RAPORT EVALUAREA PRELIMINAR(cid:11) A RISCULUI LA INUNDA(cid:102)II ADMINISTRA(cid:102)IA BAZINAL(cid:11) DE AP(cid:11) SIRET 1 Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret Cuprins 1. Introducere.........................................................................................................................4 2. Atribu(cid:412)ii privind implementarea Directivei 2007/60/EC ......................................................5 3. Prezentare general(cid:265) a districtului de bazin Siret .................................................................8 4. Metodologie de selectare a inunda(cid:412)iilor istorice semnificative .........................................19 5. Evenimente istorice semnificative ....................................................................................22 6. Evaluarea pagubelor poten(cid:412)iale ale inunda(cid:412)iilor viitoare ...................................................32 7. Zone cu poten(cid:412)ial risc semnificativ la inunda(cid:412)ii..................................................................34 Anexe Acte normative în leg(cid:265)tur(cid:265) cu problematica managementului riscului la inunda(cid:412)ii în România .............................................................................................40 Metodologia de evaluare a pagubelor produse de inunda(cid:412)ii dezvoltat(cid:265) în cadrul proiectului Contribu(cid:412)ii la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inunda(cid:412)ii EuropeAid 123064/D/SER/RO - rezumat.................................................42 2 Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret Acronime ABA - Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) ANAR - Administra(cid:412)ia Na(cid:412)ional(cid:265) „Apele Romane” EPRI - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii INHGA - Institutul Na(cid:412)ional de Hidrologie (cid:404)i Gospod(cid:265)rire a Apelor MMP - Ministerul Mediului (cid:404)i P(cid:265)durilor Figuri Figura 1 Etape de implementare ale Directivei Inunda(cid:412)ii (cid:404)i termenele de finalizare .............................4 Figura 2 Administra(cid:412)iile Bazinale de Ap(cid:265) din cadrul Administra(cid:412)iei Na(cid:412)ionale „Apele Romane” .............................................................................6 Figura 3 Principalele unitati de relief ................................................................................................. 11 Figura 4 Utilizarea terenurilor ........................................................................................................... 13 Figura 5 Num(cid:265)r localit(cid:265)(cid:412)i afectate de inunda(cid:412)ii/an ............................................................................ 14 Figura 6 Case (cid:404)i anexe gospod(cid:265)re(cid:404)ti afectate de inunda(cid:412)ii/an ............................................................ 15 Figura 7 Obiective socio-economice afectate de inunda(cid:412)ii ................................................................. 15 Figura 8 Drumuri afectate de inunda(cid:412)ii/an ........................................................................................ 15 Figura 9 Amenajarile hidrotehnice existente ..................................................................................... 18 Figura 10 Localizarea inunda(cid:412)iilor istorice semnificative identificate în cadrul Administra(cid:412)iei Bazinale de Ap(cid:265) Siret .................................................................... 31 Figura 11 Localizarea zonelor cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii identificate în cadrul Administra(cid:412)iei Bazinale de Ap(cid:265) Siret. ................................................. 38 Tabele Tabelul 1 Repartitia populatiei în spatiul hidrografic Siret, la nivelul anului 2006 ............................... 12 Tabelul 2 Parametrii hidrologici preliminari ai scurgerii lichide (cid:404)i solide la principalele statii hidrometrice din spatiul hidrografic Siret .................................. 14 Tabelul 3 Principalele lucrari de aparare impotriva inundatiilor ......................................................... 16 Tabelul 4 Lacuri de acumulare permanente....................................................................................... 16 Tabelul 5 Lacuri de acumulare nepermanente .................................................................................. 17 Tabelul 6 Criterii propuse pentru identificarea evenimentelor istorice semnificative la nivel na(cid:412)ional ............................................................................................ 22 Tabelul 7 Evenimente istorice semnificative identificate în cadrul Administra(cid:412)iei Bazinale de Ap(cid:265) Siret .................................................................................. 22 Tabelul 8 Centralizator al evenimentelor istorice semnificative ......................................................... 24 Tabelul 9 Zonele cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii identificate în cadrul Administra(cid:412)iei Bazinale de Ap(cid:265) Siret .................................................................... 37 3 Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret 1. Introducere Directiva 2007/60/CE privind evaluarea (cid:404)i managementul riscului la inunda(cid:412)ii are drept scop reducerea consecin(cid:412)elor negative pentru s(cid:265)(cid:374)(cid:265)tatea uman(cid:265), mediu, patrimoniul cultural (cid:404)i activitate economic(cid:265) asociate inunda(cid:412)iilor. În acest sens statele membre au obligativitatea identific(cid:265)rii bazinelor hidrografice (cid:404)i a zonelor costiere care prezint(cid:265) risc la inunda(cid:412)ii, de a întocmi h(cid:265)(cid:396)(cid:412)i ale riscului la inunda(cid:412)ii (cid:404)i de a elabora planuri de management a riscului la inunda(cid:412)ii pentru respectivele zone. Etape de implementare Implementarea directivei se realizeaz(cid:265) în 3 etape: evaluarea preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii (EPRI), întocmirea de h(cid:265)(cid:396)(cid:412)i de hazard (cid:404)i risc la inunda(cid:412)ii, realizarea de planuri de management al riscului la inunda(cid:412)ii. Evaluare preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii Termen Desemnare zone cu risc Identificare inunda(cid:412)iei finalizare poten(cid:412)ial semnificativ la istorice semnificative 22.12.2011 inunda(cid:412)ii Termen (cid:44)(cid:265)(cid:396)(cid:412)i de hazard la (cid:44)(cid:265)(cid:396)(cid:412)i de risc la finalizare inunda(cid:412)ii 22.12.2013 inunda(cid:412)ii Planuri de management al riscului la inunda(cid:412)ii Termen finalizare 22.12.2015 Fiecare etap(cid:265) va fi revizuit(cid:265) la fiecare 6 ani Figura 1 Etape de implementare ale Directivei Inunda(cid:412)ii (cid:404)i termenele de finalizare EPRI presupune identificarea inunda(cid:412)iilor istorice semnificative care au avut consecin(cid:412)e semnificative asupra: activit(cid:265)(cid:412)ii umane, mediului, patrimoniului cultural (cid:404)i 4 Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret activit(cid:265)(cid:412)ii economice, dar (cid:404)i delimitarea zonelor cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii, cu alte cuvinte zonele unde în viitor se pot produce inunda(cid:412)ii. Aceast(cid:265) prim(cid:265) etap(cid:265) are drept termen de finalizare 22 decembrie 2011, cu termen de raportare la Comisia European(cid:265) 22 martie 2012. Aceast(cid:265) evaluare preliminar(cid:265) a fost bazat(cid:265) pe informa(cid:412)iile disponibile la momentul actual (cid:404)i/sau u(cid:404)or deductibile. Raportul de fa(cid:412)(cid:265) are în vedere evaluarea preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii în districtul de bazin Siret, conform articolului 4 al Directivei; pe baza acesteia urmeaz(cid:265) s(cid:265) se realizeze (tot în cadrul acestei prime etape de implementare) identificarea zonelor cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii. Mai departe, zonele cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii vor deveni subiectul urm(cid:265)toarelor dou(cid:265) etape de implementare a Directivei, respectiv elaborarea h(cid:265)(cid:396)(cid:412)ilor de hazard (cid:404)i de risc la inunda(cid:412)ii(cid:3)(cid:404)i întocmirea Planului de management al riscului la inunda(cid:412)ii. În esen(cid:412)(cid:265), la nivelul ABA Siret, evaluarea preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii (EPRI) a presupus parcurgerea urm(cid:265)toarelor etape: (cid:120) Colectarea informa(cid:412)iilor referitoare la inunda(cid:412)iile istorice (din trecut) (cid:404)i asamblarea informa(cid:412)iilor în fi(cid:404)iere spreadsheet; informa(cid:412)iile înregistrate în fi(cid:404)ierele excel reprezint(cid:265) baza informa(cid:412)iilor ce urmeaz(cid:265) s(cid:265) fie raportate la CE; (cid:120) Corectarea informa(cid:412)iilor transmise de ABA Siret de c(cid:265)tre MMP / ANAR/ INHGA (cid:404)i identificarea evenimentelor istorice (cid:404)i selectarea evenimentelor semnificative pe baza criteriilor propuse de INHGA (cid:404)i agreate la nivel na(cid:412)ional; (cid:120) Cartografierea loca(cid:412)iilor inunda(cid:412)iilor istorice (GIS), realizata la nivelul ABA Siret, verificat(cid:265) / corectat(cid:265) la nivelul ANAR (cid:404)i INHGA (cid:404)i adaptat(cid:265) ulterior cerin(cid:412)elor de raportare WISE; (cid:120) Identificarea zonelor cu risc poten(cid:412)ial semnificativ la inunda(cid:412)ii pe baza datelor, studiilor (cid:404)i rezultatelor proiectelor disponibile (cid:404)i cartografierea acestora în mediu GIS, realizat(cid:265) la nivelul ANAR-INHGA. 2. Atribu(cid:412)ii privind implementarea Directivei 2007/60/EC În România sunt aprobate o serie de acte normative cu privire la managementul riscului la inunda(cid:412)ii (v. Anexa 1); între acestea, se men(cid:412)ioneaz(cid:265) ultimele dou(cid:265) aprobate, de o importan(cid:412)(cid:265) vital(cid:265) pentru implementarea Directivei Inunda(cid:412)ii, dup(cid:265) cum urmeaz(cid:265): (cid:120) HG 846 /2010 privind aprobarea Strategiei Na(cid:412)ionale de Management al Riscului la Inunda(cid:412)ii pe termen mediu (cid:404)i lung (cid:120) OU 3/2010 pentru modificarea (cid:404)i completarea Legii Apelor 107/1996 - transpune integral prevederile Directivei 2007/60/CE. 5 Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret Sec(cid:412)iunea a-51- a din Legea Apelor (107/1996) Art. 761 (1) Pentru fiecare district de bazin hidrografic prev(cid:265)zut la art. 6 alin. (6) se realizeaz(cid:265) o evaluare preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii, în conformitate cu alin. (2). Art. 761(4) Autoritatea public(cid:265) central(cid:265) din domeniul apelor asigur(cid:265) evaluarea preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii (cid:404)i raportarea c(cid:265)tre Comisia European(cid:265), pân(cid:265) la data de 22 decembrie 2011. Art. 762 (1) Pe baza evalu(cid:265)rii preliminare a riscului la inunda(cid:412)ii, prev(cid:265)zut(cid:265) la art. 76 , pentru fiecare district de bazin hidrografic prev(cid:265)zut la art. 6 alin.(6) se identific(cid:265) arealele unde exist(cid:265) risc poten(cid:412)ial semnificativ de inundare sau unde materializarea acestui risc este probabil(cid:265). Cadrul institu(cid:412)ional (cid:404)i organizatoric Managementul riscului la inunda(cid:412)ii în România este asigurat, în principal, de Ministerul Mediului (cid:404)i P(cid:265)durilor (MMP), la nivel central (cid:404)i de Administra(cid:412)ia Na(cid:412)ional(cid:265) „Apele Romane” (ANAR) prin cele 11 Administra(cid:412)ii Bazinale de Ap(cid:265) (ABA Some(cid:404)-Tisa, ABA Cri(cid:404)uri, ABA Mure(cid:404), ABA Banat, ABA Jiu, ABA Olt, ABA Arge(cid:404)-Vedea, ABA Buz(cid:265)u-Ialomi(cid:412)a, ABA Siret, ABA Prut-Bârlad, ABA Dobrogea-Litoral) (cid:404)i Institutul Na(cid:412)ional de Hidrologie (cid:404)i Gospod(cid:265)rire a Apelor (INHGA). Figura 2 Administra(cid:412)iile Bazinale de Ap(cid:265) din cadrul Administra(cid:412)iei Na(cid:412)ionale „Apele Romane” 6 Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret Ministerul Administra(cid:412)iei (cid:404)i Internelor prin Inspectoratul General pentru Situa(cid:412)ii de Urgen(cid:412)(cid:265), la nivel central (cid:404)i Inspectoratele pentru Situa(cid:412)ii de Urgen(cid:412)(cid:265), la nivel local (la nivelul celor 41 de jude(cid:412)e), coordoneaz(cid:265) interven(cid:412)ia în caz de situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265) generate de inunda(cid:412)ii care afecteaz(cid:265) siguran(cid:412)a public(cid:265). Pe lâng(cid:265) institu(cid:412)iile cu rol primordial în managementul riscului la inunda(cid:412)ii, mai sunt implica(cid:412)i (cid:404)i al(cid:412)i actori la nivel central (8 ministere) precum (cid:404)i o serie de institu(cid:412)ii la nivel na(cid:412)ional, jude(cid:412)ean (cid:404)i local, care au responsabilit(cid:265)(cid:412)i (cid:404)i sarcini specifice, etc. În România func(cid:412)ioneaz(cid:265) Sistemul na(cid:412)ional de management al situa(cid:412)iilor de urgen(cid:412)(cid:265) generate de inunda(cid:412)ii cu urm(cid:265)toarea structur(cid:265): (cid:120) Comitetul Na(cid:412)ional pentru Situa(cid:412)ii de Urgen(cid:412)(cid:265) condus de ministrul administra(cid:412)iei (cid:404)i internelor sub coordonarea primului-ministru; (cid:120) Comitete Ministeriale pentru situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265) - condus de ministrul de resort, între acestea o importan(cid:412)(cid:265) deosebit(cid:265) revenind Comitetului Ministerial pentru situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265) din cadrul Ministerului Mediului (cid:404)i P(cid:265)durilor, condus de ministrul mediului (cid:404)i p(cid:265)durilor; (cid:120) Comitetul jude(cid:412)ean pentru situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265), condus de prefect; (cid:120) Comitetul local pentru situa(cid:412)ii de urgen(cid:412)(cid:265), condus de primar; (cid:120) Administra(cid:412)ia Na(cid:412)ional(cid:265) „Apele Române” (cid:404)i unit(cid:265)(cid:412)ile sale teritoriale - care asigur(cid:265) interven(cid:412)ia la lucr(cid:265)rile hidrotehnice din administrare, precum (cid:404)i asisten(cid:412)a tehnic(cid:265) de specialitate pentru celelalte cazuri de interven(cid:412)ie; (cid:120) Ceilal(cid:412)i de(cid:412)in(cid:265)tori de lucr(cid:265)ri cu rol de ap(cid:265)rare împotriva inunda(cid:412)iilor; (cid:120) Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate acumul(cid:265)ri mici. Conform legisla(cid:412)iei na(cid:412)ionale, EPRI este în responsabilitatea MMP (cid:404)i ANAR (prin ABA- uri (cid:404)i INHGA), care au urm(cid:265)toarele responsabilit(cid:265)(cid:412)i: (cid:120) MMP - autoritatea public(cid:265) central(cid:265) din domeniul apelor care elaboreaz(cid:265) strategia (cid:404)i concep(cid:412)ia de ap(cid:265)rare împotriva inunda(cid:412)iilor; asigur(cid:265) evaluarea preliminar(cid:265) a riscului la inunda(cid:412)ii (cid:404)i raportarea c(cid:265)tre Comisia European(cid:265). (cid:120) ANAR - institu(cid:412)ie public(cid:265) de interes na(cid:412)ional, în coordonarea autorit(cid:265)(cid:412)ii publice centrale din domeniul apelor; asigur(cid:265) aplicarea politicii na(cid:412)ionale de management al riscului la inunda(cid:412)ii, coordoneaz(cid:265) colectarea datelor necesare raport(cid:265)rilor. (cid:120) ABA - institu(cid:412)ii publice, unit(cid:265)(cid:412)i subordonate direct Administra(cid:412)iei Na(cid:412)ionale "Apele Romane"; ofer(cid:265) datele necesare raport(cid:265)rilor periodice c(cid:265)tre CE privind implementarea Directivei Inunda(cid:412)ii. (cid:120) INHGA - institu(cid:412)ie public(cid:265), subordonat(cid:265) Administra(cid:412)iei Na(cid:412)ionale "Apele Romane"; realizeaz(cid:265) studii ce stau la baza elabor(cid:265)rii metodologiilor necesare (cid:404)i coordoneaz(cid:265), într-o manier(cid:265) unitar(cid:265), raportarea c(cid:265)tre CE a informa(cid:412)iilor primite de la ANAR. 7 Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret 3. Prezentare general(cid:265) a districtului de bazin Siret Localizare Bazinul hidrografic al râului Siret are o suprafa(cid:412)(cid:265) de 47.610 km2, din care 42.890 km2 pe teritoriul românesc. Suprafa(cid:412)a bazinului hidrografic Siret, gestionat(cid:265) de A.B.A. Siret – Bac(cid:265)u este de 27.402 km2. Râul Siret este, dintre râurile interioare, cel mai important afluent al fluviului Dun(cid:265)rea, de pe teritoriul României. Râul Siret izvor(cid:265)(cid:404)te din Carpa(cid:412)ii P(cid:265)duro(cid:404)i (de pe teritoriul actual al Ucrainei), (cid:393)(cid:265)trunde în România în localitatea Vasc(cid:265)(cid:437)(cid:412)i, situat(cid:265) la circa 5 km NE de ora(cid:404)ul Siret (cid:404)i, dup(cid:265) un parcurs total de 726 km (559 km în România), se vars(cid:265) în Dun(cid:265)re, în apropiere de municipiul Gala(cid:412)i la (cid:98)endreni. Bazinul hidrografic are o form(cid:265) alungit(cid:265)(cid:3)(cid:404)i este delimitat de meridianele: 24050E (cid:404)i 28000’E (cid:404)i paralele: 45005’N (cid:404)i 48015’N. Clima Clima este continental(cid:265), cu excep(cid:412)ia regiunii de munte unde predomina climatul specific de munte, (cid:404)i al zonei de câmpie unde este influen(cid:412)at(cid:265) de climatul de step(cid:265). Clima bazinului este individualizat(cid:265) pe marile unit(cid:265)(cid:412)i de relief, de la cea umed(cid:265)(cid:3)(cid:404)i rece în zona montan(cid:265), la cea de tranzi(cid:412)ie în Subcarpa(cid:412)i (cid:404)i la cea continental(cid:265) în Podi(cid:404)ul Central Moldovenesc (cid:404)i Lunca Siretului. Precipita(cid:412)iile scad de la Vest la Est, de la medii multianuale de 1.100 – 650 mm în Carpa(cid:412)ii Orientali, la 500 – 700 mm în Subcarpa(cid:412)i (cid:404)i la 450 – 600 mm în zona de Est. Datorit(cid:265) acestor condi(cid:412)ii impuse de clim(cid:265)(cid:3)(cid:404)i relief, debitele naturale ale râurilor sunt mai sc(cid:265)zute în anii seceto(cid:404)i (cid:404)i perioadele de var(cid:265), mai ales în zona de câmpie. Relief (cid:404)i geologie Suprafa(cid:412)a întins(cid:265) a bazinului hidrografic Siret, presupune o mare varietate a tuturor elementelor cadrului fizico – geografic. Prezint(cid:265) importan(cid:412)(cid:265), mai ales, zonele str(cid:265)(cid:271)(cid:265)tute de principalii afluen(cid:412)i de dreapta ai Siretului (Siretul Mic, Suceava, (cid:98)omuzurile, Moldova, Valea Neagra, Bistri(cid:412)a, Trotu(cid:404), Putna (cid:404)i Râmnicu S(cid:265)rat) care dreneaz(cid:265) în principal regiunea montana, c(cid:265)reia îi este caracteristic(cid:265) o scurgere bogat(cid:265). La rândul sau, zona de podi(cid:404) este important(cid:265) pentru caracterul puternic toren(cid:412)ial al scurgerii (cid:404)i prin prezen(cid:412)a fenomenelor de secet(cid:265). Relieful bazinului hidrografic Siret este caracterizat prin urm(cid:265)toarele forme de relief: (cid:120) Lan(cid:412)ul muntos al Carpa(cid:412)ilor Orientali o zona vulcanic(cid:265) a masivului C(cid:265)limani; o zona cristalino-mezozoic(cid:265) (cu mun(cid:412)ii Maramure(cid:404)ului, Rodnei, mun(cid:412)ii Suhardului, mun(cid:412)ii Bistri(cid:412)ei (cid:404)i mun(cid:412)ii Haghima(cid:404), Ciuc); 8 Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret o zona de fli(cid:404) (Obcinile Mestec(cid:265)ni(cid:404)(cid:3)(cid:404)i Feredeu, Obcina Mare, Culmea Stâni(cid:404)oara, Masivul Ceahl(cid:265)u, mun(cid:412)ii Tarc(cid:265)u, Nemira, Oituz, Vrancei). (cid:120) Zona subcarpatic(cid:265) (depresiuni (cid:404)i culmi subcarpatice) este format(cid:265) din roci relativ moi, dar intens cutate (cid:404)i este reprezentat(cid:265) prin depresiuni largi (Neam(cid:412), Crac(cid:265)u – Bistri(cid:412)a, Tazl(cid:265)u, Ca(cid:404)in, limitate la est de culmi anticlinale: Ple(cid:404)ul, Dealul M(cid:265)rgineni, Pietricica Bac(cid:265)u, Ou(cid:404)orul). Podi(cid:404)ul Central Moldovenesc este una din unit(cid:265)(cid:412)ile tipice de platform(cid:265), acoperind tot spa(cid:412)iul din fa(cid:412)a Carpa(cid:412)ilor Orientali (cid:404)i subcarpa(cid:412)ilor, pân(cid:265) la râul Prut. Forma(cid:412)iunile geologice care îl compun au o c(cid:265)dere slab(cid:265) spre sud – sud-est iar o re(cid:412)ea deas(cid:265) de v(cid:265)i a divizat podi(cid:404)ul într-o serie de culmi cu profiluri asimetrice caracteristice. (cid:120) Zona de câmpie cuprinde marginea sudic(cid:265) mai coborât(cid:265) a Podi(cid:404)ului Central Moldovenesc (cid:404)i partea de nord – nord-est a Câmpiei Române. (cid:102)inutul este cel mai coborât, având cota minim(cid:265) în Lunca Siretului la v(cid:265)rsare, de numai 7 m deasupra nivelului Marii Negre. Regiunile de deal (cid:404)i câmpie formeaz(cid:265) aproximativ 75% din suprafa(cid:412)a bazinului, iar regiunea de munte cca. 25%. Altitudinea medie a bazinului este 515 m (cid:404)i 507 m pentru suprafa(cid:412)a aferent(cid:265)(cid:3)(cid:412)(cid:265)rii noastre. Regimul hidrologic Ape de suprafa(cid:412)(cid:265) Re(cid:412)eaua cursurilor de ap(cid:265) din bazinul hidrografic Siret este bine dezvoltat(cid:265)(cid:3) (cid:404)i cuprinde o lungime codificat(cid:265) de 15.157 km reprezentând 12,4% din lungimea total(cid:265) a râurilor din România, (15.175 km în România din care 10.380 km în bazinul hidrografic administrat de Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret). Densitatea acesteia este mai mare în zona montan(cid:265), înalt(cid:265) (1-2 km/km2) (cid:404)i de câmpie (0,2-0,5 km/km2). Densitatea medie a re(cid:412)elei hidrografice din bazin este de 0,35 km/kmp, mai mare decât densitatea medie pe (cid:412)ar(cid:265) care este de 0,328 km/kmp. Râurile principale sunt: Suceava (L=173 km, S=2298 km²), Moldova (L=213 km, S= 4299 km²), Bistri(cid:412)a (L=283 km, S=7039 km²), Trotu(cid:404) (L=162 km, S=4456 km²), Putna (L= 153 km,S=2480 km²) (cid:404)i Râmnicu S(cid:265)rat (L=137 km, S=1063 km). Ape subterane În cadrul districtului de bazin hidrografic Siret au fost delimitate un num(cid:265)r de 6 de corpuri de ap(cid:265) subteran(cid:265) dintre care 4 sunt de tip poros permeabil, delimitate în depozite de vârst(cid:265) cuaternar(cid:265)(cid:3)(cid:404)i sarma(cid:412)ian(cid:265), un corp apar(cid:412)ine tipului fisural, cantonat în depozite de vârst(cid:265) precambian superior – paleozoic, iar un corp apar(cid:412)ine tipului fisural – carstic dezvoltat 9 Raport - Evaluarea preliminara a riscului la inunda(cid:412)ii Administra(cid:412)ia Bazinal(cid:265) de Ap(cid:265) Siret în depozite trasic – jurasic – cretacice. Dintre cele 6 corpuri de ap(cid:265), 5 sunt ape freatice, iar unul este de adâncime. Resursa total(cid:265) de ap(cid:265) subteran(cid:265) este de 542 mil.m3/an, din care 462 mil. m3 apar(cid:412)in corpurilor freatice. Arii protejate (cid:404)i zone umede Arii protejate Cunoa(cid:404)terea ariilor protejate, a zonelor umede, a zonelor (cid:404)i siturilor de interes (cid:404)tiin(cid:412)ific (cid:404)i turistic, precum (cid:404)i a celor care necesit(cid:265) refacere ecologic(cid:265), este necesar(cid:265) pentru evitarea amplas(cid:265)rii de lucr(cid:265)ri improprii de gospod(cid:265)rire a apelor în aceste locuri, asigurarea protec(cid:412)iei mediului, refacerea ecologica precum (cid:404)i pentru luarea unor masuri adecvate de ap(cid:265)rare împotriva efectelor distructive ale apelor. În conformitate cu cerin(cid:412)ele Directivei Cadru a Apei (cid:404)i a Legii Apelor (107/1996, modificat(cid:265)(cid:3)(cid:404)i completat(cid:265) prin Legea 310/2004) s-a elaborat registrul zonelor protejate care au strânsa leg(cid:265)tur(cid:265) cu mediul acvatic. Registrul include urm(cid:265)toarele categorii de zone protejate: (cid:120) Zone de protec(cid:412)ie pentru capt(cid:265)rile de ap(cid:265) destinate potabiliz(cid:265)rii (19 arii protejate pentru capt(cid:265)ri din surse de suprafa(cid:412)(cid:265)(cid:3) (cid:404)i 87 arii protejate pentru capt(cid:265)ri din subteran); (cid:120) Zone pentru protec(cid:412)ia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic (p(cid:265)str(cid:265)v comun - Salmo trutta fario, lipan - Thymallus thymallus (cid:404)i lostri(cid:412)a – Hucho hucho) identificate pe cursurile de ap(cid:265) totalizeaz(cid:265) 1824 km; (cid:120) Zone destinate pentru protec(cid:412)ia habitatelor (cid:404)i speciilor unde apa este un factor important (31 zone protejate din care 6 reprezint(cid:265) Parcuri na(cid:412)ionale); (cid:120) Zone vulnerabile la nitra(cid:412)i au fost identificate pe arealul a 54 de localit(cid:265)(cid:412)i. Zone umede Zonele umede sunt definite de Legea nr.5/1991 privind aderarea României la Conven(cid:412)ia Ramsar, ca fiind întinderi de b(cid:265)lti, mla(cid:404)tini, turb(cid:265)rii, de ape naturale sau artificiale permanente sau temporare, unde apa este st(cid:265)(cid:410)(cid:265)toare sau curg(cid:265)toare, dulce, salmastr(cid:265) sau (cid:400)(cid:265)rat(cid:265), inclusiv întinderile de ap(cid:265) marin(cid:265) a c(cid:265)ror adâncime la reflux nu dep(cid:265)(cid:404)(cid:286)(cid:404)te 6 metri. În bazinul hidrografic al râului Siret au fost identificate un num(cid:265)r de 30 zone umede. 10
Description: