Monede de aur din colecţii româneşti, vol. I, Colecţii din Muntenia

120 Pages·2009·18.54 MB·English

www.cimec.ro
MONEDE DE AUR DIN COLECºII ROMÂNEªTI
GOLD COINS IN ROMANIAN COLLECTIONS
I
Colec¡i i din Muntenia
Collections from Wallachia
1
www.cimec.ro
Series
GOLD COINS
IN ROMANIAN COLLECTIONS
Edited by: Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu
I
Collect ions from Wallachia
The Buzåu County Museum
The Museum of the Lower Danube Cålåra¿i
“Teohari Antonescu” County Museum Giurgiu
Prahova County Museum of History and Archaeology
Aurel Vîlcu and Mihai Dima
in collaboration with:
Ana Dicu, Marian Neagu, Emil Påunescu ¿i Elisabeta Savu
cIMeC – INSTITUTUL DE MEMORIE CULTURALÅ
2001
2
www.cimec.ro
Seria
MONEDE DE AUR
DIN COLECºII ROMÂNEªTI
Coordonator: Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu
I
Colec¡i i din Muntenia:
Muzeul Jude¡ean Buzåu
Muzeul Dunårii de Jos Cålåra¿i
Muzeul Jude¡ean “Teohari Antonescu” Giurgiu
Muzeul Jude¡ean de Istorie ¿i Arheologie Prahova
Aurel Vîlcu ¿i Mihai Dima
în colaborare cu:
Ana Dicu, Marian Neagu, Emil Påunescu ¿i Elisabeta Savu
cIMeC – INSTITUTUL DE MEMORIE CULTURALÅ
2001
3
www.cimec.ro
Aceastå publica¡ie apare cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii ¿i Cultelor
This volume is printed with the financial support of the Ministry of Culture and Religious Affairs
Copyright © cIMeC 2001
Fotografii / Photographs: Daniel Gora
Procesare imagini / Image processing: Vasile Andrei
Traducere în englezå / English translation: Anca Doina Cornaciu
Coperta fa¡å: Stater tip Alexandru cel Mare emis la Callatis - avers (Muzeul Dunårii de Jos Cålåra¿i)
Front cover: Alexander the Great type stater issued at Callatis - obverse (Lower Danube Museum Cålåra¿i)
Coperta spate: Stater tip Alexandru cel Mare emis la Callatis - revers (Muzeul Dunårii de Jos Cålåra¿i)
Back cover: Alexander the Great type stater issued at Callatis - reverse (Lower Danube Museum Cålåra¿i)
Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României
V¥LCU, AUREL
Colec¡ii din Muntenia: Muzeul Jude¡ean Buzåu,
Muzeul Dunårii de Jos Cålåra¿i, Muzeul Jude¡ean
„Teohari Antonescu“ Giurgiu, Muzeul Jude¡ean de Istorie
¿i Arheologie Prahova / Aurel Vîlcu, Mihai Dima; colab.:
Ana Dicu, Marian Neagu, Emil Påunescu, Elisabeta Savu. -
Bucure¿ti: cIMeC, 2001
p. 118; 24 x 33 cm. - (Monede de aur din colec¡ii române¿ti: 1)
Index.
ISBN 973-85287-0-4
I. Dima, Mihai
II. Dicu, Ana
III. Neagu, Marian
IV. Påunescu, Emil
V. Savu, Elisabeta
737.1(498.1)(084)
Editat de / Edited by:
cIMeC – Institutul de Memorie Culturalå
Pia¡a Presei Libere 1, C.P. 33-90,
713411 Bucure¿ti
ROMÂNIA
Tel/fax: [phone]
e-mail:
CUPRINS – CONTENTS
Aurul monetizat în spa¡iul românesc - douå milenii ¿i jumåtate de istorie (Coined Gold on the Romanian
Territory - a Two Thousand and a Half Year Old History) de / by Ernest Oberländer-Târnoveanu / 7
Monedele de aur din colec¡ia Muzeului Jude¡ean Buzåu (The Gold Coins in the Collection of the Buzåu
County Museum) de / by Aurel Vîlcu ¿i Ana Dicu / 53
Monedele de aur din colec¡ia Muzeului Dunårii de Jos Cålåra¿i (The Gold Coins in the Collection of the
Lower Danube Museum in Cålåra¿i) de / by Aurel Vîlcu, Marian Neagu ¿i Mihai Dima / 71
Monedele de aur din colec¡ia Muzeului Jude¡ean “Teohari Antonescu” Giurgiu (The Gold Coins in the
Collection of the “Teohari Antonescu” County Museum in Giurgiu) de / by Aurel Vîlcu ¿i Emil Påunescu / 81
Monedele de aur din colec¡ia Muzeului Jude¡ean de Istorie ¿i Arheologie Prahova (The Gold Coins in the
Collection of the Prahova County Museum of History and Archaeology) de / by Elisabeta Savu ¿i Mihai
Dima / 91
Index (Indexes) / 111
State emitente (Issuing States) / 111
Suverani (Sovereigns) / 111
Nominaluri (Denominations) / 112
Ateliere (Mints) / 113
Provenien¡å (Provenance) / 114
Lista abrevierilor din catalog (Abbreviations) / 115
Hartå (Map) / 117
5
www.cimec.ro
6
www.cimec.ro
AURUL MONETIZAT ÎN SPAºIUL ROMÂNESC
¾DOUÅ MILENII ªI JUMÅTATE DE ISTORIE¾
e o imaginarå hartå numismaticå a lumii, noastre se påstreazå o serie de unicate sau mari raritå¡i,
România reprezintå, cu siguran¡å, ceea ce ar care ar face cinste oricårui mare muzeu din lume. De
Pputea fi definit, dacå nu ca un adevårat asemenea, în colec¡iile noastre se påstreazå mii de
Paradis, cu siguran¡å, cel pu¡in ca un adevårat Eldorado. tezaure de monede antice, bizantine, medievale ¿i
A¿ezat la întretåierea marilor axe de comunica¡ie trans- moderne, care reprezintå extraordinare surse de
europene ¿i în zona de confluen¡å a unor importante reconstituire a istoriei politice, economice ¿i sociale, nu
structuri politice, economice ¿i monetare antice, numai pe plan local, dar ¿i dintr-o perspectivå mai largå,
medievale ¿i moderne, påmântul românesc a scos la sud-est sau central europeanå.
ivealå numeroase descoperiri monetare, de o bogå¡ie ¿i Prin semnifica¡ia lor economicå, politicå, docu-
o varietate rar întâlnite pe continentul nostru. mentarå ¿i artisticå specialå, la care se adaugå, în cele
Descoperirile monetare din România ar putea ilustra mai multe cazuri, ¿i valoarea lor simbolicå ¿i intrinsecå
adevårate pagini ¿i capitole ale unei enciclopedii foarte importantå, în cadrul descoperirilor din România
numismatice virtuale. Aici se regåsesc, practic, piese se deta¿eazå, ca un capitol aparte, cele care con¡in
caracteristice pentru toate componentele majore ale monede de aur. Acest fapt nu este întâmplåtor. În
numismaticii europene ¿i mediteraneene, respectiv ale desfå¿urarea marilor evenimente politice ¿i diplomatice,
emisiunilor monetare antice grece¿ti, romane, bizantine, ca ¿i a comer¡ului interna¡ional, aurul monetizat a
ale principalelor emisiuni medievale locale, balcanice, constituit de-a lungul istoriei echivalentul sistemului cir-
central ¿i vest-europene sau islamice, precum ¿i ale unor culator ¿i motor din organismele vii. El a fost sângele ¿i
numeroase emisiuni moderne europene ¿i extra- energia care a pus în mi¿care statele ¿i societå¡ile pe
europene. arena istoriei. Timp de secole, din Antichitate ¿i pânå la
Monedele, medaliile, plachetele, ordinele ¿i mijlocul secolului al XX-lea, func¡ionarea mecanismelor
decora¡iile constituie o categorie foarte importantå a statale, ducerea campaniilor militare, ca ¿i ac¡iunile
patrimoniului cultural na¡ional din România. Toate diploma¡iei au fost de neconceput fårå mijlocirea
muzeele na¡ionale cu profil istoric, ca ¿i muzeele monedei de aur.
jude¡ene ¿i numeroase muzee municipale, orå¿ene¿ti ¿i Alegerea aurului ca instrument prin excelen¡å al
chiar comunale posedå colec¡ii considerabile, de mare politicii statale a fost determinatå nu numai de calitå¡ile
valoare ¿i diversitate1 . De asemenea colec¡ii numismatice sale chimice ¿i fizice, de simbolistica lui, sau de valoarea
extrem de valoroase se aflå în posesia Bibliotecii lui universal recunoscutå, ci ¿i pentru unele facilitå¡i
Academiei Române, institutelor arheologice din tehnice ¿i practice pe care le ofereau utilizatorilor
Bucure¿ti, Cluj-Napoca ¿i Ia¿i, Båncii Na¡ionale a monedele båtute din acest metal. Datoritå faptului cå în
României, precum ¿i în posesia cultelor religioase. Antichitate ¿i în Evul Mediu raportul dintre aur ¿i argint
Colec¡iilor numismatice publice trebuie så le adåugåm a variat, în general, între 1/10-1/12 ¿i 1/14, un gram de
câteva mii de colec¡ii private, multe din ele de mare metal galben monetizat era echivalat cu 10-14 g. de
interes ¿tiin¡ific ¿i patrimonial. În structura patrimoniului argint monetizat, celålalt metal pre¡ios folosit în mod
cultural na¡ional românesc, patrimoniul numismatic, din tradi¡ional în produc¡ia monetarå. Aceasta însemna
care partea cea mai importantå este conservatå în colec¡ii considerabile facilitå¡i de transport, cåci o sutå de
publice, în primul rând în cele muzeale, este al doilea kilograme de monedå de aur, care puteau fi transportate
ca importan¡å numericå, dupå cel arheologic. Din punct u¿or pe spinarea a trei cai, sau într-un car, acopereau
de vedere calitativ, fondul numismatic, împreunå cu arta valoarea unei tone, sau chiar mai mult, de monedå de
plasticå europeanå, constituie, probabil, partea de cea argint. Aceastå calitate constituia un avantaj considerabil
mai mare valoare intrinsecå a patrimoniului nostru cul- în condi¡iile dificultå¡ilor de transport pe care le-au
tural, conform standardelor interna¡ionale. În colec¡iile cunoscut toate civiliza¡iile pre-industriale, avantaje care
1.
Vezi în acest sens Ghidul muzeelor ¿i colec¡iilor din România, coord. Irina Oberländer-Târnoveanu, Bucure¿ti, 2000, passim.
7
www.cimec.ro
deveneau incalculabile în cazul expedierii de numerar caz stabilitatea greutå¡ii, titlului aliajului ¿i a
la distan¡e mari sau în regiunile greu accesibile. reprezentårilor, ca ¿i capacitatea unor state de a lansa în
Folosirea monedelor de aur permitea realizarea unor mod ritmic pe pia¡å cantitå¡i considerabile de monedå
importante economii legate de producerea ¿i punerea au modelat pentru secole ¿i pe teritorii uria¿e încrederea
în circula¡ie a numerarului, cåci în Antichitate ¿i Evul ¿i preferin¡a publicului larg spre acceptarea ¿i folosirea
Mediu o pieså de aur înmagazina în ea o valoare cu predilec¡ie a unor anumite emisiuni de aur, care erau
nominalå sau intrinsecå a 10-14 monede de argint cu o investite neoficial cu statutul de veritabile monede
2
greutate individualå similarå. În perioada modernå ¿i interna¡ionale .
contemporanå acest raport a crescut ¿i mai mult, pe
måsurå ce decalajul dintre valoarea aurului ¿i a argintului Istoria prezen¡ei monedelor de aur în spa¡iul
s-a mårit continuu, din secolul al XVI-lea ¿i pânå în carpato-dunåreano-pontic numårå circa 2500 de ani.
secolul al XX-lea. Se realizau astfel mari economii de Primele monede de aur, mai exact, din electron, un aliaj
manoperå, de salarii ¿i de timp, care nu erau de neglijat natural sau artificial de aur ¿i argint, descoperite pe
în condi¡iile în care administra¡ia, råzboiul ¿i diploma¡ia teritoriul românesc sunt staterii, sau frac¡iunile lor, emi¿i
necesitau cantitå¡i uria¿e de monedå, de ordinul sutelor de cetatea greacå din Propontida, Cyzikos gåsite în
de mii ¿i chiar a milioanelor de piese ¿i care, adesea, Dobrogea, la Histria ¿i Ion Corvin (com. Ion Corvin, jud.
trebuiau så fie disponibile într-un interval foarte scurt. Constan¡a), în sudul Moldovei, la Gala¡i, precum ¿i în
Cantitatea, calitatea ¿i stabilitatea monedelor de aur sudul Basarabiei, la Orlovka (r. Reni, reg. Odessa,
3
erau veritabile barometre ale for¡ei ¿i prestigiului statelor Ukraina) . Descoperirile de monede de aur cyziciene
pe arena interna¡ionalå sau în percep¡ia publicului larg. au în primul rând o semnifica¡ie economicå, fiind legate
Recunoa¿terea acestui statut de excep¡ie al unor monede de comer¡ul ponto-mediteranian desfå¿urat prin
de aur a dus la adoptarea tipului ¿i etalonului lor intermediul Histriei, proces în care au fost atra¿i de
metrologic de cåtre al¡i emiten¡i, state mai pu¡in bogate timpuriu ¿i localnicii din zona Gurilor Dunårii. Împreunå
sau puternice, dornice så confere emisiunilor lor o pozi¡ie cu descoperirile de stateri ¿i drahme histriene, distribu¡ia
mai bunå decât ar fi putut s-o asigure numai prin for¡e monedelor cyziciene traseazå hinterlandul economic ¿i,
proprii. Monedele de aur erau în acela¿i timp ¿i desigur, politic al Histriei în spa¡iul Dunårii de Jos în
extraordinare mijloace de propagandå politicå, ducând secolele V-IV a. Chr.
pânå în cele mai îndepårtate col¡uri ale lumii portretele, Prima fazå a påtrunderii pe scarå largå a monedelor
emblemele ¿i mesajele statelor emitente. de aur în spa¡iul geografic al Dunårii de Jos se va pro-
Nu trebuie uitatå nici puternica valoare simbolicå, duce spre sfâr¿itul secolului al IV-lea a. Chr. ¿i în secolul
sacralå, a aurului, ca element cu calitå¡i unice, ata¿at de al III-lea, odatå cu apari¡ia staterilor macedoneni ai lui
lumina ¿i strålucirea solarå, deci al izvorului vie¡ii, al Philippos al II-lea (359–336 a. Chr.) ¿i mai ales ai lui
imuabilitå¡ii ¿i ve¿niciei, devenit chintesen¡å a atributelor Alexandros al III-lea (336–323 a. Chr.), care de altfel,
autoritå¡ii monarhice din toate timpurile. A împår¡i aur reprezintå primele emisiuni de aur grece¿ti al cåror
monetizat cu prilejul tuturor ceremoniilor legate de cultul volum a fost foarte mare. Piese izolate se întâlnesc nu
aulic era un element indispensabil al comportamentului numai în Dobrogea, dar ¿i în Muntenia, Oltenia, Banat,
regal, în majoritatea culturilor antice, medievale ¿i Transilvania ¿i Moldova, ceea ce pare så indice o
moderne, pe care-l întâlnim din India ¿i pânå în Anglia, påtrundere a lor în zonå, mai ales ca urmare a
din Scandinavia ¿i pânå în Africa de Nord. Concentrarea evenimentelor politico-militare. Moneda de aur a lui
surselor de aur în jurul re¿edin¡ei capului statului, Alexandros al III-lea va deveni, începând cu deceniul al
controlul exclusiv al baterii monedei din acest metal, ca patrulea al secolului al III-lea, modelul emisiunilor de
¿i distribuirea lor au devenit un atribut regal prin stateri postumi båtu¡i de cetå¡ile grece¿ti de pe litoralul
excelen¡å, calitate preluatå apoi ¿i de republicile antice, vestic al Mårii Negre: Callatis, Histria, Tomis,
medievale ¿i moderne. Dionysopolis, Odessos ¿i Messembria, pentru a aminti
Acelea¿i capacitå¡i de a înmagazina valori mari, numai centrele emitente mai importante din vecinåtatea
general recunoscute, în volume mici, rezisten¡a la spa¡iului geto-dacic. În cea de-a doua jumåtate a
alterare, precum ¿i facilitå¡ile de a le transporta, fåceau secolului al III-lea, dar mai ales spre sfâr¿itul aceluia¿i
din aurul monetizat un instrument ideal al marilor secol, atelierele vest-pontice din Dobrogea, la care se
tranzac¡ii comerciale interna¡ionale, implicând bunuri adaugå ¿i Tyras ¿i Byzantion, vor trece la producerea
de mare valoare ¿i în cantitå¡i apreciabile. ªi în acest staterilor de tip Lysimachos, a cåror batere va continua
2
. Asupra func¡iilor aurului monetizat cf: R. Göbl, Numismatik - Grundriss und wissenschafliches System, München, 1987, pp. 31-
32, C. Howgego, Ancient History from Coins, Londra ¿i New York, 1995, pp.8-12, 18, 35-38, 46-54, 90-92, 98-105, 108-109,
110-113, 115-117, 120, 124-132 ¿i 134-137, P. Spufford, Money and its Use in Medieval Europe, Cambridge, Londra, New York,
New Rochelle, Melbourne ¿i Sydney, 1988, pp. 176-183, 267-288 ¿i 397-422 ¿i N. Murgu ¿i M. Isårescu, Aurul, mit ¿i realitate,
Ia¿i, 1981, pp. 63-107.
3
. C. Preda, În legåturå cu circula¡ia staterilor din Cyzic la Dunårea de Jos, în Pontica, 7, 1974, pp. 139-147.
8
www.cimec.ro
pânå la anexarea cetå¡ilor de cåtre romani, în secolul I Un capitol de scurtå duratå, dar de o extraordinarå
4
î.e.n. . Atât introducerea emisiunilor de stateri de tip strålucire o constituie emisiunile de stateri de aur dacici
Alexandros al III-lea, cât mai ales a celor de tip de tip Koson, databili spre mijlocul secolului I a. Chr.
Lysimachos în cadrul monetåriilor din Dobrogea a Singurele monede dacice de aur purtând numele
reprezentat materializarea unor tendin¡e integra¡ioniste autoritå¡ii emitente au apårut în câteva tezaure foarte
care se manifestau pe plan monetar, dar ¿i politic, cul- mari, cum ar fi cele de la Sarmizegetusa Regia ¿i Târsa
10
tural ¿i religios într-o arie tot mai importantå a lumii (com. Bo¿orod, jud. Hunedoara) . Concentrarea
grece¿ti în perioada hellenisticå. Aceste procese au descoperirilor în sud-vestul Transilvaniei, în jurul
11
cunoscut apogeul odatå cu baterea staterilor de tip capitalei Daciei ¿i în zonele adiacente constituie un
Lysimachos de cåtre cetå¡ile de pe litoralul dobrogean. indiciu al faptului cå locul de emisiune al acestor monede
Introducerea acestui tip, împreunå cu un standard enigmatice trebuie cåutat în aceastå arie, fårå îndoialå
metrologic derivat din etalonul attic, s-a fåcut odatå cu chiar la Sarmizegetusa.
crearea unei adevårate uniuni monetare vest-pontice, sub Monedele necirculate din aceste descoperiri fac
egida Byzantion–ului. parte dintr-o emisiune consistentå, pregåtitå în vederea
Cercetarea structurii ¿i cronologiei descoperirilor de unor plå¡i politice importante, probabil pentru purtarea
stateri de tip Alexandros al III-lea ¿i Lysimachos båtu¡i de unui råzboi, dar care nu au apucat så fie cheltuite
atelierele cetå¡ilor grece¿ti din Dobrogea indicå faptul cå decât în micå måsurå. Cele mai multe au råmas în
monetåria callatianå a produs cantitatea cea mai mare de tezaurul regal dacic, fiind ascunse cu prilejul luptelor
stateri de tip Alexandros al III-lea ¿i baterea s-a desfå¿urat legate de cucerirea Daciei de cåtre romani, unele
vreme îndelungatå, în timp ce vecinele ei Histria ¿i Tomis scåpând de eforturile autoritå¡ilor imperiale de
au fost mult mai pu¡in active. În schimb, Tomisul este recuperare. Din påcate, dupå 1990, mii de stateri de
responsabil de punerea în circula¡ie a unei cantitå¡i mult tip Koson care au scåpat romanilor au fost dezgropate
mai mari de stateri de tip Lysimachos, chiar dacå numårul în mod ilegal de cåutåtorii de antichitå¡i înarma¡i cu
de piese båtute la Callatis a råmas destul de important. ªi detectoare de metal, fiind exportate în mod clandestin
în acest caz, Histria se caracterizeazå printr-o produc¡ie în stråinåtate.
foarte modestå, probabil numai de câteva mii, zeci de Monedele de aur romane, aureii ¿i solidi, constituie
mii de piese, båtute cu douå perechi de ¿tan¡e. o altå categorie importantå din structura descoperirilor
Monedele de aur de tip macedonean ¿i Lysimachos de emisiuni din metale nobile din România. Cei mai
fac parte din câteva tezaure importante, cum ar fi cele vechi aurei cunoscu¡i pe teritoriul românesc sunt cei
5
de la Preajba de Pådure (com. Teslui, jud. Dolj) , Gâldåu emi¿i de Caesar, dar ei vor deveni mai frecven¡i, mai
6
(com. Jegålia, jud. Ialomi¡a) , Mårå¿e¿ti (jud. Vrancea), ales în Dacia intracarpaticå în cursul secolului I p. Chr.,
Anadol (r. Reni, reg. Odessa, Ukraina), Dåieni (com. în ultimele decenii care au premers cucerirea romanå.
7
Dåieni, jud. Tulcea) , tezaurul de la gura râului Strei (jud. Numårul descoperirilor izolate de aurei imperiali din
8 12
Hunedoara) ¿i un tezaur dintr-o localitate neprecizatå Dacia este relativ mare , dar se cunosc doar trei tezaure,
9
situatå la nord de Mangalia . cel de la Timi¿oara, Drobeta-Turnu Severin (jud.
4
. Gh. Poenaru Bordea, Le trésor de Mårå¿e¿ti. Les statères en or des cités du Pont Gauche et le problème des relations avec le
monde grec et les populations locales aux IVe siècles av. n. è., în Dacia, N.S., 18, 1974, pp. 103-125 ¿i Idem, Les statères ouest-
pontiques de type Alexandre le Grand et Lysimaque, în RBN, 125, 1979, pp. 37-51 ¿i, mai recent, Idem, Emisiunile monetare ale
atelierelor grece¿ti de pe litoralul românesc al Mårii Negre (sec. VI î. Hr - III). Un stadiu al problemei, în 130 de ani de la crearea
sistemului monetar modern românesc, coord. M. Isårescu, Bucure¿ti, 1997, pp. 61-62.
5
. Descoperire ineditå, din care am putut vedea, în 1996, câteva exemplare de stateri de la Philippos al II-lea ¿i Alexandros al III-
lea, emisiuni autumne.
6
. B. Mitrea, Stateri de aur de la Alexandru cel Mare descoperi¡i într-o a¿ezare geto-dacicå din estul Munteniei, în vol. Omagiu lui
Petre Constantinescu-Ia¿i, Bucure¿ti, 1965, pp. 73-79.
7
. Idem, Contribu¡ii la studiul tezaurului de la Dåieni, în Pontica, 14, 1981, pp. 171-180.
8
. Tezaurul descoperit în zona de vårsare a Streiului în Mure¿, în anul 1545, de ni¿te pescari, numårând câteva zeci de mii de
monede de aur (între 40.000 ¿i 50.000), între care emisiuni de tip Lysimachos ¿i Koson, este una din primele descoperiri monetare
de pe teritoriul românesc despre care s-au påstrat men¡iuni documentare.
9
. Tezaur alcåtuit din câteva mii de stateri postumi de tip Lysimachos, emi¿i de cetå¡ile Callatis, Tomis ¿i Histria, precum ¿i stateri
de la Pharnakes ¿i al¡i suverani bosporani, descoperit de cåutåtori ilegali de antichitå¡i, în toamna anului 1999, ¿i risipit în colec¡ii
din România ¿i mai ales din stråinåtate. Cele mai multe monede par så fi fost vândute în stråinåtate, dupå cum o indicå avalan¿a
de stateri vest-pontici de tip Alexandros ¿i Lysimachos, care au apårut în cataloagele de licita¡ie din ultimii ani.
10
. Carmen-Maria Petolescu, Un tezaur de monede de aur de tip Koson, în 130 de ani de la crearea sistemului monetar modern
românesc, Bucure¿ti, 1997, pp. 84-93 ¿i Idem, Comoara regelui Koson, Bucure¿ti, 1998, pp. 1-23.
11
. C. Preda, Monedele geto-dacilor, Bucure¿ti, 1973, pp. 353-355.
12
. Vezi R. Ardevan, La monnaie d’or dans la Dacie romaine, în SCN, 10, 1993, pp. 15-25.
9
www.cimec.ro