PREZENTARE GENERAL Municipiul Bucureşti este aşezat în sud-estul rii, acolo unde în urm cu

544 Pages·2017·4.91 MB·Romanian

PREZENTARE GENERAL(cid:258)

Municipiul Bucureşti este aşezat în sud-estul (cid:288)(cid:259)rii, acolo unde în urm(cid:259) cu câteva sute de ani se
întindeau Codrii Vl(cid:259)siei din care ast(cid:259)zi se p(cid:259)streaz(cid:259) câteva pâlcuri r(cid:259)zle(cid:288)e de p(cid:259)dure. Râul Dâmbovi(cid:288)a
traverseaz(cid:259) oraşul, iar salba de lacuri din nordul capitalei asigur(cid:259) r(cid:259)coarea şi umezeala în timpul toridelor
zile de var(cid:259). Cinstea care revine întemeietorului acestui oraş pare a fi disputat(cid:259) de c(cid:259)tre Bucur Ciobanul,
candidatul tradi(cid:288)iei şi legendei şi de controversatul Vlad (cid:287)epes, omul primului document cunoscut, care
atest(cid:259) existen(cid:288)a capitalei noastre la 20 septembrie 1459. În realitate, cercet(cid:259)rile istorice şi în principal cele
arheologice au scos la iveal(cid:259) vestigiile unei cet(cid:259)(cid:288)i, probabil prima, databil(cid:259) înc(cid:259) din a doua jum(cid:259)tate a
veacului al XIV-lea. Atunci se nasc Bucureştii şi în jurul acelei prime fortifica(cid:288)ii de 160 m.p., vor fi
ctitorite rând pe rând Curtea Domneasc(cid:259), biserica lui Mircea Ciobanul (1558-1559), uli(cid:288)ele negustorilor şi
meseriaşilor, într-un cuvânt oraşul politic şi cultural.
Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coagulând în jurul vechiului centru istoric satele aflate
împrejur. Dâmbovi(cid:288)a a fost un liant al aşez(cid:259)rii urbane care şi-a c(cid:259)utat dimensiunile naturale, extinzându-
se mai cu seam(cid:259) spre nord, în zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se p(cid:259)streaz(cid:259) şi ast(cid:259)zi în memoria
bucureşteanului, c(cid:259)ruia denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon îi sunt familiare ca
zone componente ale capitalei.
În anul 1659, Bucureştii devin definitiv capitala (cid:287)(cid:259)rii Româneşti. Oraşul se dezvolt(cid:259), apar
numeroase biserici, hanuri mari fortificate şi prima arter(cid:259) pavat(cid:259) cu bârne din lemn, Podul Mogoşoaiei
(1692), ulterior rebotezat(cid:259) Calea Victoriei în anul 1878.
În veacul al XIX-lea oraşul se modernizeaz(cid:259) fiind ales capital(cid:259) a României, înf(cid:259)ptuit(cid:259) prin unirea
Moldovei cu (cid:287)ara Româneasc(cid:259), în anul 1862. In acea perioad(cid:259), este considerat cel mai mare oraş din sud-
estul Europei dup(cid:259) Istanbul. Apar pavajul, mai întâi din lemn, apoi din granit de Sco(cid:288)ia şi Sicilia,
iluminatul, canalizarea şi parcurile publice. Spre sfârşitul secolului se traseaz(cid:259) cele dou(cid:259) axe, nord-sud şi
est-vest care structureaz(cid:259) oraşul. De altfel, domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul marilor edificii
reprezentative pentru urbea lui Bucur: Ateneul Român (1888), Funda(cid:288)ia Carol I (1891), Ministerul
Agriculturii (1894), Palatul de Justi(cid:288)ie (1890-1895), Palatul Poştelor (1894-1900), Palatul Sturdza (1899),
Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912), Hotelul Athenee Palace (1914) etc.
Între cele dou(cid:259) r(cid:259)zboaie mondiale, arhitectura elegant(cid:259) şi elita bucureştean(cid:259) i-au adus porecla „Micul
Paris”.
Bucureşti, oraş cu rang de municipiu (din 17 februarie 1968), cu statut de unitate administrativ(cid:259)
aparte (asem(cid:259)n(cid:259)tor jude(cid:288)ului), r(cid:259)mâne de-a lungul timpului capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai
important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiin(cid:288)ific, educa(cid:288)ional, de
trasnsport, informa(cid:288)ional, sportiv şi turistic al (cid:288)(cid:259)rii. Popula(cid:288)ia cu domiciliu în Bucureşti, de peste dou(cid:259)
milioane de locuitori, îl pozi(cid:288)ioneaz(cid:259) pe locul şase în ierarhia capitalelor din Uniunea European(cid:259).
În prezent, capitala are acelaşi nivel administrativ ca şi un jude(cid:288) şi este împ(cid:259)r(cid:288)it(cid:259) în şase sectoare.
Localizare geografic(cid:259): Oraşul se afl(cid:259) situat în S-SE României, în Câmpia Vl(cid:259)siei, la 54-90 m
altitudine, pe râurile Dâmbovi(cid:288)a şi Colentina, la 60 km N de fluviul Dun(cid:259)rea, 120 K S de M-tii Carpa(cid:288)i şi
226 km V de Marea Neagr(cid:259).
Popula(cid:288)ia: La 1 iulie 2015, erau înregistra(cid:288)i cu domiciliul în Bucureşti 2.100.519 locuitori (9% din
popula(cid:288)ia (cid:288)(cid:259)rii), din care 979.954 de sex masculin şi 1.120.565 feminin, rezultând o densitate a popula(cid:288)iei
de 8826 loc./km.p.
1
Clima oraşului este temperat - continental(cid:259), cu uşoare nuan(cid:288)e excesive şi cu unele diferen(cid:288)ieri ale
temperaturii aerului cauzate de înc(cid:259)lzirea suplimentar(cid:259) a re(cid:288)elei stradale din interiorul sau, de arderile de
combustibili industriali şi casnici, de radia(cid:288)ia exercitat(cid:259) de zidurile cl(cid:259)dirilor etc.
TEMPERATURA AERULUI LA STA(cid:287)IA METEOROLOGIC(cid:258) BUCUREŞTI-FILARET
(maxima absolut(cid:259) şi minima absolut(cid:259) anual(cid:259))

- grade Celsius -
Minima absolut(cid:259) anual(cid:259) Maxima absolut(cid:259) anual(cid:259)
2000 -19,0 42,4
data înregistr(cid:259)rii 26 Ianuarie 5 Iulie
2001 -12,6 38,1
data înregistr(cid:259)rii 18 Decembrie 10 August
2002 -18,3 39,0
data înregistr(cid:259)rii 27 Decembrie 24 Iunie
2003 -14,4 39,2
data înregistr(cid:259)rii 14 Februarie 15 August
2004 -13,6 35,6
data înregistr(cid:259)rii 13 Februarie 10 Iulie; 21 August
2005 -18,2 36,0
data înregistr(cid:259)rii 8 Februarie 1 August
2006 -17,0 37,4
data înregistr(cid:259)rii 24 Ianuarie 20 August
2007 -9,2 41,8
data înregistr(cid:259)rii 22 Decembrie 23 Iulie
2008 -13,0 39,0
data înregistr(cid:259)rii 5 Ianuarie 16 August
2009 -12,8 37,8
data înregistr(cid:259)rii 10 Ianuarie 24 Iulie
2010 -18,9 38,1
data înregistr(cid:259)rii 26 Ianuarie 13 August
2011 -14,1 36,9
data înregistr(cid:259)rii 1 Februarie 20 Iulie
2012 -17,2 41,5
data înregistr(cid:259)rii 9 Februarie 7 August
2013 -12,7 37,4
data înregistr(cid:259)rii 10 Ianuarie 29 Iulie
2
2014 -15,9 37,2
data înregistr(cid:259)rii 31 ianuarie 13 august
Sursa: Anuarul Statistic al României - I.N.S.

PRECIPITA(cid:287)II ATMOSFERICE LA STA(cid:287)IA METEOROLOGIC(cid:258) BUCUREŞTI-FILARET
(cantitatea lunar(cid:259) şi anual(cid:259))
-mm-
Cantitate
1901-
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
2000
Ianuarie 39,5 63,0 35,0 31,7 50,7 66,3 65,8 47,5 92,0 52,9 63,3
Februarie 33,3 61,0 30,4 17,1 7,9 39,1 86,1 17,9 75,3 46,3 0,4
Martie 38,1 31,6 65,7 44,4 6,3 31,1 54,1 4,0 13,9 53,9 52,0
Aprilie 46,0 17,0 61,8 3,5 77,7 16,3 45,2 26,9 32,4 28,7 114,5
Mai 68,1 99,5 40,8 41,8 60,5 50,4 115,2 129,6 182,8 70,5 127,7
Iunie 85,5 90,7 39,2 82,1 34,4 88,7 68,1 66,0 21,3 121,7 143,1
Iulie 59,2 125,8 59,0 24,3 59,7 125,8 34,7 48,6 11,4 55,1 38,4
August 50,0 105,4 64,8 105,8 0,4 70,2 24,0 48,6 59,6 17,7 31,6
Septembri 40,6 316,5 45,5 31,8 61,0 55,9 34,2 11,5 47,6 64,9 43,4
3
e
Octombrie 42,9 115,3 25,0 65,9 25,9 61,1 49,7 30,2 25,5 77,0 64,8
Noiembrie 47,8 50,9 25,4 80,9 25,4 19,6 9,8 1,3 9,1 30,5 43,7
Decembrie 41,4 32,3 12,2 81,2 24,9 61,2 72,7 41,9 100,9 0,3 149,9
1109,
Anual(cid:259) 567,7 504,8 610,5 434,8 685,7 659,6 474,0 671,8 619,5 872,8
0
Sursa: Administra(cid:288)ia Na(cid:288)ional(cid:259) de Meteorologie Not(cid:259): 1 mm=1l/m2

Organizarea administrativ(cid:259)
Bucureştiul are un statut special în administra(cid:288)ia româneasc(cid:259), în sensul c(cid:259) este singurul municipiu
care nu apar(cid:288)ine niciunui jude(cid:288).
Oraşul are o form(cid:259) circular(cid:259), axele sale m(cid:259)surând circa 24 km pe direc(cid:288)ia N-S şi circa 22 km E-V,
fiind dispuse radial (în sensul acelor de ceasornic) astfel încât, fiecare s(cid:259) aib(cid:259) în administra(cid:288)ie o parte a
centrului oraşului. Între aceste limite, municipiul Bucureşti cuprinde şase sectoare administrative
(numerotate cu cifre arabe, de la 1 la 6). Fiecare sector are propriul consiliu local format din 27 consilieri
aleşi prin vot, propria prim(cid:259)rie şi un Primar.
Prim(cid:259)ria Capitalei administreaz(cid:259) oraşul şi este condus(cid:259) de un Primar General, iar Deciziile sunt
aprobate şi discutate de Consiliul General alc(cid:259)tuit din 55 de consilieri aleşi.
Din punct de vedere al suprafe(cid:288)ei, Municipiul Bucureşti este cel mai mic jude(cid:288) comparativ cu celelalte
jude(cid:288)e ale (cid:288)(cid:259)rii, având cea mai mare densitate a popula(cid:288)iei. Astfel, Municipiul Bucureşti are o suprafa(cid:288)(cid:259) de
238 km p(cid:259)tra(cid:288)i, din care, suprafa(cid:288)a construit(cid:259) este de peste 70% .
Bucureştiul se afl(cid:259) la urm(cid:259)toarele distan(cid:288)e fa(cid:288)(cid:259) de alte oraşe europene: 425 km - Sofia; 735 km -
Belgrad; 1730 km - Berlin; 1140 km - Viena; 1285 km - Atena; 2040 km - Roma; 2460 km - Paris.
sursa: www.pmb.ro
Pe sectoare administrative, situa(cid:288)ia la 01.07.2015 se prezenta astfel:
4
Suprafa(cid:288)a Densitatea

- km.p. - - loc/kmp -
Municipiul Bucureşti 238 8826
Sector 1 70 3503
Sector 2 32 11697
Sector 3 34 13905
Sector 4 34 9426
Sector 5 30 9929
Sector 6 38 10261

Economia
Bucureşti este cel mai prosper oraş din România, fiind unul dintre principalele centre comerciale
şi noduri de transport din Europa de Est, aici producându-se peste 20% din PIB. În anul 2013, valoarea
PIB-ului a fost de 153724,7 milioane lei, cu peste 13600 milioane lei mai mult fa(cid:288)(cid:259) de valoarea din anul
anterior.
Creşterea economic(cid:259) puternic(cid:259) a oraşului a revitalizat infrastructura şi a condus la dezvoltarea
multor mall-uri, blocuri reziden(cid:288)iale moderne şi cl(cid:259)diri înalte de birouri.
Produsul intern brut – milioane lei -

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Municipiul
114566,5 124286,4 138947,8 140102,2 153724.7
Bucureşti
Not(cid:259): Datele au fost calculate pentru perioada prezentat(cid:259) conform principiilor metodologice ale
Sistemului European de Conturi 2010.

5
Produsul intern brut 
al Municipiului Bucureşti
‐milioane lei preturi curente‐
180000
153724,7
160000
138947,8 140102,2
140000
124286,4
114566,5
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
PIB 2009 PIB 2010 PIB 2011 PIB 2012 PIB 2013

Economia Bucureştiului este în principal axat(cid:259) pe comer(cid:288) şi servicii, acestea din urm(cid:259) crescând în
importan(cid:288)(cid:259) în special în ultimii ani. Oraşul are peste 100.000 de unit(cid:259)(cid:288)i locale active (firme), inclusiv
sediile sociale pentru aproape toate marile companii care îşi desf(cid:259)şoar(cid:259) activitatea în România. De
exemplu, în Bucureşti, numai în anul 2015 s-au înregistrat peste 2100 de înmatricul(cid:259)ri de societ(cid:259)(cid:288)i
comerciale cu participare str(cid:259)in(cid:259) la capitalul social subscris.
Înmatricul(cid:259)ri de societ(cid:259)(cid:288)i comerciale, în anul 2015

Valoarea capitalului social total subscris exprimat în:
Societ(cid:259)(cid:288)i comercialeMoneda Valut(cid:259)

-num(cid:259)r- na(cid:288)ional(cid:259)
- Dolari SUA - - EURO -
- mii lei -
Municipiul Bucureşti*) 2126 71669,9 17814526,2 16145420,0
Sursa de date: Oficiul Na(cid:288)ional al Registrului Comer(cid:288)ului.
*) date provizorii
6
Comer(cid:288)ul interna(cid:288)ional cu bunuri
Reprezint(cid:259) toate schimburile de bunuri între România şi alte (cid:288)(cid:259)ri, având ca obiect: importul de
m(cid:259)rfuri direct pentru consum, m(cid:259)rfurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere,
pentru a fi scoase la consum, exportul de produse na(cid:288)ionale, precum şi exportul de m(cid:259)rfuri importate
declarate pentru consumul intern. De asemenea, se cuprind: importurile temporare de bunuri str(cid:259)ine
pentru prelucrarea în interiorul (cid:288)(cid:259)rii (prelucrare activ(cid:259)) şi exporturile de produse compensatoare dup(cid:259)
prelucrarea în (cid:288)ar(cid:259); exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare din alte (cid:288)(cid:259)ri (prelucrare pasiv(cid:259)) şi
importurile de produse compensatoare dup(cid:259) prelucrarea în afara (cid:288)(cid:259)rii şi bunurile importate sau exportate
în sistemul de leasing financiar (la valoarea integral(cid:259) a bunurilor). Datele sunt exprimate valoric în pre(cid:288)uri
externe efective FOB (pre(cid:288)uri la frontiera (cid:288)(cid:259)rii exportatoare) pentru exporturi şi CIF (pre(cid:288)uri la frontiera
(cid:288)(cid:259)rii importatoare) pentru importuri.
- mii euro -
Anul 2015

ian.1) feb. 1) mar. 1) apr.1) mai1) iun.1) iul.1) aug. 1) sep. 1) oct.2) 1.I-31.X2)
Total
exporturi 806712 765624 828127 761492 723405 771025 889189 742946 834095 855115 7977730
FOB
Total
169131 150507 146362 160117 159124 149228 167820 187407 1567743
importuri 1374493 1405934
5 4 7 9 1 4 9 5 2
CIF
-
Sold - - - - - - -
-567781 -640310 101896 -7699702
FOB/CIF 863188 743582 740222 830154 702052 749338 844114
0
1) Date revizuite; 2) Date provizorii.
Not(cid:259): Diferen(cid:288)ele între datele pentru perioada 1.I. – 31.X şi cele ob(cid:288)inute din însumarea lunilor ianuarie-
octombrie 2015 sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro.
Datele lunare comunicate operativ sunt susceptibile de rectific(cid:259)ri succesive, ca urmare a modific(cid:259)rii sau
anul(cid:259)rii unor declara(cid:288)ii vamale întocmite în lunile anterioare.
7
Transporturi
Înmatricul(cid:259)ri noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor

- num(cid:259)r -
Categorii de vehicule
Categorii de Anul Anul Anul Anul Anul Anul
rutiere pentru transport
vehicule 2009 2010 2011 2012 2013 2014
pasageri
Motorete şi motociclete 844 621 396 360 358 375
Autoturisme 55624 38764 44076 41848 36104 43919
Vehicule noi
Autocare, autobuze
şi microbuze 443 374 318 881 668 530
Motorete şi motociclete 879 629 546 633 658 575
Vehicule
Autoturisme 12549 11701 982 12543 15874 18081
importate de
Autocare, autobuze
ocazie
şi microbuze 56 58 8 75 114 227

8
Înmatricul(cid:259)ri noi de vehicule rutiere pentru transportul m(cid:259)rfurilor

- num(cid:259)r -
Categorii de vehicule
Categorii de Anul Anul Anul Anul Anul
rutiere pentru transport
vehicule 2010 2011 2012 2013 2014
marfuri
Autocamioane 6693 9958 7672 6801 7867
Autotractoare şi
Vehicule noi
autoremorchere … … 1024 1212 1320
Remorci şi semiremorci 971 1821 1165 1227 1479
Autocamioane 1372 2255 1759 1817 2246
Vehicule
Autotractoare şi
importate de
autoremorchere … … 1198 1076 1549
ocazie
Remorci şi semiremorci 1014 928 1269 1175 1194
… = lips(cid:259) date

9
Vehicule rutiere înmatriculate în circula(cid:288)ie la începutul anului, pe tipuri de vehicule şi forme de
proprietate
- num(cid:259)r -
Tipuri de vehicule Forma de Anul Anul Anul Anul Anul Anul
rutiere proprietate 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 10984 10110 9094 8629 8571 8637
Autobuze şi microbuze Persoane
fizice 344 341 342 334 319 330
Total 988847 941084 906292 892986 901129 924213
Autoturisme Persoane
fizice 520402 532068 545837 566250 587233 607269
Mopede şi motociclete Total 16562 17496 18172 18957 19767 20433
(inclusiv
mototricicluri şi Persoane
cvadricicluri) fizice 10744 11937 12828 13676 14456 15084
Total 177419 163686 155757 145351 143955 146389
Autovehicule de marf(cid:259) Persoane
fizice 21067 21784 23057 24465 25565 27013
din care,
- autocamioane Total 170617 157680 150525 127506 125361 126636
- autotractoare Total 6802 6006 5232 17845 18594 19753
Vehicule rutiere Total 13839 11605 10916 10266 10080 10039
pentru scopuri Persoane
speciale fizice 205 231 254 308 305 339
Tractoare Total 3029 2982 2976 2976 2994 3025
10