provocări ale mileniului iii * elemente ale reformei armatei româniei şi ale reconversiei industriei de

275 Pages·2007·1.32 MB·Romanian

Gabriel I. NĂSTASE Mihai Micador NICOLAE

PROVOCĂRI ALE MILENIULUI III
*
ELEMENTE
ALE REFORMEI ARMATEI ROMÂNIEI
ŞI ALE RECONVERSIEI
INDUSTRIEI DE APĂRARE
2
Conf. Univ. Dr. Ing./Dr.ec. Gabriel I. NĂSTASE

- doctor în inginerie mecanică
- doctor în economie
- doctorand în ştiinţe militare

Dr. Ing. Mihai Micador NICOLAE

- doctor în ştiinţe militare

PROVOCĂRI ALE MILENIULUI III
*
ELEMENTE ALE REFORMEI
ARMATEI ROMÂNIEI
ŞI ALE RECONVERSIEI
INDUSTRIEI DE APĂRARE

SOCIETATEA SCRIITORILOR MILITARI
EDITURA ION BASGAN
BUCUREŞTI - 2006
3
Copyright © Editura ION BASGAN, 2006.
Toate drepturile acestei ediţii sunt rezervate Editurii ION BASGAN.
FUNDAŢIA ŞI EDITURA ION BASGAN
Adresă: str.Splaiul Independenţei, nr.2K, et.2, sector 3, Bucureşti, România;
Tel: [phone];
E-mail: [email protected]
Redactor: Liviu VIŞAN
Consultant ştiinţific: Gl.bg.(r) dr. Marian ROTARU
Tehnoredactare: Dumitriana C. BĂNICĂ
Coperta: Adrian PANDEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
NĂSTASE, GABRIEL I.
Provocări ale mileniului III - elemente ale reformei armatei şi

ale reconversiei industriei de apărare / Gabriel I. Năstase, Mihai Micador
Nicolae ; pref. ; g-ral (r) dr. Decebal Ilina . – Bucureşti : Societatea
Scriitorilor Militari, 2006.
Bibliogr.
ISBN (10) 973-8941-04-0 ; ISBN 978-973-32-8941-04-5

ISBN 973-86740-4-2

I. Nicolae, Mihai Micador

II. Ilina, Decebal (pref.)

355.498

4
PROVOCĂRI ALE MILENIULUI III
*
ELEMENTE ALE REFORMEI ARMATEI
ROMÂNIEI
ŞI ALE RECONVERSIEI INDUSTRIEI DE
APĂRARE

PREFAŢA ........................................................................................ pag. 9

INTRODUCERE .......................................................................................13

1. EVOLUŢII ÎN ARMATA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL
SCHIMBĂRILOR INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE..................15
1.1. Controlul democratic civil asupra forţelor armate....................16
1.2. Instituţii cu atribuţii în domeniu................................................19
1.3. Conducerea şi misiunile Armatei României..............................23
1.3.1. Conducerea activităţilor destinate apărării
naţionale...............................................................................23
1.3.2. Misiunile Armatei României.......................................29
1.4. Reforma în cadrul Armatei României: scop, premise, obiective
...................................................................................................30

2. MISIUNILE, ORGANIZAREA ŞI ROLUL CATEGORIILOR DE
FORŢE ALE ARMATEI ROMANIEI................................................32
2.1. Misiunile, organizarea şi rolul FORŢELOR TERESTRE............32
2.2. Misiunile, organizarea şi rolul FORŢELOR AERIENE (Aviaţia
şi Apărarea Antiaeriană)............................................................35
2.3. Misiunile, organizarea şi rolul FORŢELOR NAVALE (Marina
Militară).....................................................................................39
2.4. Elemente de caracterizare a FORŢEI DE REACŢIE RAPIDĂ
(F.R.R).......................................................................................42
2.5. Infrastructura strategică şi militară specifică.............................43
2.6. Concepţii privind modernizarea Armatei României..................44

3. TENSIUNI, RISCURI ŞI AMENINŢĂRI DE SECURITATE..........63

4. POLITICA DE APĂRARE...................................................................71
5
4.1. Elemente de politică de securitate a României..........................75
4.2. Demersurile strategice de integrare a României în structurile
europene şi euro-atlantice.........................................................76
4.3. Participarea la organismele de cooperare în care sunt implicate
NATO şi UE.............................................................................78
4.4. Participarea la operaţiuni sau misiuni multinaţionale.............100
4.4.1. Participarea la operaţiuni de menţinere a păcii..........100
4.4.2. Participarea în domeniul controlului armamentelor,
dezarmării şi întăririi încrederii şi securităţii.............104

5. CONSIDERAŢII ASUPRA CONCEPTULUI DE ARMATĂ
COMUNĂ.............................................................................................108

6. REFLECTAREA FORŢELOR ARMATE ÎN STAT ŞI SOCIETATE
................................................................................................................110

7. EVALUAREA RESURSELOR PENTRU APĂRARE.....................117

8. MODELUL ROMÂNESC AL REFORMEI ÎN DOMENIUL
APĂRĂRII............................................................................................118

9. EVOLUŢIA INDUSTRIEI DE APĂRARE ÎNTRE NECESITATE ŞI
RECONVERSIE...................................................................................121

10. SITUAŢIA INDUSTRIEI DE APĂRARE ÎN ALTE ŢĂRI...........131

11. EVOLUŢIA POLITICILOR ÎN DOMENIUL INDUSTRIEI DE
APĂRARE...........................................................................................139

12. EVOLUŢIA SISTEMELOR INDUSTRIALE DIN DOMENIUL
PRODUCŢIEI DE APĂRARE .........................................................145

13. ROLUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ÎN CADRUL
POLITICII INDUSTRIALE DIN SECTORUL PRODUCŢIEI DE
APĂRARE...........................................................................................149
13.1. Predicţii asupra evoluţiilor în 2005-2008..............................150
13.2. Rolul întreprinderilor mici şi mijlocii....................................152

14. TEHNICI ŞI PROCEDEE DE RECONVERSIE ÎN INDUSTRIA
DE APĂRARE....................................................................................154
14.1. Şedinţa-cadru scientizată a procesului de reconversie...........155
14.2. Alternative de conversie posibile...........................................157
14.3. O posibilă situaţie în cazul României....................................161

15. DETERMINĂRI GLOBALE ÎN APARIŢIA STĂRILOR
CONFLICTUALE .............................................................................166

6
16. REZOLVAREA PROBLEMELOR CONFLICTUALE
NEPRODUCTIVE ............................................................................170

17. ACCEPTAREA CONFLICTELOR CA MIJLOC DE
MODELARE .....................................................................................177

18. TIPURI DE RĂZBOAIE MODERNE ŞI TENDINŢE DE
ÎNZESTRARE ...................................................................................187
18.1. Armele nucleare....................................................................187
18.2. Armele chimice.....................................................................190
18.3. Armele geofizice...................................................................190

19. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL PRODUCŢIEI DE
APĂRARE .........................................................................................191

20. TRANSFERUL CERCETĂRII – DEZVOLTĂRII MILITARE
CĂTRE INDUSTRIA CIVILĂ ........................................................195
20.1. Problematica adaptării industriei de apărare.........................198
20.2. Globalizarea pieţei civile.......................................................199
20.3. Transformări rapide de generaţii în tehnologiile civile.........200
20.4. Cercetarea civilă şi cea militară ............................................200
20.5. Decizia politică - factor de influenţă asupra transferului de
tehnologie..............................................................................202
20.6. Rezultatele deciziilor luate în cadrul Alianţei NATO...........202

21. INDUSTRIA DE APĂRARE ÎNTRE INTEGRAREA ÎN NATO ŞI
INTEGRAREA ÎN UE A ŢĂRILOR DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI
DE EST .....................................................................................................206

22. ELEMENTE DE BAZĂ ŞI SCURT ISTORIC AL INDUSTRIEI DE
APĂRARE DIN ROMÂNIA ............................................................210
22.1. Scurt istoric al industriei de apărare din România................210
22.2. Industria de apărare în perioada 1990 – 2004.......................215
22.3. Elemente de bază ale industriei de apărare din România......223

23. CONCEPŢIA OFICIALITĂŢILOR DIN DOMENIUL APĂRĂRII
REFERITOARE LA INDUSTRIA SPECIFICĂ ACESTUIA .....226
23.1. Criterii privind necesităţile de apărare..................................229
23.2. Criterii economico-financiare...............................................230

24. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ MILITARĂ
ÎN ROMÂNIA ...................................................................................231
24.1. În domeniul tehnicii de aviaţie.............................................234
24.2. În domeniul tehnicii de apărare antiaeriană..........................234
7
24.3. În domeniul tehnicii de transmisiuni/comunicaţii.................235
24.4. În domeniul tehnicii de blindate şi artilerie...........................235

25. DIRECŢIILE PRINCIPALE DE ACŢIUNE ALE
ÎNTREPRINDERILOR ÎN PRODUCŢIA DE APĂRARE DIN
ROMÂNIA ...............................................................................................236

26. COMPATIBILITATE ŞI INTEROPERABILITATE, CONDIŢII
NECESARE PENTRU INTEGRAREA ÎN STRUCTURILE
EUROPENE ŞI EURO-ATLANTICE ..................................................240

27. FONDURILE STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE ALE UNIUNII
EUROPENE ŞI PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE.............246
27.1. Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene
........................................................................................................247
27.2. Planul Naţional de Dezvoltare...............................................249

28. STRATEGIA NAŢIONALĂ DE CERCETARE-DEZVOLTARE-
INOVARE PENTRU PERIOADA 2007-2013 ......................................251
28.1. Abordarea barierelor tehnice: armonizarea...........................255
28.2. Abordarea barierelor tehnice: recunoaşterea reciprocă.........256

29. POLITICA DE SECURITATE ŞI APĂRARE A ROMÂNIEI DIN
PERSPECTIVA POLITICII EXTERNE ŞI DE SECURITATE
COMUNE ŞI A POLITICII EUROPENE DE SECURITATE ŞI
APĂRARE ................................................................................................257
29.1. Poziţia României faţă de politica externă şi de securitate
comună........................................................................................................257
29.2. Relaţia România – PESA din perspectiva relaţiilor
transatlantice...............................................................................................260
29.3. Concluzii. ..............................................................................261

ÎNCHEIERE ............................................................................................262

BIBLIOGRAFIE .....................................................................................264

ANEXE .....................................................................................................269

8
P R E F A Ţ A

Apreciez eforturile autorilor care încearcă, prin această lucrare, să
aducă mai multă lumină şi transparenţă asupra unor procese extrem de
complexe şi insuficient mediatizate, cum sunt reforma armatei şi
reconversia industriei de apărare.

Cartea este utilă şi folositoare nu numai celor care au găsit sau
aplicat aceste strategii de restructurare, dar şi acelora care, citind-o, doresc
să înţeleagă ceea ce citesc, cu atât mai mult cu cât armata a fost şi rămâne
destul de aproape de sufletele românilor. Trebuie să ne amintim că marele
strigăt al lunii decembrie – 1989 a fost „armata e cu noi” şi a însemnat
momentul luminos al triumfului revoluţiei în care erau concentrate toate
speranţele noastre individuale sau colective.
În anii ce au urmat revoluţiei, oamenii au găsit în oştire sentimentul
de siguranţă de care aveau atâta nevoie - aşa se şi explică încrederea
populaţiei în armată exprimată în toate sondajele de opinie efectuate în
ultimii cinsprezece ani.
Căderea regimului comunist din România şi din celelelate state est-
europene, dărâmarea zidului Berlinului şi dezmembrarea Tratatutului de la
Varşovia prevesteau schimbări importante în plan politic, economic şi
militar pe arena internaţională, schimbări ce au fost înţelese la timp şi luate
în calcul de către conducerea oştirii române. În acea perioadă, Alianţa
Nord–Atlantică se confrunta cu supărătoarea realitate de fi rămas fără
adversar sau fără misiunea sa principală, ceea ce a determinat-o să-şi caute
şi redefinească o nouă strategie.
Cu ocazia reuniunii de la Londra, din iulie 1990, alianţa a propus
statelor est-europene stabilirea de relaţii diplomatice permenente iar în
noiembrie 1991, la Roma, a fost constituit Consiliul de Cooperare Nord–
Atlantică ca instanţă de cooperare şi consultare cu statele din Estul Europei.
În cadrul reuniunii la nivel înalt din 11.01.1999 de la Bruxelles, la
propunerea S.U.A., s-a aprobat iniţiativa denumită „Parteneriatul pentru
Pace”. România a fost prima ţară care a adoptat acest concept care a marcat
de fapt începutul procesului dificil, anevoios şi costisitor de restructurare
adevărată a armatei noastre.
9
Astăzi putem aprecia că Ministerul Apărării şi Statul Major General
au făcut reforma suportabilă şi cu un minim de eroare umană.
Parteneriatul pentru Pace dădea prilej candidaţilor să se pregătească
pentru aderare şi să se apropie de standardele NATO dar oferea, în acelaşi
timp, un răgaz secretarului general NATO - Solana - care era obligat să
valseze ca un artist al compromisului între NATO şi RUSIA, fără să
afecteze prestigiul alinaţei şi fără să umilească Moscova, care încerca să-şi
reactiveze reflexele de mare putere.
În cei zece ani de parteneriat, armata română a parcurs o etapă de
restructurare importantă, care i-a permis, în momentul aderării, să aducă în
alianţă un plus de prospeţime, de optimism, de pragmatism dar şi de
profesionalism. Dacă analizăm, comparativ, situaţia politico–militară de
astăzi cu cea din timpul „războiului rece” ajungem la concluzia că relaţiile
duşmănoase, dar niciodată ridicate la rangul unei confruntări deschise între
ţările celor două tratate (NATO şi VARŞOVIA), au fost înlocuite astăzi cu
relaţii de colaborare, cooperare, însă permanent subminate de conflicte
adiacente fierbinţi. În aceste condiţii, „cortina de fier” riscă să fie înlocuită
cu un tranşeu adânc ce ar putea fisura, nemilos şi periculos, continentul
European în două entităţi, profund decalate din punct de vedere economic.
Această riscantă perspectivă nu trebuie ignorată şi împotriva ei trebuie să
luptăm cu toţii.

Factorii de decizie politică au obligaţia să cunoască şi să înţeleagă
realitatea pentru a iniţia măsurile necesare protejării economiei naţionale de
evoluţiile nefireşti care pot apărea în diferite etape şi a asigura resursele
strategice, materiale şi financiare necesare apărării suveranităţii naţionale.
România a fost târâtă în mileniul trei fără o strategie de securitate
coerentă, care să poată da răspuns numeroaselor probleme de securitate cu
care se confruntă în mod real.
Strategia de securitate trebuie să trateze în mod unitar obiectivele
politice, economice, financiare, militare, ştiinţifice, culturale etc - concepute
în unitatea lor - şi modalităţile concrete de acţiune necesare obţinerii
succeselor planificate.
Astfel concepută, strategia de securitate orientează nu numai
deciziile instituţiilor statului, dar şi pe cele ale tuturor organizaţiilor de stat
sau private din România. După elaborarea strategiei de securitate naţională,
Ministerul Apărării Naţionale prezintă strategia militară a României şi
„cineva” ar trebui să întocmească o strategie economică care, de fapt,
constituie suportul financiar pentru toate activităţile din domeniul securităţii
naţionale.
10