fa(cid:412)(cid:265) are în vedere evaluarea preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii în
districtul de bazin Siret, conform articolului 4 al Directivei; pe baza acesteia urmeaz(cid:265) s(cid:265) se
realizeze (tot în cadrul acestei prime etape de implementare) identificarea zonelor cu risc
poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii.
Mai departe, zonele cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii vor deveni subiectul
urm(cid:265)toarelor dou(cid:265) etape de implementare a Directivei, respectiv elaborarea h(cid:265)(cid:396)(cid:412)ilor de
hazard (cid:404)i de risc la inunda(cid:412)ii(cid:3)(cid:404)i întocmirea Planului de management al riscului la inunda(cid:412)ii.
În esen(cid:412)(cid:265), la nivelul ABA Siret, evaluarea preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii (EPRI) a
presupus parcurgerea urm(cid:265)toarelor etape:
(cid:120) Colectarea informa(cid:412)iilor referitoare la inunda(cid:412)iile istorice (din trecut) (cid:404)i
asamblarea informa(cid:412)iilor în fi(cid:404)iere spreadsheet; informa(cid:412)iile înregistrate în
fi(cid:404)ierele excel reprezint(cid:265) baza informa(cid:412)iilor ce urmeaz(cid:265) s(cid:265) fie raportate la CE;
(cid:120) Corectarea informa(cid:412)iilor transmise de ABA Siret de c(cid:265)tre MMP / ANAR/ INHGA
(cid:404)i identificarea evenimentelor istorice (cid:404)i selectarea evenimentelor semnificative
pe baza criteriilor propuse de INHGA (cid:404)i agreate la nivel na(cid:412)ional;
(cid:120) Cartografierea loca(cid:412)iilor inunda(cid:412)iilor istorice (GIS), realizata la nivelul ABA Siret,
verificat(cid:265) / corectat(cid:265) la nivelul ANAR (cid:404)i INHGA (cid:404)i adaptat(cid:265) ulterior cerin(cid:412)elor de
raportare WISE;
(cid:120) Identificarea zonelor cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii pe baza datelor,
studiilor (cid:404)i rezultatelor proiectelor disponibile (cid:404)i cartografierea acestora în mediu
GIS, realizat(cid:265) la nivelul ANAR-INHGA.
2. Atribu(cid:412)ii privind implementarea Directivei 2007/60/EC
În România sunt aprobate o serie de acte normative cu privire la managementul
riscului la inunda(cid:412)ii (v. Anexa 1); între acestea, se men(cid:412)ioneaz(cid:265) ultimele dou(cid:265) aprobate, de o
importan(cid:412)(cid:265) vital(cid:265) pentru implementarea Directivei Inunda(cid:412)ii, dup(cid:265) cum urmeaz(cid:265):
(cid:120) HG 846 /2010 privind aprobarea Strategiei Na(cid:412)ionale de Management al Riscului
la Inunda(cid:412)ii pe termen mediu (cid:404)i lung
(cid:120) OU 3/2010 pentru modificarea (cid:404)i completarea Legii Apelor 107/1996 - transpune
integral prevederile Directivei 2007/60/CE.
5
Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret
Sec(cid:412)iunea a-51- a din Legea Apelor (107/1996)
Art. 761 (1) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prev(cid:265)zut la art. 6 alin. (6) se
realizeaz(cid:265) o evaluare preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii, în conformitate cu alin. (2).
Art. 761(4) Autoritatea public(cid:265) central(cid:265) din domeniul apelor asigur(cid:265) evaluarea
preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii (cid:404)i raportarea c(cid:265)tre Comisia European(cid:265), pân(cid:265) la data de 22
decembrie 2011.
Art. 762 (1) Pe baza evalu(cid:265)rii preliminare a riscului la inunda(cid:412)ii, prev(cid:265)zut(cid:265) la art. 76 ,
pentru fiecare district de bazin hidrografic prev(cid:265)zut la art. 6 alin.(6) se identific(cid:265) arealele unde
exist(cid:265) risc poten(cid:412)ial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabil(cid:265).
Cadrul institu(cid:412)ional (cid:404)i organizatoric
Managementul riscului la inunda(cid:412)ii în România este asigurat, în principal, de
Ministerul Mediului (cid:404)i P(cid:265)durilor (MMP), la nivel central (cid:404)i de Administra(cid:412)ia Na(cid:412)ional(cid:265)
„Apele Romane” (ANAR) prin cele 11 Administra(cid:412)ii Bazinale de Ap(cid:265) (ABA Some(cid:404)-Tisa, ABA
Cri(cid:404)uri, ABA Mure(cid:404), ABA Banat, ABA Jiu, ABA Olt, ABA Arge(cid:404)-Vedea, ABA Buz(cid:265)u-Ialomi(cid:412)a,
ABA Siret, ABA Prut-Bârlad, ABA Dobrogea-Litoral) (cid:404)i Institutul Na(cid:412)ional de Hidrologie (cid:404)i
Gospod(cid:265)rire a Apelor (INHGA).

Figura 2 Administra(cid:412)iile Bazinale de Ap(cid:265) din cadrul Administra(cid:412)iei Na(cid:412)ionale „Apele Romane”
6
Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret
Ministerul Administra(cid:412)iei (cid:404)i Internelor prin Inspectoratul General pentru Situa(cid:412)ii de
Urgen(cid:412)(cid:265), la nivel central (cid:404)i Inspectoratele pentru Situa(cid:412)ii de Urgen(cid:412)(cid:265), la nivel local (la nivelul
celor 41 de jude(cid:412)e), coordoneaz(cid:265) interven(cid:412)ia în caz de situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265) generate de
inunda(cid:412)ii care afecteaz(cid:265) siguran(cid:412)a public(cid:265).
Pe lâng(cid:265) institu(cid:412)iile cu rol primordial în managementul riscului la inunda(cid:412)ii, mai sunt
implica(cid:412)i (cid:404)i al(cid:412)i actori la nivel central (8 ministere) precum (cid:404)i o serie de institu(cid:412)ii la nivel
na(cid:412)ional, jude(cid:412)ean (cid:404)i local, care au responsabilit(cid:265)(cid:412)i (cid:404)i sarcini specifice, etc.
În România func(cid:412)ioneaz(cid:265) Sistemul na(cid:412)ional de management al situa(cid:412)iilor de urgen(cid:412)(cid:265)
generate de inunda(cid:412)ii cu urm(cid:265)toarea structur(cid:265):
(cid:120) Comitetul Na(cid:412)ional pentru Situa(cid:412)ii de Urgen(cid:412)(cid:265) condus de ministrul administra(cid:412)iei
(cid:404)i internelor sub coordonarea primului-ministru;
(cid:120) Comitete Ministeriale pentru situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265) - condus de ministrul de resort,
între acestea o importan(cid:412)(cid:265) deosebit(cid:265) revenind Comitetului Ministerial pentru
situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265) din cadrul Ministerului Mediului (cid:404)i P(cid:265)durilor, condus de
ministrul mediului (cid:404)i p(cid:265)durilor;
(cid:120) Comitetul jude(cid:412)ean pentru situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265), condus de prefect;
(cid:120) Comitetul local pentru situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265), condus de primar;
(cid:120) Administra(cid:412)ia Na(cid:412)ional(cid:265) „Apele Române” (cid:404)i unit(cid:265)(cid:412)ile sale teritoriale - care asigur(cid:265)
interven(cid:412)ia la lucr(cid:265)rile hidrotehnice din administrare, precum (cid:404)i asisten(cid:412)a tehnic(cid:265)
de specialitate pentru celelalte cazuri de interven(cid:412)ie;
(cid:120) Ceilal(cid:412)i de(cid:412)in(cid:265)tori de lucr(cid:265)ri cu rol de ap(cid:265)rare împotriva inunda(cid:412)iilor;
(cid:120) Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate acumul(cid:265)ri mici.
Conform legisla(cid:412)iei na(cid:412)ionale, EPRI este în responsabilitatea MMP (cid:404)i ANAR (prin ABA-
uri (cid:404)i INHGA), care au urm(cid:265)toarele responsabilit(cid:265)(cid:412)i:
(cid:120) MMP - autoritatea public(cid:265) central(cid:265) din domeniul apelor care elaboreaz(cid:265) strategia (cid:404)i
concep(cid:412)ia de ap(cid:265)rare împotriva inunda(cid:412)iilor; asigur(cid:265) evaluarea preliminar(cid:265) a riscului
la inunda(cid:412)ii (cid:404)i raportarea c(cid:265)tre Comisia European(cid:265).
(cid:120) ANAR - institu(cid:412)ie public(cid:265) de interes na(cid:412)ional, în coordonarea autorit(cid:265)(cid:412)ii publice
centrale din domeniul apelor; asigur(cid:265) aplicarea politicii na(cid:412)ionale de management al
riscului la inunda(cid:412)ii, coordoneaz(cid:265) colectarea datelor necesare raport(cid:265)rilor.
(cid:120) ABA - institu(cid:412)ii publice, unit(cid:265)(cid:412)i subordonate direct Administra(cid:412)iei Na(cid:412)ionale "Apele
Romane"; ofer(cid:265) datele necesare raport(cid:265)rilor periodice c(cid:265)tre CE privind
implementarea Directivei Inunda(cid:412)ii.
(cid:120) INHGA - institu(cid:412)ie public(cid:265), subordonat(cid:265) Administra(cid:412)iei Na(cid:412)ionale "Apele Romane";
realizeaz(cid:265) studii ce stau la baza elabor(cid:265)rii metodologiilor necesare (cid:404)i coordoneaz(cid:265),
într-o manier(cid:265) unitar(cid:265), raportarea c(cid:265)tre CE a informa(cid:412)iilor primite de la ANAR.
7
Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret
3. Prezentare general(cid:265) a districtului de bazin Siret
Localizare
Bazinul hidrografic al râului Siret are o suprafa(cid:412)(cid:265) de 47.610 km2, din care 42.890 km2
pe teritoriul românesc. Suprafa(cid:412)a bazinului hidrografic Siret, gestionat(cid:265) de A.B.A. Siret –
Bac(cid:265)u este de 27.402 km2. Râul Siret este, dintre râurile interioare, cel mai important afluent
al fluviului Dun(cid:265)rea, de pe teritoriul României.
Râul Siret izvor(cid:265)(cid:404)te din Carpa(cid:412)ii P(cid:265)duro(cid:404)i (de pe teritoriul actual al Ucrainei),
(cid:393)(cid:265)trunde în România în localitatea Vasc(cid:265)(cid:437)(cid:412)i, situat(cid:265) la circa 5 km NE de ora(cid:404)ul Siret (cid:404)i, dup(cid:265)
un parcurs total de 726 km (559 km în România), se vars(cid:265) în Dun(cid:265)re, în apropiere de
municipiul Gala(cid:412)i la (cid:98)endreni. Bazinul hidrografic are o form(cid:265) alungit(cid:265)(cid:3)(cid:404)i este delimitat de
meridianele: 24050E (cid:404)i 28000’E (cid:404)i paralele: 45005’N (cid:404)i 48015’N.
Clima
Clima este continental(cid:265), cu excep(cid:412)ia regiunii de munte unde predomina climatul
specific de munte, (cid:404)i al zonei de câmpie unde este influen(cid:412)at(cid:265) de climatul de step(cid:265). Clima
bazinului este individualizat(cid:265) pe marile unit(cid:265)(cid:412)i de relief, de la cea umed(cid:265)(cid:3)(cid:404)i rece în zona
montan(cid:265), la cea de tranzi(cid:412)ie în Subcarpa(cid:412)i (cid:404)i la cea continental(cid:265) în Podi(cid:404)ul Central
Moldovenesc (cid:404)i Lunca Siretului. Precipita(cid:412)iile scad de la Vest la Est, de la medii multianuale
de 1.100 – 650 mm în Carpa(cid:412)ii Orientali, la 500 – 700 mm în Subcarpa(cid:412)i (cid:404)i la 450 – 600 mm în
zona de Est. Datorit(cid:265) acestor condi(cid:412)ii impuse de clim(cid:265)(cid:3)(cid:404)i relief, debitele naturale ale râurilor
sunt mai sc(cid:265)zute în anii seceto(cid:404)i (cid:404)i perioadele de var(cid:265), mai ales în zona de câmpie.
Relief (cid:404)i geologie
Suprafa(cid:412)a întins(cid:265) a bazinului hidrografic Siret, presupune o mare varietate a tuturor
elementelor cadrului fizico – geografic. Prezint(cid:265) importan(cid:412)(cid:265), mai ales, zonele str(cid:265)(cid:271)(cid:265)tute de
principalii afluen(cid:412)i de dreapta ai Siretului (Siretul Mic, Suceava, (cid:98)omuzurile, Moldova, Valea
Neagra, Bistri(cid:412)a, Trotu(cid:404), Putna (cid:404)i Râmnicu S(cid:265)rat) care dreneaz(cid:265) în principal regiunea
montana, c(cid:265)reia îi este caracteristic(cid:265) o scurgere bogat(cid:265). La rândul sau, zona de podi(cid:404) este
important(cid:265) pentru caracterul puternic toren(cid:412)ial al scurgerii (cid:404)i prin prezen(cid:412)a fenomenelor de
secet(cid:265).
Relieful bazinului hidrografic Siret este caracterizat prin urm(cid:265)toarele forme de relief:
(cid:120) Lan(cid:412)ul muntos al Carpa(cid:412)ilor Orientali
o zona vulcanic(cid:265) a masivului C(cid:265)limani;
o zona cristalino-mezozoic(cid:265) (cu mun(cid:412)ii Maramure(cid:404)ului, Rodnei, mun(cid:412)ii
Suhardului, mun(cid:412)ii Bistri(cid:412)ei (cid:404)i mun(cid:412)ii Haghima(cid:404), Ciuc);
8
Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret
o zona de fli(cid:404) (Obcinile Mestec(cid:265)ni(cid:404)(cid:3)(cid:404)i Feredeu, Obcina Mare, Culmea Stâni(cid:404)oara,
Masivul Ceahl(cid:265)u, mun(cid:412)ii Tarc(cid:265)u, Nemira, Oituz, Vrancei).
(cid:120) Zona subcarpatic(cid:265) (depresiuni (cid:404)i culmi subcarpatice) este format(cid:265) din roci relativ
moi, dar intens cutate (cid:404)i este reprezentat(cid:265) prin depresiuni largi (Neam(cid:412), Crac(cid:265)u –
Bistri(cid:412)a, Tazl(cid:265)u, Ca(cid:404)in, limitate la est de culmi anticlinale: Ple(cid:404)ul, Dealul M(cid:265)rgineni,
Pietricica Bac(cid:265)u, Ou(cid:404)orul).
Podi(cid:404)ul Central Moldovenesc este una din unit(cid:265)(cid:412)ile tipice de platform(cid:265), acoperind tot
spa(cid:412)iul din fa(cid:412)a Carpa(cid:412)ilor Orientali (cid:404)i subcarpa(cid:412)ilor, pân(cid:265) la râul Prut. Forma(cid:412)iunile geologice
care îl compun au o c(cid:265)dere slab(cid:265) spre sud – sud-est iar o re(cid:412)ea deas(cid:265) de v(cid:265)i a divizat podi(cid:404)ul
într-o serie de culmi cu profiluri asimetrice caracteristice.
(cid:120) Zona de câmpie cuprinde marginea sudic(cid:265) mai coborât(cid:265) a Podi(cid:404)ului Central
Moldovenesc (cid:404)i partea de nord – nord-est a Câmpiei Române. (cid:102)inutul este cel mai
coborât, având cota minim(cid:265) în Lunca Siretului la v(cid:265)rsare, de numai 7 m deasupra
nivelului Marii Negre.
Regiunile de deal (cid:404)i câmpie formeaz(cid:265) aproximativ 75% din suprafa(cid:412)a bazinului, iar
regiunea de munte cca. 25%. Altitudinea medie a bazinului este 515 m (cid:404)i 507 m pentru
suprafa(cid:412)a aferent(cid:265)(cid:3)(cid:412)(cid:265)rii noastre.
Regimul hidrologic
Ape de suprafa(cid:412)(cid:265)
Re(cid:412)eaua cursurilor de ap(cid:265) din bazinul hidrografic Siret este bine dezvoltat(cid:265)(cid:3) (cid:404)i
cuprinde o lungime codificat(cid:265) de 15.157 km reprezentând 12,4% din lungimea total(cid:265) a
râurilor din România, (15.175 km în România din care 10.380 km în bazinul hidrografic
administrat de Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret). Densitatea acesteia este mai mare în
zona montan(cid:265), înalt(cid:265) (1-2 km/km2) (cid:404)i de câmpie (0,2-0,5 km/km2).
Densitatea medie a re(cid:412)elei hidrografice din bazin este de 0,35 km/kmp, mai mare
decât densitatea medie pe (cid:412)ar(cid:265) care este de 0,328 km/kmp.
Râurile principale sunt: Suceava (L=173 km, S=2298 km²), Moldova (L=213 km, S=
4299 km²), Bistri(cid:412)a (L=283 km, S=7039 km²), Trotu(cid:404) (L=162 km, S=4456 km²), Putna (L= 153
km,S=2480 km²) (cid:404)i Râmnicu S(cid:265)rat (L=137 km, S=1063 km).
Ape subterane
În cadrul districtului de bazin hidrografic Siret au fost delimitate un num(cid:265)r de 6 de
corpuri de ap(cid:265) subteran(cid:265) dintre care 4 sunt de tip poros permeabil, delimitate în depozite de
vârst(cid:265) cuaternar(cid:265)(cid:3)(cid:404)i sarma(cid:412)ian(cid:265), un corp apar(cid:412)ine tipului fisural, cantonat în depozite de
vârst(cid:265) precambian superior – paleozoic, iar un corp apar(cid:412)ine tipului fisural – carstic dezvoltat
9
Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii
Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret
în depozite trasic – jurasic – cretacice. Dintre cele 6 corpuri de ap(cid:265), 5 sunt ape freatice, iar
unul este de adâncime.
Resursa total(cid:265) de ap(cid:265) subteran(cid:265) este de 542 mil.m3/an, din care 462 mil. m3 apar(cid:412)in
corpurilor freatice.
Arii protejate (cid:404)i zone umede
Arii protejate
Cunoa(cid:404)terea ariilor protejate, a zonelor umede, a zonelor (cid:404)i siturilor de interes
(cid:404)tiin(cid:412)ific (cid:404)i turistic, precum (cid:404)i a celor care necesit(cid:265) refacere ecologic(cid:265), este necesar(cid:265) pentru
evitarea amplas(cid:265)rii de lucr(cid:265)ri improprii de gospod(cid:265)rire a apelor în aceste locuri, asigurarea
protec(cid:412)iei mediului, refacerea ecologica precum (cid:404)i pentru luarea unor masuri adecvate de
ap(cid:265)rare împotriva efectelor distructive ale apelor.
În conformitate cu cerin(cid:412)ele Directivei Cadru a Apei (cid:404)i a Legii Apelor (107/1996,
modificat(cid:265)(cid:3)(cid:404)i completat(cid:265) prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care
au strânsa leg(cid:265)tur(cid:265) cu mediul acvatic.
Registrul include urm(cid:265)toarele categorii de zone protejate:
(cid:120) Zone de protec(cid:412)ie pentru capt(cid:265)rile de ap(cid:265) destinate potabiliz(cid:265)rii (19 arii protejate
pentru capt(cid:265)ri din surse de suprafa(cid:412)(cid:265)(cid:3) (cid:404)i 87 arii protejate pentru capt(cid:265)ri din
subteran);
(cid:120) Zone pentru protec(cid:412)ia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic
(p(cid:265)str(cid:265)v comun - Salmo trutta fario, lipan - Thymallus thymallus (cid:404)i lostri(cid:412)a – Hucho
hucho) identificate pe cursurile de ap(cid:265) totalizeaz(cid:265) 1824 km;
(cid:120) Zone destinate pentru protec(cid:412)ia habitatelor (cid:404)i speciilor unde apa este un factor
important (31 zone protejate din care 6 reprezint(cid:265) Parcuri na(cid:412)ionale);
(cid:120) Zone vulnerabile la nitra(cid:412)i au fost identificate pe arealul a 54 de localit(cid:265)(cid:412)i.
Zone umede
Zonele umede sunt definite de Legea nr.5/1991 privind aderarea României la
Conven(cid:412)ia Ramsar, ca fiind întinderi de b(cid:265)lti, mla(cid:404)tini, turb(cid:265)rii, de ape naturale sau artificiale
permanente sau temporare, unde apa este st(cid:265)(cid:410)(cid:265)toare sau curg(cid:265)toare, dulce, salmastr(cid:265) sau
(cid:400)(cid:265)rat(cid:265), inclusiv întinderile de ap(cid:265) marin(cid:265) a c(cid:265)ror adâncime la reflux nu dep(cid:265)(cid:404)(cid:286)(cid:404)te 6 metri. În
bazinul hidrografic al râului Siret au fost identificate un num(cid:265)r de 30 zone umede.

10