O idee care ne suceşte minţile PDF
Preview O idee care ne suceşte minţile
ISBN 978-973-50-4655-2 11111111 9 789735 046552 (_) idce care ne suceste mint ile Andrei Ple9u (n. 1948) este scriitor, filozof, eseist, un reper al vietii publice 9i academice romane9ti. Este director fon dator al revistei Dilenw (ulterior Dilema veche), fondator i 9 pre edinte al Fundatiei Noua Europa. A debutat cu eseuri 9 de filozofie, istorie i;,i teorie a artei (C a liitorie in lumea formelor, Pitoresc $i melancolie ). Fara a abandona discursul filozofic, 1-a largit spre explorarile teologice sau etice (Mi nima moralia, Despre ingeri, Despre bucurie in Est $i fn Vest), cu un extraordinar succes de public. Este o voce in confundabila a publicisticii, aplecandu-se asupra unor subiecte actuale ale politicii, ale culturii sau ale vietii cotidiene. Dintre titlurile publicate recent amintim: Despre frumusetea uitata a vietii, Fata ciitre f'atii: intalniri $i portrete, Parabolele lui Iisus: Adeviirul ca poveste, Din vorba-n vorba: 23 de ani de intrebiiri $i riispunsuri. Gabriel Liiceanu (n. 1942) este filozof, eseist ~i scriitor, personalitate civica 9i academica. ~Jurnalul de la Pa1tini$ este un bestseller al anilor '80, mijlocind intalnirea citi torilor cu modelul cultural construit de Noica. Apel ciitre lichele, Tragicul, Cearta cu filozofia, Despre limita, Despre minciuna, Despre urii, Despre seduc(ie, U$a interzisii, De clara(ie de iubire, Scrisori cii1re fiul meu, intalnire cu un necunoscut, Dragul meu turniitor sunt o parte dintre volu mele publicate de-a lungul timpului la Editura Humanitas. Horia-Roman Patapievici (n. 1957), fizician de formatie, s-a impus pe scena culturala romaneasca prin eseurile ~i analizele sale riguroase, erudite, de anvergura intelectuala enciclopedica (Cerul vazut prin lentilii, Zbor in bataia sci getii, Politice, Omul recent, De ce nu avem o piatii a idei lor). Alaturi de luarile sale de pozitie, de publicistica, de implicarea in studierea dosarelor Securitatii, de emisiunile de televiziune pe care le-a realizat, cartile sale 1-au plasat in centrul polemicilor culturale ale ultimilor ani, de pe pozitia de critic lucid al modernitatii i postmodernitatii. 9 Plesu LiiCeanu Patapievici 0 idee care ne suceste mintlle ' II HUMANITAS BUCURE~TI Redactor: Lidia Bodea Coperta: Mihail Co~uletu Tehnoredactor: Manuela Maxineanu DTP: Radu Dobreci, Dan Dulgheru Tiparit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2014 Descrierea CIP a Bibliotecii N aiionale a Romaniei Ple~m, Andrei 0 idee care ne suce~te mintile I Andrei Ple~m, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici. - Bucure~ti: Humanitas, 2014 ISBN 978-973-50-4655-2 I. Liiceanu, Gabriel II. Patapievici, Horia-Roman 329.15 EDITURA HUMANITAS Piata Presei Libere 1, 013701 Bucure~ti, Romania tel. 021 408 83 50, fax 021 408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 0372 7 43 382, 0723 684 194 Cuprins Cuvant inainte Noua cortina defier a memoriei 7 ANDREIPLE~U A treia zi a comunismului?. . . . . . . . . . . . . . . . 13 GABRIEL LIICEANU 0 idee care ne-a sucit mintile . . . . . . . . . . . . . 55 Ganduri despre comunism. . . . . . . . . . . . . . . . 71 HORIA-ROMAN PATAPIEVICI Memoria divizata. Reflectii asupra comunismului: efectele lui ~i defectele noastre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 CUV.ANT INAINTE Noua cortina defier a memoriei in 1946, Churchill rostea faimoasa fraza ,,De la Marea Baltica la Adriatica, de la Szczecin la Trieste, o cortina de fier a coborat peste Eu ropa". in 1989, aceasta cortina de fier s-a pra bm7it. Pe harta Europei au reaparut Europa Centrala i Europa de Est. Geografia politica i 9 9 culturala a Europei s-a recompus, ca intr-unjoc de puzzle. Occidentul a incetat sa mai fie toata Europa, pentru ca la Europa s-au adaugat ta rile fostului bloc comunist. A urmat declan area 9 procesului de integrare in Uniunea Europeana a fostelor tari captive din Est. Esentialmente, integrarea a fast o integrare a Estului in Occi dent. Occidentul devenea astfel, pentru prima oara de la separarea Imperiului Roman in Im periul de Apus i de Rasarit, toata Europa, in 9 corporand ca Occident i fostul bloc comunist. 9 Dar, prin faptul ca reunificarea s-a facut ex clusiv prin occidentalizarea resturilor europene, 8 Cuvant inainte procesul reunificarii a declan~mt i lasarea unei 9 noi cortine de fier, invizibile, care nu mai opune blocuri militare i regimuri politice adverse, ci 9 mentine in separare i stare de incomunicare 9 blocuri de memorie i regimuri suflete ti diferite. 9 9 Noua cortina de fier nu divizeaza Europa pe o axa geografica (c um facea cea veche, de la Szczecin la Trieste), ci trece prin sufletul fiecarui euro pean, caruia ii divizeaza memoria 9i ii disociaza sensibilitatea. Oamenii de dupa fosta cortina de fier au alte amintiri, sunt marcati de alte traume, i i amin 9 tesc diferit, sufera altfel i sunt in alt mod raniti 9 sufleteste decat oamenii din fostul Occident. ' Prin occidentalizarea resturilor europene, parte din memoria europeana, cea pe care a gestionat-o Occidentul, este comuna. Cealalta memorie, a comunismului si a traumei totalitare care du- , reaza nu un deceniu, ci o jumatate de secol, nu este insa comuna. Pur i simplu, nici memoria, 9 nici marturia oamenilor din Est nu au fost pri mite in noua memorie colectiva a Europei, care a ramas esentialmente cea occidentala, de dina intea caderii cortinei de fier. N oua cortina de fier marcheaza faptul ca memoriile i sensibili 9 tatile europene formate in timpul primei cortine de fier nu au fost unificate, ci au ramas separate. Mecanismul a fo st acesta. Coborarea cortinei de fier a identificat Europa cu Occidentul; ridi carea ei a restrans Europa la Occident; cat timp Cuvant inainte 9 toata memoria europeana s-a refugiat in Occi dent (dupa caderea cortinei defier), esticii s-au identificat cu memoria occidentala; iar cand memoria europeana a fast redusa la memoria occidentala (dupa ridicarea cortinei defier), es ticii au inceput sa simta ca in memoria noii Europe nu exista o memorie est-europeana ( i 9 aceasta este noua cortina de fier a memoriei). Dar nu numai esticii sunt afectati. Noua cortina defier trece cu adevarat prin fiecare european, deoarece fiecare european are o memorie, iar memoria europeana este divizata: hemiplegica, cand europeanul este occidental; ranita i igno 9 rata, cand europeanul este estic. Candva, Bronislaw Geremek, un estic, a ce rut unificarea memoriei europene. Noi, esticii, avem aceasta sensibilitate. Autorii acestei carti ' au plecat de la ideea ca divizarea memoriei eu ropene este o consecinta inevitabila a inexisten tei unei memorii comune. Iar cheia regasirii unei memorii comune sta in gestionarea memoriei comunismului. A a cum cheia primei unificari 9 europene a fost invingerea fascismului 9i me moria comuna care a rezultat de aici, cheia celei de-a doua unificari europene a fast prabu sirea comunismului si memoria comuna care ' ' ar fi trebuit sa rezulte de aici. Insa comunismul nu a fost invins (s-a prabu it singur), iar memo 9 ria comunismului nu a devenit comuna, e inca flotanta ~i bantuie ca un strigoi Europa.
The list of books you might like
