Nicolae Titulescu. Opera politico-diplomatică: 1 ianuarie – 31 decembrie 1937

641 Pages·2007·4.482 MB·Romanian

by  George G. Potra

FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU

NICOLAE TITULESCU

OPERA POLITICO-DIPLOMATICĂ
1 IANUARIE 1937–31 DECEMBRIE 1937

Partea II

Volum îngrijit de:
GEORGE G. POTRA

Colaboratori:
Delia Razdolescu, Daniela Boriceanu,
Ana Potra, Gheorghe Neacou

Bucureşti, 2007
50

ŞTIRE PUBLICATĂ DE ZIARUL „NEUES WIENER TAGBLATT“
CU PRIVIRE LA SOSIREA LUI NICOLAE TITULESCU LA PARIS

Titulescu in Paris

Paris, 24. April. – Der ehemalige rumänische Aussenminister Titulescu ist heute
vormittag von der Riviera kommend in Paris eingetroffen. Er hatte heute mittag mit
Ministerpräsident Blum und Aussenminister Delbos das Frühstück eingenommen. Er
erklärte, dass er nach Paris gekommen sei, um seine zahlreichen Freunde zu sehen, die
gewünscht hätten, dass er ein Zeichen seiner biologischen und politischen Existenz
gebe.

[Traducere]

Titulescu la Paris

Paris, 24 aprilie. – Fostul ministru de Externe român Titulescu a sosit azi dimineaţă la
Paris, venind de pe Riviera. La orele prânzului, a luat micul dejun cu premierul Blum şi
ministrul de Externe Delbos. A declarat că a venit la Paris pentru a-şi vedea numeroşii
prieteni, care au dorit să le dea un semn al existenţei sale biologice şi politice.

„Neues Wiener Tagblatt“, 25 aprilie 1937.

51

ŞTIRE PUBLICATĂ DE ZIARUL „WIENER ZEITUNG“
CU PRIVIRE LA SOSIREA LUI NICOLAE TITULESCU LA PARIS

Titulescu in Paris

Paris, 24. April. – Der ehemalige rumänische Aussenminister Titulescu ist heute
vormittags, von der Riviera kommend, in Paris eingetroffen. Infolge der Abwesenheit des
rumänischen Gesandten wurde er vom Geschäftsträger, dem Presseattaché und dem übrigen
Personal der rumänischen Gesandtschaft sowie zahlreichen persönlichen Freunden im
Bahnhof begrüsst. Titulescu hatte heute mittags mit Ministerpräsidenten Blum und
Aussenminister Delbos das Frühstück eingenommen. Er erklärte, dass er nach Paris
gekommen sei, um seine zahlreichen Freunde zu sehen, die gewünscht hätten, dass er ein
Zeichen seiner biologischen und politischen Existenz gebe.
Aussenminister Delbos hat heute vormittags den deutschen Geschäftsträger, ferner
den italienischen Botschafter Cerruti empfangen.

[Traducere]
2
Titulescu la Paris

Paris, 24 aprilie. – Fostul ministru de Externe român Titulescu a sosit azi dimineaţa la
Paris, venind de pe Riviera. Deoarece ministrul român a fost absent, a fost primit la gară de
însărcinatul cu afaceri, de ataşatul de presă şi de restul personalului Legaţiei române, precum
şi de numeroşi prieteni personali. Azi la orele prânzului, Titulescu a luat micul dejun cu
premierul Blum şi cu ministrul de Externe Delbos. A declarat că a venit la Paris pentru a-si
vedea numeroşii prieteni, care au dorit să le dea un semn al existenţei sale biologice şi
politice.
Ministrul de Externe Delbos a primit azi dimineaţă pe însărcinatul cu afaceri german,
precum şi pe ambasadorul italian Cerruti.

„Wiener Zeitung“, 25 aprilie 1937.

52

ŞTIRE PUBLICATĂ DE ZIARUL „DER MORGEN“
CU PRIVIRE LA SOSIREA LUI NICOLAE TITULESCU LA PARIS

Titulescu in Paris

Paris, 25. April. – Der gegenwärtig hier weilende ehemalige rumänische
Aussenminister Titulescu hatte Samstag nachmittags eine längere Unterredung mit
Ministerpräsidenten Leon Blum. In den Abendstunden hatte Titulescu Besprechungen mit
dem Luftfahrtminister Pierre Cot und dem ehemaligen Ministerpräsidenten Paul-Boncour. Mit
Rücksicht auf den Einfluss, den Titulescu auch heute auf den Gang der rumänischen
Aussenpolitik hat, wird seinen Pariser Besprechungen große Wichtigkeit beigemessen.

[Traducere]

Titulescu la Paris

Paris, 25 aprilie. – Fostul ministru român de Externe Titulescu a avut sâmbăta după-
amiază o întrevedere mai îndelungată cu premierul Léon Blum. Seara, Titulescu a avut
convorbiri cu ministrul Aviaţiei, Pierre Cot, şi cu fostul premier, Paul-Boncour. Având în
vedere influenţa pe care o exercită Titulescu şi astăzi asupra politicii externe româneşti,
convorbirile sale de la Paris sunt considerate ca fiind foarte importante.

„Der Morgen“, 26 aprilie 1937.

53

ŞTIRE PUBLICATĂ DE ZIARUL „WIENER MONTAGBLATT“,
CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA LUI NICOLAE TITULESCU LA PARIS

Titulescu intrigiert in Paris
3
Paris, 25. April (Tel. Comp.). – Der gegenwärtig hier weilende ehemalige rumänische
Aussenminister Titulescu hatte Samstag nachmittag eine längere Unterredung mit
Ministerpräsident Blum. In den Abendstunden hatte Titulescu Besprechungen mit dem
Luftfahrtminister Pierre Cot und dem ehemaligen Ministerpräsidenten Paul-Boncour.

[Traducere]

Titulescu ţese intrigi la Paris

Paris, 25 aprilie (Tel. Comp.). – Fostul ministru de Externe Titulescu, aflându-se în
prezent aici, a avut sâmbătă după-amiază o consfătuire mai îndelungată cu premierul Blum.
Seara, Titulescu a avut convorbiri cu ministrul Aviaţiei Pierre Cot şi cu fostul premier Paul-
Boncour.

„Wiener Montagblatt“, 26 aprilie 1937.

54

ADRESĂ A LUI ALEXANDRU GURĂNESCU, TRIMIS EXTRAORDINAR
ŞI MINISTRU PLENIPOTENŢIAR AL ROMÂNIEI LA VIENA,
CĂTRE VICTOR ANTONESCU, MINISTRU AL AFACERILOR STRĂINE,
ÎNSOŢIND INFORMAŢII APĂRUTE ÎN PRESA AUSTRIACĂ
CU PRIVIRE LA VIZITA LUI NICOLAE TITULESCU LA PARIS

Legaţiunea Regală a României
Viena

Nr. 962

Anexe: 1
Dl Titulescu la Paris

[Viena], 26 aprilie 1937
Înregistrată la MAS cu nr. 25 896/5 mai 1937

Domnule ministru,
Am onoarea a transmite Excelenţei Voastre aci-alăturat informaţiunile apărute în presa
de aci asupra călătoriei domnului Titulescu la Paris.
(ss) Alex. Gurănescu

Excelenţei Sale
Domnului Victor Antonescu,
Ministru al Afacerilor Străine
etc. etc. etc.
Bucureşti

AMAE, fond 77/T. 34, vol. 15.
4
55

INTERVIU ACORDAT DE NICOLAE TITULESCU
ZIARULUI „UNIVERSUL“

Importantele declaraţii ale dlui Titulescu
făcute ziarului „Universul“

Fostul ministru de Externe lămureşte atitudinea sa faţă de Italia şi declară că aşteaptă
ceasul explicaţiilor politicii sale.
D. N. Titulescu, distinsul nostru om de stat, a păstrat până acum o strictă rezervă
politică. Deşi, după restabilirea sănătăţii sale, a urmărit cu toată atenţiunea evenimentele
internaţionale şi repercusiunile lor în legătură cu politica şi interesele ţării, d. Titulescu a
refuzat să acorde interviuri sau să facă declaraţiuni cu caracter politic.
D. Titulescu, solicitat acum de noi, a acordat „Universului“ favoarea unei excepţiuni şi
putem azi împărtăşi cititorilor noştri primul interviu cu caracter politic, de o mare importanţă,
cu distinsul om de stat român.

Spulberarea unei calomnii

Se cunoaşte incidentul provocat la Societatea Naţiunilor de ziariştii italieni, în şedinţa
când s-a dat cuvântul Negusului1 Abisiniei.
Cu acel prilej, d. Titulescu a fost învinuit de presa italiană că ar fi tratat pe italieni
drept sălbateci.
Cum până azi d. Titulescu n-a dat în mod public nicio explicaţie asupra incidentului
acesta, cu toate atacurile presei italiene, şi cum şi la noi au căutat unii să insinueze că
atitudinea dlui Titulescu ar fi îndepărtat simpatiile Italiei faţă de ţara noastră şi ar fi fost cauza
unor anumite manifestări politice italiene, am pus dlui Titulescu următoarea întrebare:
– În discursul ce aţi rostit recent la Societatea Medicală a Litoralului Mediteranean aţi
spus că iubiţi Italia şi că aţi declarat în iunie trecut la Geneva că în chestiunea sancţiunilor aţi
urmat politica liniei drepte, dar a liniei drepte a glontelui care străpunge inima înainte de a-şi
atinge ţinta. Cum se împacă această atitudine cu acuzarea ce vi s-a adus în iunie trecut că
tocmai la Geneva aţi fi tratat pe italieni drept sălbateci?
Iată răspunsul dlui Titulescu:
– Afirmarea că aş fi tratat pe italieni drept sălbateci este o pură calomnie. Vă voi da
imediat dovezile şi vă voi explica pentru ce nu le-am dat până azi publicităţii.
Mai întâi întreb: Poate un om vorbi despre Italia aşa cum am vorbit şi aşa cum reiese
din procesele-verbale ale Societăţii Naţiunilor din 26 iunie 1936 şi trata apoi pe italieni drept
sălbateci la 1 iulie?
Când am aflat că totuşi o asemenea versiune s-a acreditat şi că ea a avut un adânc ecou
în presa italiană, am voit să public imediat o dezminţire.
Dezminţirea trebuia să fie bazată pe constatările colegilor mei: ministrul de Afaceri
Străine al Turciei, d. Tevfik Rüstü Aras, ministrul de Afaceri Străine al Cehoslovaciei, d.
Krofta, miniştrii Greciei, d-nii Mavrudi şi Politis, ministrul Iugoslaviei, dl Purić. Sunt în
posesiunea acestor documente care confirmă cum s-au petrecut faptele în şedinţa de la 1 iulie
1936.
Ele sunt toate analoage.

1 Hailé Selassié (Tafari Makonen, Ras Tafari), împăratul Abisiniei.
5
Voi cita de pildă un extras din scrisoarea adresată mie la 5 iulie 1936 de dnii Mavrudi
şi Politis, în numele lor personal şi în calitatea lor de delegaţi la Adunarea Societăţii
Naţiunilor:
„Dat fiind că am fost prezenţi la şedinţa Adunării de la 1 iulie, putem atesta că la
niciun moment şi sub nicio formă n-aţi pus în cauză Italia sau pe cetăţenii ei. Aţi exercitat pur
şi simplu dreptul natural al oricărui delegat de a cere preşedintelui să nu permită tribunelor de
a tulbura dezbaterile Adunării.
Este, de altfel, de notorietate publică [faptul] că, departe de a fi ostil Italiei, dtră nutriţi
faţă de dânsa cea mai sinceră simpatie şi că nu lipsiţi de a exprima în mod public sentimentele
dtră ori de câte ori se prezintă ocazia. Astfel, ne-a fost dat să ascultăm la şedinţa Consiliului
de vineri 26 iunie discursul foarte călduros ce aţi pronunţat la adresa Italiei.
În consecinţă, nu putem decât să deplângem atacurile presei italiene contra dtră pentru
că le considerăm nedrepte şi absolut nefundate.“
În momentul când voiam să public dezminţirea mea bazată pe constatările colegilor
mei, care, repet, sunt toate analoage, am fost obiectul unor atacuri de aşa natură încât
sentimentul meu de demnitate mi-a poruncit să tac. A fost dureros pentru mine să tac, dar nu
puteam face altfel. Am pus însă în curent telegrafic guvernul român despre situaţia adevărată.
La rândul său, dl ministru Lugoşianu a comunicat-o contelui Ciano.
Pricep hipersensibilitatea presei italiene, bazată pe convingerea că aş fi tratat pe
italieni drept sălbateci. Sunt convins că şi presa italiană va pricepe că sunt anume atacuri la
care nu se poate răspunde decât după ce vremea trece şi rănile se închid.
Vă asigur că nu mai păstrez nicio amintire urâtă de pe urma acestui incident şi că
sentimentele de caldă amiciţie faţă de Italia au rămas neclintite.

„Va suna ceasul explicaţiilor!“

Înainte de a încheia aceste importante declaraţiuni menite să înlăture o calomnie, d.
Titulescu a adăugat următoare declaraţie de o capitală însemnătate politică:
„Lămurirea acestui incident după un interval de aproape un an dovedeşte că ştiu să
rabd. Şi ştiu să rabd pentru că am credinţa că, dacă am dreptate, va suna întotdeauna ceasul ei,
precum şi cel al explicaţiunilor pe urma cărora ea reiese biruitoare.
Astfel prezic că, atunci când va suna ceasul explicaţiunilor politicii ce am dus cu
privire la raporturile româno-germane şi ceasul explicaţiunilor politicii ce am dus cu privire la
raporturile româno-ruse, se va vedea nu numai că am considerat amiciţia Germaniei şi a
U.R.S.S. necesare României, dar că nu am pregetat de a face ceea ce trebuie pentru a câştiga
pe cea dintâi şi nu am sacrificat niciun interes naţional pentru a dobândi pe cea de a doua.
Şi aci am mers mereu pe linia dreaptă a interesului pur românesc. Dar, să nu
anticipăm.“

„Universul“, 27 aprilie 1937; AMAE, fond 77/T. 34, vol. 10.

6
56

NOTĂ ADRESATĂ DE GEORGE TRAIAN GALLIN,
CONSUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA HAMBURG,
LUI VICTOR ANTONESCU, MINISTRU AL AFACERILOR STRĂINE,
PRIN CARE ÎI TRANSMITE UN ARTICOL DESPRE
NICOLAE TITULESCU APĂRUT ÎN PRESA GERMANĂ

Consulatul General Regal al României
Nr. 2056

Hamburg, 27 aprilie 1937
Klopstockstrasse 18
Înregistrată la MAS cu nr. 25 926/5 mai 1937

Domnule ministru,
Am onoarea a înainta Excelenţei Voastre aci alăturat, în original german, un articol
apărut astăzi în „Hamburger Fremdenblatt“ sub titlul Titulescu will wieder Rumaenien
regieren.
(ss) G.Tr. Gallin

Excelenţei Sale
Domnului Victor Antonescu
Ministru al Afacerilor Străine
etc. etc. etc.

AMAE, fond 77/T. 34, vol. XI.

57

ARTICOL PUBLICAT DE ZIARUL „HAMBURGER FREMDENBLATT“,
CU PRIVIRE LA REÎNTOARCEREA LUI NICOLAE TITULESCU
ÎN VIAŢA POLITICĂ

Titulescu will wieder Rumänien regieren
Überraschendes Auftauchen in Paris
Ein alter Freund Moskaus

Meldung unseres Vertreters

Paris, 26. April. – Der frühere rumänische Aussenminister Titulescu ist wieder aus der
Versenkung aufgetaucht und scheint die Absicht zu haben, noch einmal seine Rückkehr zu
erkämpfen. Titulescu hat gestern in Paris eine lange Unterredung mit Blum und dem
französischen Aussenminister Delbos gehabt.
7
Damit sich niemand über den Charakter dieser Unterredung täuschen könne, hat
Titulescu der Pariser Presse mitgeteilt, dass dieser Pariser Besuch seine politische
Lebendigkeit beweisen solle.
Niemand wird über diese Methode des ehemaligen rumänischen Staatsmannes erstaunt
sein. Titulescu scheint seine Zurückgezogenheit immer nur als vorübergehend betrachtet und
einen günstigen Moment für seine Rückkehr abgewartet zu haben. Schon vor einigen Wochen
hat Titulescu an der Riviera eine große politische Rede gehalten, in der er „die baldige
Rückkehr Rumäniens zur alten Politik gegenüber Frankreich und dem
Völkerbund” ankündigte.
Man glaubt in Paris, dass Titulescu für sein Pariser Auftreten gerade den Augenblick
gewählt hat, in dem die polnisch-rumänischen Verhandlungen stattfinden, die eine
grundsätzliche Schwenkung der rumänischen Politik, durch Ausgleich mit Ungarn und
Annäherung an Italien, versprechen. In diesem Augenblick möchte Titulescu zeigen, dass er
noch nicht das letzte Wort gesprochen hat.
Frankreich ist bereit, ihm jede Unterstützung zuzusagen.
Der „Petit Parisien” rät dem ehrgeizigen Politiker, im Triumph nach Rumänien
zurückzukehren und sich einer Volksabstimmung zu stellen, über dessen Ausgang keine
Zweifel beständen.
Der frühere rumänische Aussenminister Titulescu hat Ende August vorigen Jahres die
Stätte seiner Wirksamkeit als aussenpolitischer „Diktator” Rumäniens plötzlich verlassen
müssen. Über ein Jahrzehnt hatte er als einer der treuesten Gefolgsmänner Frankreichs
in der Pariser Bündnis- und Einkreisungspolitik gegen Deutschland eine verhängnisvolle
Rolle gespielt. Er galt für einen der starrsten Verfechter der französischen Südostpolitik, der
gemeinsam mit Paris und Prag die Einschaltung der Kleinen Entente in das
französisch-russische Abkommen betrieb und das berüchtigte strategische
Eisenbahnprojekt, das Sowjetrussland mit der Tschechoslowakei verbinden sollte,
durchzusetzen versuchte.
Über die Hintergründe, die im vergangenen Jahre zu seiner Ausschaltung geführt
haben, ist wenig an die Öffentlichkeit gedrungen. Die starre, dogmatische Linie seiner Politik
war aber schon längere Zeit in weiten Kreisen Rumäniens mit wachsender Sorge verfolgt
worden. Sein Sturz stand im Zusammenschluss mit einem Kurswechsel der rumänischen
Aussenpolitik. Seitdem lebte Titulescu meistens an der französischen Riviera.

[Traducere]

Titulescu vrea din nou să guverneze România
Apariţie surprinzătoare la Paris
Un vechi prieten al Moscovei

Corespondenţă de la trimisul nostru

Paris, 26 aprilie. – După o perioadă de dispariţie, fostul ministru de Externe român
Titulescu a reapărut cu intenţia de a se angaja în lupta pentru revenirea sa. Titulescu a avut ieri
la Paris o îndelungată convorbire cu Blum şi cu ministrul francez de Externe Delbos.
Pentru ca nimeni să nu se îndoiască de caracterul acestei convorbiri, Titulescu a
comunicat presei pariziene că vizita în capitala Franţei a urmărit să dovedească faptul că a
rămas activ din punct de vedere politic.
Aceste metode ale fostului om de stat român nu vor surprinde pe nimeni. Titulescu
pare să fi considerat tot timpul că retragerea sa este provizorie şi că a aşteptat doar momentul
favorabil pentru revenirea sa. Cu câteva săptămâni în urmă, Titulescu a ţinut pe Riviera un
8
amplu discurs politic, în care anunţa „revenirea rapidă a României la vechea politică faţă de
Franţa şi de Liga Naţiunilor“.
La Paris se crede că pentru apariţia sa în capitala Franţei, Titulescu a ales tocmai
momentul în care au loc tratativele polono-române, care promit o reorientare principială a
politicii româneşti vizând o reconciliere cu Ungaria şi o apropiere de Italia. În acest moment,
Titulescu vrea să arate că încă nu şi-a spus ultimul cuvânt.
Franţa este gata să-i acorde orice sprijin.
„Petit Parisien“ îl sfătuieşte pe ambiţiosul politician să se întoarcă triumfător în
România şi să se supună unui referendum, despre al cărui rezultat nu există niciun dubiu.
La finele lunii august anul trecut, fostul ministru de Externe român Titulescu a fost
obligat să părăsească subit poziţia sa activă de „Dictator“ al politicii externe a României. Mai
bine de un deceniu, fiind unul dintre cei mai credincioşi vasali ai Franţei, a jucat un rol nefast
în politica pariziană de alianţă şi încercuire împotriva Germaniei. A fost considerat drept unul
dintre cei mai aprigi apărători ai politicii franceze sud-est europene, care, împreună cu Parisul
şi Praga promova implicarea Micii Înţelegeri în înţelegerea franco-rusă şi a încercat să
impună rău famatul proiect strategic de căi ferate ce urma să lege Rusia Sovietică de
Cehoslovacia.
Despre motivele care au dus anul trecut la eliminarea lui nu s-a făcut public aproape
nimic. Dogmatica şi rigida linie a politicii sale a fost urmărită cu îngrijorare crescândă, de mai
mult timp, în cercuri largi ale României. Căderea sa este legată de o modificare a cursului
politicii externe româneşti. De atunci, Titulescu a trăit mai ales pe Riviera franceză.

„Hamburger Fremdenblatt“, 27 aprilie 1937.

58

ŞTIRE PUBLICATĂ DE ZIARUL „NEUES WIENER TAGBLATT“
CU PRIVIRE LA CONVORBIRILE DE LA PARIS
ALE LUI NICOLAE TITULESCU

Titulescu über seine Pariser Besprechungen

Paris, 26. April. Der frühere rumänische Aussenminister Titulescu erklärte den
Pressevertretern, dass seine Pariser Besprechungen den Zweck befolgten, die
Zusammenarbeit der Kleinen Entente mit Frankreich auf eine breite und starke
Grundlage zu stellen und die Gefahren einer Störung der Allianzbeziehungen rechtzeitig
abzuwehren. Titulescu wird sich von hier nach London begeben.

[Traducere]

Titulescu despre convorbirile sale de la Paris

Paris, 26 aprilie. Fostul ministru de externe român Titulescu a declarat faţă de
reprezentanţii presei că discuţiile sale de la Paris au avut ca scop aşezarea pe o bază largă şi
puternică a colaborării Micii Înţelegeri cu Franţa şi evitarea din timp a pericolelor de
disturbare a relaţiilor Alianţei. De aici, Titulescu se va deplasa la Londra.

9
„Neues Wiener Tagblatt“, 27 aprilie 1937.

59

FRAGMENT DIN ÎNSEMNĂRI ZILNICE
ALE LUI CONSTANTIN ARGETOIANU

[Paris], 27 aprilie 1937

După câte mi se spune, „Ce Soir“ apare de vreo două luni, şi ar fi o foaie cu tendinţe
comuniste sau în tot cazul de „front popular“, scos cu banii guvernului pentru a face
concurenţă ziarului „Paris-Soir“, iar sub pseudonimul „Mark E. Ravage“ se ascunde vădit un
jidan2. Singurele lucruri care interesează într-adevăr pe acest domn şi pe foaia lui, e soarta
ovreilor din România şi a lui Titulescu în Europa. Dl Ravage n-a ezitat să pună Regelui
chestiuni precise în aceste două privinţe. La chestiunea privitoare la Titulescu: „Votre Majesté
me permettra-t-elle de lui demander quel sera le parti qui sera appelé au pouvoir, et, en
particulier, car cela est d’un grand intéret pour l’opinion étrangère, et dans le nouveau
ministère M.Titulesco, reprendra ces functions?“3, Regele a răspuns foarte frumos: „Voici une
question à laquelle je m’excuse de ne pouvoir repondre.“4 Dar la întrebarea relativă la
posibilitatea unor eventuale pogromuri, răspunsul Regelui e atât de imprudent şi
contradictoriu încât mă face să mă îndoiesc, cum am spus, despre autenticitatea lui. Într-
adevăr, după ce dl Ravage pune în gura Regelui următoarele cuvinte: „Les partis des guerre
civile, dénommés en Roumanie «partis de droite» (să fi spus aşa ceva Regele?) ne sont
nullement aussi dangereux qu’on le pretend et que par conséquent les craintes des
démocrates et des Juifs, en ce qui concerne les massacres imminents, sont exagérées, pour ne
pas dire plus“5 – îi mai atribuie şi următoarea declaraţie care se bate în cap cu cea precedentă:
„…je ne dis pas qu’il soit impossible que demain ou après demain nous ayons des difficultés
– des graves événements en Roumanie…“6
Dacă într-adevăr Regele a spus asemenea bazaconii, e că a pierdut capul. Dar eu tot nu
cred că le-a spus.
……………………………………………………………………………………………
Hélène Morand (soţia scriitorului Paul Morand, născută Chrissoveloni) mi-a spus
aseară una bună. Dejunând duminică într-un cerc intim, a avut prilejul să asculte pe Yvon
Delbos (ministru de Externe) povestind, în râsul tuturor, întrevederea lui cu Titulescu, sosit în
ajun la Paris. Cum l-a văzut pe Delbos, Titulescu a început să-l înjure pentru că fusese să
primească la gară pe Victor Antonescu. „Pe mine n-a venit niciodată Barthou să mă primească
la gară!“ Delbos i-a explicat că nimic nu-l obliga să procedeze întru toate ca Barthou şi că
fusese la gară fiindcă Antonescu sosise la Paris ca invitatul lui, şi fiindcă aşa judecase nimerit.
Din povestirea lui Delbos reieşea că oamenii politici din Franţa sunt sătui de „fenomenul“

2 După informaţiile culese, zisul Mark Ravage ar fi nu numai jidan, dar încă jidan-unguresc.
3 Maiestatea Voastră va permite s-o întreb care va fi partidul ce va fi chemat la putere şi, în particular, întrucât
prezintă un mare interes pentru opinia publică din străinătate, în ce nou guvern îşi va relua dl Titulescu funcţiile
sale?
4 Iată o întrebare la care mă scuz că nu vă pot răspunde.
5 Partidele de război civil, denumite în România «partide de dreapta» (să fi spus aşa ceva Regele?), nu sunt deloc
atât de periculoase pe cât se pretinde şi că în consecinţă temerile democraţilor şi ale evreilor, în ceea ce priveşte
masacrele iminente, sunt exagerate, pentru a nu spune mai mult.
6 Nu spun că ar fi imposibil ca mâine sau poimâine să avem dificultăţi – grave evenimente în România.
10