Misiuni speciale. Arhitectura terorii

455 Pages·1994·18.121 MB·Romanian

by  Pavel Sudoplatov, Anatoli Sudoplatov

M I S I U N I
S F E C I A L E
ARHITECTURA TE
Cel mai senzational, devastator §i, din
multe puncte de vedere, documentul
cel mai plin de informatii ap&rut
vreodatd despre epoca stalinistd..
Robert Conquest
\ \i
i \ '
A i;
If f I l 1 u \
EDITURA ELIT COMENTATOR
^ " ediTura el"eusTs~ lit
Cea mai senzationala, mai dramatics §i, in muite privinte,
cea mai plina de informatii lucrare inspirata din mediul stalinist,
cea mai importanta contribute asupra acelei perioade de la
Cuvantarea secreta a lui Hru§ciov.
In cea mai mare parte, activitatiie lui Sudoplatov au fost cele
de agent criminal al unui regim criminal. El se justified prin tezele
lui Lenin care stau la baza moralei comuniste: „morala noastra este
cu total subordonata intereselor luptei de clasa a proletariatului...,
§i tot ce se infaptuie§te in numele cauzei proletariatului este just“.
Robert Conquest
Cariera de ofiter in serviciile de securitate §i informatii a lui
Sudoplatov coincide aproape exact cu cei treizeci de ani de domnie
ai lui Stalin in Uniunea sovietica. Multi ani Sudoplatov a lucrat in
cadrul serviciilor speciale, devenind in anii razboiului chiar §eful
acestora. El e cei care a rede Unit intelesurile cuvantului special
adaugandu-i sensurile de sdnge, otrava, terorism.
Jerrold L. §i Leona P. Schecter
Dezvaluirile recente ale unuia dintre sefii KGB, Sudoplatov,
ca Niels Bohr a fost unui dintre cei patru mari savanti care au
ajutat Moscova sa puna la punct armele nucleare, au starnit
proteste zgomotoase §i foria oamenilor de §tiinta §i istoricilor.
Snfflday Times
Sa nu ne mai ascundem: cei mai reputati ziari§ti, scriitori,
oameni de film §i televiziune au spus, timp de 40 de ani, numai
bazaconii despre ce s-a intamplat in deceniul cel mai primejdios
pentru soarta omenirii, cand Stalin, in pragul mortii §i nebun de
legat, a dobandit puterea de a distruge planeta. Insa adevaratele
dezvaluiri au fost facute de autobiografia securii favorite a lui
9
Stalin, generalul Sudoplatov.
New York Times Book Review
Versiunea romaneasca: Anca Irina Ionescu
Titlul original: Special Tasks, by Pavel Sudoplatov and
Anatoli Sudoplatov with Jerrold L. and
Leona Schecter
Copyright © 1994 by Pavel A. Sudoplatov
and Anatoli P. Sudoplatov,
Jerold L. Schecter and Leona P. Schecter
Toate drepturile asupra acestei versiuni in limba romana,
inclusiv pentru Republica Moldova, sunt rezervate Editurii
Elit.
Lucrare publicata in colaborare cu fundatia Soros
I.S.B.N. 973-9100-96-1
Tiparit la Infopress S.A. Odorheiu Secuiesc
general NKVD Pavel Sudoplatov
acad. Anatoli Sudoplatov
Jerrold L. si Leona P. Scheckter
f f i l S l i m i S P E C
Tm^rrECTElRR TER0R33
Versiunea romaneasca:
ANCA IRINA IONESCU
Editura Elit Comentator
Editura Eleusis
aT O E 3 2 d § E H D E §£ffl
AO.l.V idO d IS
PROLOG
IDENTITATE STRICT SECRETA
Ma cheama Pavel Anatolievici Sudoplatov, dar nu cred ca ma
cunoa§teti dupa acest nume, pentru ca, timp de cincizeci de ani,
acesta a fost unul dintre secretele cele mai bine pazite din Uniunea
Sovietica. Poate ma cunoa§teti sub alte nume: Centrul, Directorial
sau ^eful de la SMERS (prescurtarea cuvintelor moarte spionilor),
nume prin care am fost in mod eronat identificat in Occident.
Administratia pentru misiuni speciale de sub conducerea mea
raspundea de sabotaje, rapiri de persoana, asasinarea dusmanilor
no§tri de dincolo de granitele tarii, fiind un departament special in
cadrul serviciului sovietic de securitate. Am raspuns de asasinarea
lui Trotki §i, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, de luptele
de gherila §i de dezinformarea din Germania §i din teritoriile ocupate
de aceasta. Dupa razboi, am continuat sa conduc retele clandestine
de peste hotare, al caror scop era sabotarea instalatiilor americane §i
ale NATO in eventualitatea izbucnirii ostilitatilor. Am raspuns, de
asemenea, de eforturile de spionaj ale Uniunii Sovietice in directia
obtinerii secretelor bombei atomice din America §i din Marea Brita-
nie. Am infiintat o retea de agenti secreti care i-au convins pe Robert
Oppenheimer, Enrico Fermi, Leo Szilard, Bruno Pontecorvo, Alan
Nunn May, Klaus Fuchs §i pe alti savanti din America §i din Marea
Britanie sa ne dezvaluie §i noua secretele bombei atomice.
E ciudat sa te intorci cu cincizeci de ani in urma §i sa retraie§ti
mentalitatea care ne-a impins sa ne razbunam cu sange rece pe
dusmanii no§tri. Nu ne-am pus nici o secunda problema ca ar exista
vreun principiu moral care sa ne impiedice sa-i lichidam pe Trotki
sau pe oricare dintre fo§tii no§tri camarazi ce ni s-au pus impotriva.
Am socotit ca ne aflam intr-o lupta pe viata §i pe moarte pentru
salvarea uria§ului nostm experiment - crearea unui nou sistem social
care va oferi §i asigura demnitatea tuturor muncitorilor, §i va elimina
lacomia §i exploatarea generate de profitul capitalist. Socoteam ca
toate tarile Occidentului ne urasc si ne doresc sfar§itul. Deci oricine
nu era cu noi era impotriva noastra. in timpul celui de-al doilea
razboi mondial, lupta dintre bine §i rau a fost mult simplificata. Toti
antinazi§tii §tiau ca noi suntem singura speranta pentru infrangerea
regimului fascist. Astfel incat oameni de treaba de toate natiile au
6
Pavel Sudoplatov ____
devenit pro-comuni$ti §i §i-au daruit viata pentru aceasta cauza
sfanta, in numele libertatii omului. Nu aveam nici cea mai mica
indoiala ca trebuia sa invatam inaintea nemtilor cum se constraie§te
o bomba atomica. Nu le-am iertat americanilor ca s-au apucat de
construirea acestei arme fara §tirea noastra, de§i America era aliatul
nostra impotriva Germaniei. In acest fel furtul secretelor bombei
atomice a fost un act eroic. Fiecare dintre savantii care ne-au furnizat
o diagrama sau formule pentru construirea acestei bombe era socotit
un erou sovietic, ce slujea interesele pacii mondiale.
Dupa infrangerea lui Hitler, nu mai era asa de limpede cine ne
era dusman §i cine doar ne critica metodele. Nu aveam nici timpul,
nici rabdarea necesare pentru a cantari aceste nuante. Oameni de
isprava, care si-au riscat viata §i au suferit chinurile torturii in
inchisorile naziste, au ajuns sa-si petreaca apoi ani grei in celulele de
la Lubianka doar pentru ca s-au indoit de puterile noastre. In felul
acesta ne-am §ubrezit singuri propriile puteri, §i n-am reu§it sa mai
refacem acest handicap. Niciodata n-am §tiut cum sa cernem si sa ne
slujim de o diversitate de pareri. Si cei din Occident au slabiciunile
lor. Asa cum America e slabita de prea marea distanta dintre clasele
sociale, de pletora comunitatilor de straini imigranti cu care acesta
tara se mandreste. §i exact din mijlocul acestor comunitati am
inrolat mii de agenti, gata sa contribuie la distragerea patriei care i-a
primit,. in cazul in care ar fi izbucnit un razboi intre noi.
Am fost martor la epurarile din anii '30, '40 §i '50, §i am vazut
cat de adanc au marcat istoria §i evolutia tarii mele. Adevararile
despre ultimii cincizeci de ani sunt aservite necesitatilor politice. Cei
care pretind ca scriu istoria noastra nu pot pur §i simplu sa retu§eze
tarismul §i perioada lui Lenin §i sa-1 dema§te doar pe Stalin drept
criminal, punct de vedere simplist, date fiind inteligenta §i viziunea
sa politica. Marii conducatori ai Rusiei intotdeauna au imbinat
insu§irile de oameni politici cu cele de criminali. $i se uita prea
adesea ca Stalin §i Beria, care au jucat roluri §i tragice §i criminale in
istoria noastra, au jucat in acela$i timp §i un rol pozitiv, transfor-
mand Uniunea Sovietica intr-o superputere nucleara. §i tocmai
aceasta calitate a determinat evolutia ulterioara a evenimentelor.
Deci trebuie sa ne intrebam ce au reprezentat ace§tia ca oameni de
stat? Care erau regulile jocului in dramul Uniunii Sovietice spre
superputere, din 1930 §i pana la moartea lui Stalin, in 1953? Dar
apoi, sub cei care 1-au urmat la putere?
Arhitectura terorii 7
Concluziile mele se bazeaza pe legaturile personale cu ace§ti
oameni si implicarea mea in evenimentele despre care vorbesc. Din
pacate, din pricina faptului ca aceasta relatare va rascoli unele sensi-
bilitati politice, cartea de fata a trebuit publicata mtai in Occident,
pentru a fi sigur ca va ajunge si la cititorul rus. Cred ca istoricii vor
gasi in paginile ei multe explicatii utile. Nu doresc sa reabilitez
memoria nimanui §i nici nu vreau sa justific §i sa ma disculp pentru
ceea ce am lacut ca membra al unui serviciu de informatii §i
contraspionaj, din 1920 pana dupa 1950. Erau alte vremuri, o alta
perioada istorica. Trebuie sa intelegem mecanismele luptei pentru
putere politica §i cum acest mecanism a condus la Rusia de astazi.
PRIMUL ASASINAT POLITIC
Sunt ucrainean §i m-am nascut in ora§elul Melitopol, in anul
1907. Melitopol este a§ezat intr-o zona pomicola §i numara pe atunci
aproximativ douazeci de mii de locuitori. Mama era rasoaica, iar
tatal meu morar ucrainean. Am fost botezat in ritul bisericii ortodoxe
rase, la fel ca toti cei cinci copii ai familiei. Educatia mea a cuprins
Vechiul §i Noul Testament, precum §i bazele limbii rase, intracat pe
vremea Taralui era interzis sa se predea limba ucraineana in §coli.
Aceasta era folosita numai ca dialect vorbit. Am avut o copilarie
obi§nuita pana la varsta de zece ani, cand a murit tatal meu §i radele
au fost nevoite sa ne sprijine. In acela§i an a izbucnit revolutia
bol§evica.
La inceput nu s-a schimbat mai nimic, dar cand alimentele de
baza au inceput sa dispara, ora§elul a fost cuprins de haos §i banditii
au inceput sa ne terorizeze. Nu aveam nimic altceva decat casuta fara
etaj si atitudinea mea era tipica pentru familiile nevoia§e care nu
aveau nici un fel de avere. Nu aveam nimic de pierdut §i a fost firesc
pentru mine sa cred ca proprietatea colectiva va insemna edificarea
unei societati drepte, a$a cum se spunea in cartea lui Buharin1,
Nikolai Ivanovici Buharin (1888-1938), principalul teoretician al Partidului bol§evic,
supranumit de Lenin „rasfa(atul Partidului*1. in luptele din interiorul partidului care au urmat
dupa moartea lui Lenin, Buharin a fost de partea lui Stalin, mai intai impotriva lui Lev Trotki ?i
apoi impotriva lui Grigori Zinoviev §i a lui Lev Kamenev. L-a inlocuit pe Zinoviev in fruntea
Intemalionalei Comuniste in 1925, insa s-a distantat de Stalin §i a inceput sa i se opuna prin
ABC-ul comunismului, societate in care toti oamenii vor fi egali, iar
reprezentantii taranilor §i ai clasei muncitoare vor conduce tara in
folosul intregului popor, nu al mosieriior.
Fratele meu mai mare, Nikolai, a intrat in 1918 in Armata
Ro§ie, iar in 1920 a devenit membra al batalionului Ceka. In 1919,
pe cand aveam doisprezece ani, am fugit de acasa §i am intrat intr-un
regiment al Armatei Ro§ii care se retragea din Melitopol in fata unei
ofensive a Albilor1. Regimentul nostra a fost infrant §i cateva
grapuri mici de soldati din regimentul Melitopol au reu§it sa ajunga
la Divizia 44 de Infanterie a Armatei Ro§ii din apropiere de Kiev.
Intracat eu frecventasem §coala primara §i §tiam sa scriu §i sa
citesc, am fost repartizat la compania de semnalizatori. Ulterior am
participat la batalia pentra Kiev, in 1921, pe cand aveam 14 ani,
departamentul special al diviziei, organizatia de securitate, a suferit
pierderi serioase intr-o ambuscada organizata de fortele nationaliste
ucrainene. Pe atunci ne luptam nu numai cu albii, ci §i cu armata
nationali§tilor ucraineni, condu§i de Simion V. Petliura §i Evjen
Konovalet, comandantul unei divizii de pu$ca§i infanteri§ti, Sicevie
Strelti* 2. (Cand a izbucnit razboiul civil, nationali§tii ucraineni au
declarat in mod oficial razboi atat Rusiei, cat §i conducerii bol§evice
ucrainene. Ulterior, in doua perioade de timp, o data in anii '30 §i
alta data in anii '40, am luptat §i eu in razboiul care s-a incheiat in
mod oficial in ianuarie 1992, cand guvernul ucrainean in exil §i
restul lumii 1-au recunoscut pe presedintele Leonid Kravciuc ca §ef al
guvemului legitim al Ucrainei, natiune libera §i suverana.). Ca
urmare a pierderilor grele suferite in aceasta ambuscada era nevoie
de un telefonist §i de un operator de cifra in cadral departamentului
de informatii al diviziei. Am fost trimis acolo §i a§a a inceput cariera
mea in serviciul de securitate.
In divizia noastra erau polonezi, austrieci, nem(i, sarbi, ba
1928-1929. Stalin a ca$tigat, iar Buharin §i-a pierdut toate functiile. Buharin a fost unul din
personajele centrale In cadrul epurSrilor staliniste din anii '30. Dupa un proces-spectacol, bazat
pe dovezi contrafacute ale unei conspira(ii anti-sovietice, a fost executat In 1938. Buharin nu a
fost reabilitat decat in 1988, cand vSduva lui care memorase ultima lui dorin|S §i testamentul
politic in care susfinea ca este nevinovat, a rupt in starlit tacerea dup5 cincizeci de ani.
!Armata Alba era pro-(arista, o for(a antirevolutionarS sprijinita de Statele Unite, de Marea
Britanie, de Japonia $i de alte puteri in timpul razboiului civil (1918-1922).
2
Na(ionali;tii ucraineni luptau pentru independents fa(a de Rusia, indiferent daca liderii
acesteia urmau sa fie jari§ti sau comun'9tl siei era numele (inutului independent care ulterior a
devenit Ucraina.
Arhitectura terorii 9
chiar §i chinezi care luptau alaturi de noi. Chinezii erau foarte disci-
plinati si luptau pana la ultimul soldat. Erau lupte cumplite in cadrul
carora sate intregi de nationalist! ucraineni erau distruse §i peste un
milion de oameni au fost omorati. Atrocitatile razboiului civil erau
privite drept firesti de generatia mea. Tara era in stare de razboi din
1914, astfel ca oamenii se obi§nuisera treptat cu pierderile §i cu
greutatile vietii. Tragedia Rusiei a fost ca, pana la incheierea
razboiului civil, in 1922, tara a trait constant in imediata vecinatate
sau chiar in mijlocul razboiului, asa ca nici nu putea fi vorba de
dezvoltarea unei societati traditionale, stabile. Luptele erau pe atunci
brutale, iar populatia se uita la Armata Ro§ie ca la o^tirea mantui-
torilor care aveau sa aduca ordinea si linistca.
Indatoririle mele ca telefonist si, ulterior, ca operator la cifru,
aveau sa-mi fie de folos in cariera mea viitoare. Bateam la masina
documente importante trimise inaltului comandament militar,
descifram cablogramele primite direct de la Moscova de la Feliks
Dzerjinski, §eful Cekai.
In 1921 s-a produs un moment de cotitura in viata mea.
Divizia noastra a fost transferata la Jitomir, la o suta douazeci de
kilometri de Kiev. Sarcina principals a departamentului nostru
special era sa ajutam serviciul Ceka de acolo sa se infiltreze in
unitatile clandestine de gherila ale nationali§tilor ucraineni condu§i
de Petliura §i Konovalet. Grupurile lor inarmate sabotau centrele
administratiei sovietice. Biroul local al Cekai reu§ise sa stabileasca
un dialog cu gherila locala §i liderii acesteia §i ducea tratative
neoficiale. Ne intalneam cu ei intr-o casa conspirativa din Jitomir,
pusa la dispozitie de Ceka. In calitate de tanar tehnician, am fost
desemnat sa locuiesc in casa conspirativa §i sa previn eventualele
izbucniri de violenta din timpul discutiilor. Aceasta experienta a
contactului cu liderii gherilelor locale, care erau ni$te adevarati
dictatori, m-a ajutat in activitatea mea ulterioara de ofiter anchetator.
Mi s-a dezvoltat gustul §i flerul pentru activitatea conspirativa §i
clandestina §i pentru operatiunile speciale.
Razboiul cu nationali§tii a durat aproximativ doi ani §i s-a
incheiat, in cele din urma, cu un compromis prin care liderii locali au
acceptat o amnistie din partea guvemului ucrainean sovietic. Aceasta
s-a intamplat dupa ce grupul de lupta format din doua mii de
cavaleri§ti trimi§i de Konovalet §i de Petliura a fost inconjurat de
unitati ale Armatei Ro§ii §i silit sa se predea. Konovalet a fost
infrant. In aceste lupte a fost ucis §i fratele meu Nikolai, care luptase