Politica duplicităţii. Controlul reproducerii în România lui Ceauşescu

368 Pages·2000·7.861 MB·Romanian

by  Gail Kligman

P R O C E S UL
C O M U N I S M U L UI
ACEASTĂ TRADUCERE A FOST PUBLICATĂ CU SPRIJINUL
OPEN SOCIETY INSTITUTE
(CENTER FOR PUBLISHING DEVELOPMENT AND
THE NETWORK WOMEN'S PROGRAM)
GAIL KLIGMAN este profesor în cadrul Departamentului
de Sociologie de la University of California, Los Angeles
(S.U.A.). A predat antropologie la University of Chicago
şi University of Texas, Austin, a deţinut Ion Raţiu Visiting
Chair of Romanian Studies, în cadrul Departamentului
de Government, Georgetown University. Preocupările sale
ştiinţifice vizează domenii ca sociologia politică, antro­
pologia culturală, gender studies, îndeosebi în spaţiul cen­
tral şi est-european (în anii '70 şi '80 a făcut numeroase
stagii de documentare şi cercetare în România, mai ales
în Maramureş; în 1998 a devenit cetăţean de onoare al
comunei Ieud). Gail Kligman face parte din board-ul edi­
torial al unor reviste de prestigiu (Slavic Review, East
European Politics and Societies, Theory and Society, Sfera
politicii etc.); a fost research fellow la Wilson Center,
Center for European Studies, Harvard University, Center
for Russian and East European Studies, University of
California, Berkeley, Collegium Budapest. A organizat
numeroase colocvii şi conferinţe. Este autoarea urmă­
toarelor cărţi: Căluş: Symbolic Transformation in
Romanian Ritual, University of Chicago Press, 1981 (trad.
rom. 2000, Editura Univers); The Wedding of the Dead:
Ritual, Poetics, and Popular Culture in Transylvania,
University of California Press, 1988 (trad. rom. 1998,
Polirom); The Politics of Gender After Socialism (cu Susan
Gal), Princeton University Press, 2000; Reproducing
Gender: Politics, Publics, and Everyday Life after
Socialism (co-editor cu Susan Gal), Princeton University
Press, 2000.
GAIL KL1GMAN
POLITICA DUPLICITĂŢII
Controlul reproducerii
în România lui Ceausescu
Traducere din engleză de
MARILENA DUMITRESCU
H U M AN ITAS
BUCUREŞTI
Coperta
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale
KLIGMAN, GAIL
Politica duplicităţii. Controlul reproducerii în România
lui Ceauşescu / Gail Kligman; trad. Marilena Dumitrescu:
- Bucureşti: Humanitas, 2000
368 p.: 22,5 cm. (Procesul Comunismului)
ISBN 973-50-0104-7
GAIL KLIGMAN
THE POLITICS OF DUPLICITY
Controlling Reproduction in Ceausescu's Romania
University of California Press
Berkeley and Los Angeles, California
© Gail Kligman, 1998
© HUMANITAS, 2000, pentru prezenta versiune românească
ISBN 973-50-0104-7
Mamei mele, dr Beatrice Troyan,
obstetrician-ginecolog
Dedic ediţia românească femeilor care au murit datorită
politicii demografice a regimului Ceauşescu

MULŢUMIRI
Această carte s-a născut greu. Nu numai subiectul, ci şi scrierea ei au fost
un adevărat chin. Doresc să mulţumesc următoarelor persoane pentru spri­
jinul lipsit de echivoc şi pentru ajutorul pe care mi l-au dat. Sînt profund
îndatorată faţă de Nick Andrews, Rita Bashaw, Jean-Claude Chesnais, Henry
David, Eva Fodor, Rodica Radu, Vladimir Tismăneanu şi Katherine Verdery.
Am beneficiat, de asemenea, de contribuţiile valoroase oferite de Georgiana
Fârnoagă, Michael Heim, Claude Karnoouh, Frances Olsen, Nancy şi Al
Stepan şi Stelian Tănase. Trebuie să le mulţumesc pentru generozitate şi
Danei Romalo Andrews, răposatului Mihai Botez, Isabelei Ellsen, lui Susan
Gal, Ken Jacobson, Ken şi Rebecca Jowitt, Albert, Lori şi Michael Kligman,
Pat Merloe, Ruth Milkman, Lindei Miller, lui Jason Parker, Ancăi Oro-
veanu, întregii familii Pop, lui Nancy Scheper-Hugues, Sydel Silverman,
Mary Sladek şi Ivan Szelenyi. Printre cei care au făcut sugestii valoroase
în etapa de concepere a proiectului şi de redactare a primelor versiuni s-au
aflat Dan Chirot, Murray Feshbach, Paul Rabinow, Dumitru Sandu, Ştefana
Steriade şi Richard Stites.
De-a lungul anilor, proiectul a beneficiat de recunoaştere şi finanţare
din partea următoarelor instituţii: the Rockefeller Foundation, the National
Council for Soviet and East European Research, the American Council of
Learned Societies, the International Research and Exchanges Board, Catedra
Raţiu de la Georgetown University, the UCLA Academic Senate and Center
for the Study of Women şi the Wenner-Gren Foundation for Anthropological
Research. Le mulţumesc tuturor în mod deosebit.
Doresc, de asemenea, să-mi exprim recunoştinţa faţă de personalul pos­
tului Radio Europa Liberă — secţia în limba română, pe vremea aceea cu
sediul la Miinchen, şi faţă de Ambasada României la Washington, pentru
asistenţa acordată în diverse momente, de-a lungul perioadei de cercetare
şi redactare. Sînt totodată recunoscătoare faţă de Institute of International
Studies, de la University of California, Berkeley, care mi-a oferit un mediu
stimulativ unde a fost elaborat cadrul general al acestei cărţi 1, precum şi
faţă de University of California Press, pentru permanenta încurajare şi răb­
dare de care a dat dovadă. M-am bucurat de sprijinul lui Stan Holwitz şi
Harry Asforis, de la sediul din Los Angeles, şi am beneficiat enorm de aju­
torul acordat de Sue Heinemann, Janet Mowery şi Nola Burger, de la se-
8 MULŢUMIRI
diul din Berkeley. Pentru ediţia românească, le mulţumesc în special Monei
Antohi, Justinei Bandol, lui Sorin Grancea, lui Călin Goina şi Marianei
Goina.
în România au contribuit la acest proiect mai multe persoane şi insti­
tuţii decît aş putea menţiona aici. Doresc, cu toate acestea, să evidenţiez
în special sprijinul acordat de: Academia de Ştiinţe a României, cu mulţu­
miri speciale lui Dan Ghibernea, pentru etapa iniţială a cercetării; Institutul
de Sociologie; Ministerul Sănătăţii, mai ales fostul ministru Bogdan Ma-
rinescu şi Alin Stănescu, fost director general; Centrul de Statistică al Mi­
nisterului Sănătăţii; Comisia Naţională de Statistică, în special fostul ei
membru Vasile Gheţău şi profesorul emerit Vladimir Trebici; Comitetul
Naţional pentru Adopţii; Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală
(SECS); personalul de la Arhiva Ministerului Apărării; Consulatul
Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi, mai ales, persona­
lul ambasadei, în special Christian Filostrat şi Mary Jo Furgal.
In sfîrşit, trebuie să remarc contribuţiile pe care le-a adus la acest proiect
Smaranda Mezei, cercetător la Institutul de Sociologie, Bucureşti. în 1990,
în spiritul optimist ce a urmat imediat după evenimentele din 1989, ne-am
angajat într-un proiect comun de cooperare. Ca şi mine, Smaranda Mezei
se ocupase anterior de unele probleme legate de existenţa femeilor şi de
strategiile demografice ale regimului Ceauşescu, deşi abordate dintr-o pers­
pectivă diferită. Ceea ce în 1992 a început cu seriozitate ca un promiţător
proiect de colaborare în vederea realizării unei cărţi s-a sfîrşit brusc în decem­
brie 1994, în circumstanţe nefericite.2 Contribuţiile sale individuale la această
lucrare sînt recunoscute aşa cum se cuvine în note. La fel ca mine, ea a
cules date empirice, a luat interviuri şi a participat la discutarea şi scrierea
versiunilor iniţiale ale capitolelor 1-6. Eu am realizat integral reviziile finale
şi toate traducerile. Mezei nu a mai lucrat la acest proiect din 1994. Mai
mult, m-am străduit cît am putut mai bine ca materialele cuprinse în capi­
tolele realizate în colaborare fie să reprezinte cercetări noi, fie să conţină
trimiterile necesare.3 Moştenirile lăsate de regimul Ceauşescu sînt numeroase
şi adesea dureroase; cartea de faţă şi procesul elaborării ei stau mărturie
în acest sens.
INTRODUCERE
Politică, reproducere şi duplicitate
Libertatea triumfă şi România are libertatea de a alege: legile româneşti
care au interzis avortul înainte de Revoluţie ar trebui sâ servească drept
avertisment pentru Statele Unite.
J. ROWE, Christian Science Monitor, 27 ianuarie 1990
Ruşine pentru felul în care sînt trataţi copiii: de ce România tre­
buie să înveţe să le poarte de grijă.
C. SARLER, London Sunday Times Magazine, 20 ianuarie 1991
Curtea Supremă a Irlandei permite adolescentelor să opteze pen­
tru avort: tinerele care au fost violate pot pleca în Anglia pentru
întrerupere de sarcină.
G. FRANKEL, Washington Post, 27 februarie 1992
China lasă mii de orfani să moară, susţine un grup american de
luptă pentru drepturile omului.
p. TYLER, New York Times, 6 ianuarie 1996
Titluri precum cele de mai sus apar cu regularitate pe prima pagină a mari­
lor ziare din lumea întreagă. în 1996, la şase ani după ce imaginile dra­
matice şi tulburătoare ale orfanilor din România au apărut în toate publicaţiile,
simpatia comunităţii internaţionale ultragiate s-a îndreptat asupra orfanilor
abandonaţi ai Chinei. Copiii nedoriţi din aceste ţări reprezintă, într-o oare­
care măsură, consecinţele tangibile ale politicii coercitive pro- şi respectiv
antinataliste duse de cele două state, în condiţiile în care ele au contrazis
ori au subminat posibilităţile familiei. în China, unde începînd din 1979 un
cuplu nu putea să aibă, în mod legal, decît un singur copil, pentru a fi con­
trolată creşterea populaţiei, limitarea dimensiunii familiei a dus la apariţia
a tot felul de strategii de rezistenţă populară, incluzînd infanticidul împotri­
va copiilor de sex feminin.1 în România lui Nicolae Ceauşescu, unde avor­
tul a fost interzis în 1966, statul îi pretindea fiecărei familii cîte patru-cinci
copii, pentru a forţa astfel creşterea populaţiei. în consecinţă, avortul ilegal
a devenit principala metodă de control al fertilităţii. 2
întreruperea ilegală a sarcinii şi ceea ce este cunoscut sub denumirea
de „turism pentru avort" sînt practicate pe scară largă în unele părţi ale
lumii, în special în ţări precum Brazilia, Italia, Irlanda şi Polonia, unde autori­
tatea morală a Bisericii catolice influenţează decisiv viaţa de zi cu zi. Se
estimează că aproximativ 4 000 de femei irlandeze călătoresc anual în Anglia
pentru a face o întrerupere de sarcină.3 Turismul pentru avort a cunoscut
o adevărată explozie în Polonia postcomunistă după ce Biserica catolică
din această ţară a încheiat cu succes o campanie de interzicere a avortu-
10 INTRODUCERE
lui.4 Se apreciază că femeile braziliene fac între unu şi trei avorturi în anii
lor de fertilitate, iar sterilizarea a devenit în această ţară o metodă prefera­
tă de control al naşterilor.5 în Italia, rata natalităţii este cea mai scăzută din
Europa, în pofida faptului că aproximativ 84% din populaţie se declară
catolici practicanţi.6 în fiecare din aceste cazuri, există o clară discrepanţă
între ceea ce se propovăduieşte de la tribuna politică sau din amvon şi ceea
ce se întîmplă ca răspuns la exigenţele vieţii reale.
Această carte nu se referă însă la Italia, Polonia, Brazilia, China, Irlanda
ori Statele Unite. Ea se ocupă în mod explicit de Republica Socialistă România
sub conducerea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Timp de douăzeci şi trei
din cei douăzeci şi patru de ani ai domniei lui Ceauşescu (1965-1989), regimul
a impus una dintre cele mai represive politici pronataliste cunoscute în lume,
al cărei pivot legislativ a fost severa lege antiavort adoptată în 1966. Această
politică — ce a afectat viaţa fiecărui adult, bărbat sau femeie deopotrivă,
indiferent de statutul său marital sau reproductiv — a plasat statul într-un
contact strîns cu aspectele cele mai intime ale vieţii biologice a cetăţenilor
lui şi i-a angrenat pe aceştia în organizarea socială a statului. 7 în cele din
urmă, această politică a contribuit la naşterea a ceea ce poate fi caracteri­
zat ca o tragedie naţională.
Cartea de faţă prezintă atît o etnografie a statului — România lui Ceau­
şescu —, cît şi o etnografie a politicii reproducerii. Analiza strategiei
demografice puternic politizate oferă un mijloc stimulativ de explorare a
instituţionalizării unor practici sociale de tipul duplicităţii şi complicităţii,
precum şi a unor identităţi sociale care, laolaltă, au constituit statul socia­
list român şi viaţa de zi cu zi. Această cercetare critică ne permite să
înţelegem mai bine atît procesele de atomizare socială şi de dezumanizare,
lăsate moştenire de epoca Ceauşescu, cît şi modul în care tema natalităţii
a ajuns pe agenda social-politică, avînd implicaţii la scară naţională şi inter­
naţională. • ' "
Cititorul trebuie prevenit că în întreaga lume politicile reproducerii sînt
împovărate de retorică şi practici duplicitare, aşa cum o dovedesc şi citatele
cu care se deschide acest capitol. Atunci cînd legislaţia şi politica repro­
ducerii sînt formulate în conformitate cu dogmele ideologice şi religioase
mai degrabă decît ţinînd cont de factorii socio-economici reali care afectează
calitatea vieţii umane, consecinţele practice asupra existenţei sînt adeseori
tragice, în special pentru femei şi pentru copii. România reprezintă un studiu
de caz unic. Implicaţiile sînt, dintr-o perspectivă comparativă, grave.
O ETNOGRAFIE A STATULUI
Interesele statelor (şi ale naţiunilor) în domeniul reproducerii sociale
intră adesea în conflict cu cele ale femeilor şi ale familiilor în determinarea