Misiunea Ethridge în Romania PDF
Preview Misiunea Ethridge în Romania
UL1ICH ilj GER M i s i u n e a E TH R ID G E ROMANIA OKI IMSflMlQA ara ta ira S ra o s ra FUNDAŢIA ACADEMIA CIVICĂ • Mark Foster Ethridge s-a născut la • Mark Foster Ethridge vvas horn on Meridian (Missouri) la 22 aprilie 1896 şi a 22.04.1896 in Meridian (Missouri) and died murit la 5 aprilie 1981 la Moricure (North 05.04.1981 in Moncure (North Carolina). Carolina). • He marii ed Willie Snow on $ S-a căsătorit cu Willie Snow la 12 12. î 0.1921 and had four children. octombrie 1921 şi au avut 4 copii. • He began working as journalist in • începând cu anul 1913 a lucrat ca 1913 and at the same time (1914-1917) ziarist, timp în care» intre 1914-1917, a studied at u ni verşi ty. urmat şi cursuri universitare. • Intre 1917-1919 a activat în Marina • He served in the U.S. Mari nes SALA. between 1917-1919. • A scris şi lucrat pentru diverse ziare ca • He wrote for various newspapers, Meridian Star, Coiumhus Enquirer, Macon among them Meridian Star, Coiumhus Telegraph, Richrnond Times Dispatch, Enquirer, Macon Telegraph, Richrnond New York Sun anei Consolidated Press, limes Dispatch, New York Sun and Associated Press, Washington Post între Consolidated Press, Associated Press, 1919 şi 1936. A fost director, editorial ist şi Washington Post (1919-1936). He was redactor şef la Louisville Courier Journal şi director, editor, and editor-in-chief for the Louisville Times între 1936-1963. A lucrat Louisville Courier Journal and Louisville pentru acest ultim ziar în diferite funcţii Times (1936-1963), and was thus on the mai mult de 27 de ani. staff of this newspaper in different • A fost membru în conducerea capacities for mo re than 27 years. fundaţiei Ford (1954-1967). • Din anul 1961 a fost preşedintele • Was member of Ford Foundation Consiliului de Administraţie al ziarului The (1954-1967). Louisville Newspapers, până în 1980, când • From 1961 to 1980 he was head of s-a retras din această funcţie. administration at The Louisville Newspaper • Docent la Universitatea din North when retired from this oftice. Carolina, pentru ştiinţe şi jurnalistică» între • Before the Second World War, 1965 şi 1968. Franklin Delano Roosevelt, President of • înainte de război, preşedintele S.U.A., USA, appointed Ethridge as Chairman of Franklin Delano Roosevelt, l-a numit pe the Fair Employment Practices Committee Ethridge ca preşedinte al Comitetului specialized in probiems of racisni in the pentru practici corecte de angajare, work-place. specializat în cercetarea problemelor • Apart from visits to Romania and rasismului Sa locul de muncă. m în afară de vizitele în România şi Bulgaria, Ethridge was involved in the Bulgaria, a tăcut parte, în 1947, din comisia commission that analyzed the problems care a analizat problemele frontierei concerning the borders of Greece, Between Greciei. în perioada 1948-1950 a fost 1948-1950 was a member of an American membru a! unei comisii a guvernului government com m ission. american. • Ulrich Burger MA was born in 1966. • Ulridî Burger M. A., născut în anul He studied Eastern European History, 1966. A studiat Istoria Europei de Răsărit, Politica! Science and Contemporary Ştiinţele Politice şi istoria Contemporană îa History at Rheinische-Friedrich-Wilhelms Rheinische-Friedrich-Wilhelms Universităt University in Bonn. His MA dissertation din Bonn. Dizertaţia sa de la Heinrich- analyzes the conflicte between the H ein e- Uni verşi ta t din Dusseldorf are ca “historical” parties in Romania and Soviet temă conflictele între partidele „istorice* din România şi Uniunea Sovietică în anii Union during the years 1944/1945 1944—1945. (Heinrich-Heine University Dusseldorf). • Actualmente lucrează la secţia de • At present he works at the Foundation Fundaţii de la Kreissparkasse din Koln. section in Kreissparkasse Koln. 2 ULRICH BURGER MISIUNEA ETHRIDGE ÎN ROMÂNIA The Ethridge Mission in Romania Die Ethridge Mission in Rumănien In româneşte de Florica Mateiaş şi Raluca Schiau Cu o prefaţă de Dennis Deletant Şi o postfaţă de Romulus Rusan mch ' / K j FUNDAŢIA ACADEMIA CIVICĂ Bucureşti, 2000 Documente 6 Editor: Romuliss Rusan Redactor: Ioana Boca Corector: Domnica Dobriţoiu Konrad Cartea a fost publicată cu sprijinul  -^denauer financiar a! FUNDAŢIEI n KONRAD ADENAUER, care a Sîiftung acoperit costul traducerii şi Fundaţia Kooracl AOertauer tipăririi. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale BURGER ULRICH Misiunea Ethridge în România / Uîrich Burger - Bucureşti Editura Fundaţiei Academia Civică, 2000 252 p; 20 cm - (Documente; 6) ISBN 973-99605-1-0 94(498) © Copyright Fundaţia Academia Civică, 2000 4 SUMAR Prefaţă de Dennis Deletant ................................................ 7 Preface by Dennis Deletant................................................ 11 între priorităţi şi realităţi: Misiunea lui Mark Ethridge în toamna lui 1945. O evaluare a politicii externe a S.U.A. faţă de Europa de Sud-Est de Ulrich Burger ................... 15 Zwischen Prioritâten und Realităten: Die Mark Ethridge Mission im Herbst 1945. Zur Bewertung der Sudosteuropapolitik der Vereinigten Staaten von Ame- rika von Ulrich Burger ..................................................... 53 MISIUNEA ETHRIDGE. RAPORT ASUPRA SITUATIEI POLITICE ÎN ROMÂNIA - Scrisoarea de transmitere la Departamentul de Stat a programului lui Mark Ethridge .......................... 99 - Programul lui Mark Ethridge................................. 101 - Scrisoarea lui Mark Ethridge către Secretarul de Stat James F. Byrnes - 7 decembrie 1945 ............... 109 - Raport privind situaţia politică din România ....... 110 - Rezumatul Raportului privind politica sovietică în România şi Bulgaria .................................................. 125 - Scrisoarea lui Mark Ethridge către Secretarul de Stat James F. Byrnes - 8 decembrie 1945............... 130 - Note asupra convorbirilor lui Mark Ethridge cu: - generalul Susaikov .................................................134 - Gheorghe Tătărescu ..............................................137 - Petru Groza..............................................................142 - Petre Constantinescu-Iaşi ......................................146 - Gheorghe Gheorghiu-Dej......................................149 - Mihai Ralea..............................................................151 - Teohari Georgescu.................................................154 - generalul Răşcanu ..................................................159 - ŞtefanVoitec..........................................................162 - Lucreţiu Pătrăşcanu ..............................................164 - Ana Pauker ..............................................................168 5 - Iuliu Maniu .............................................................176 - Şerban Voinea .......................................................184 - Lothar Rădăceanu.................................................188 - Jumanca şi Brătfăleanu.........................................190 - Iordăchescu, R. Dan, L. Filderman, Dimitriu- Pop ..........................................................................193 - Basile Stoica............................................................194 - Max Auschnitt ........................................................196 - A. Ştefănescu ..........................................................199 - M. Durma...............................................................202 - N. Georgescu-Roegen ...........................................207 - Un membru al Partidului Comunist....................210 - Constantin (Dinu) Brătianu.................................212 - C. (Bebe) Brătianu................................................214 - M. Romniceanu ......................................................217 - C. Angelescu ...........................................................221 - C. Vişoianu .............................................................223 - C. Titel Petrescu .....................................................225 - Iosif Şraer................................................................229 - Anexă: Activităţile guvernului Groza în dez organizarea armatei (generalul Rădescu) ..........231 ~ Scrisoarea Misiunii Americane de transmitere a memorandumului preşedintelui P.N.L................237 - Memorandum privind situaţia actuală din România de C. I. Brătianu...................................238 - Telegramă cifrată trimisă de secretarul de Stat James F. Byrnes Misiunii Statelor Unite din Bucureşti .................................... ...242 ETHRIDGE MISSION. REPORT ON POUTICAL SITUATI ON IN ROMÂNIA (facsimiles) Bibliografie selectivă despre evenimentele din politica internă a României, în anii 1944-1945 / Selective Bibliography on Romania’s Home Policv during 1944-1945 .............................................................................385 Cuvântul editorului de Romulus Rusan .............................389 Editor’s Foreword by Romulus Rusan ..............................392 6 Prefaţă Până la căderea comunismului, moralitatea nu a exercitat mare influenţă în problemele internaţionale. Ea a căpătat o importanţă crescândă în timpul secolului al nouăsprezecelea, dar s-a diminuat odată cu ridicarea comunismului, fascismului şi colonialismului în al doilea pătrar al secolului ai douăzecelea. Declaraţia privind Europa eliberată, făcută la sfârşitul Conferinţei de la Yalta în februarie 1945, de „a menţine condiţiile în care popoarele eliberate pot exercita /.../ dreptul tuturor popoarelor de a-şi alege forma de guvernământ sub care vor trăi” a inoculat o dimensiune morală în ţelurile postbelice ale Aliaţilor occidentali. Totuşi, la încheierea celui de-al doilea război mondial, britanicii şi americanii s-au confruntat cu o Uniune Sovietică care ocupase militar o mare parte a Europei de Est. Gândul lor s-a dus către limitarea expansiunii sovietice, dar fară o pârghie de sancţiune eficientă, în afară de opţiunea militară pe care nici un politician cu rang, în urma unui război lung, nu era pregătit să o folosească, ele au fost reduse la rolul de spectatori ai colonizării sovietice a regiunii. In ochii multora din Europa de Est, Occidentul a renunţat la propriile principii stând deoparte. Nereuşind să onoreze garanţia din „Declaraţia privind Europa Eliberată”, Marea Britanie şi Statele Unite au dat o aparenţă de legitimitate la ceea ce Churchili însuşi a numit „forţa de disimulare” din partea sovieticilor. Acest eşec a fost cel care a dăunat cel mai mult Occidentului în Europa de Est. şi nu mai puţin în România. Iuliu Maniu, conducătorul Partidului Ţărănesc, care alături de alţi şefi ai partidelor democratice spera ajutor din partea Aliaţilor occidentali în efortul său de a restaura un sistem politic pluralist, s-a 7 dovedit o permanentă sursă de jenă pentru Churchill. Cuvintele lui Maniu, transmise la Londra la 1 decembrie 1944, că el va înţelege dacă guvernul britanic dorea ca România să-şi împartă soarta mai degrabă cu Rusia decât cu Occidentul, dar că ar fi recunoscător guvernului britanic să primească un răspuns clar, l-a incitat pe primul ministru să precizeze faţă de ministrul său de externe, Anthony Fxlen: „Să nu mi se pretindă să admitem aşa ceva.” Maniu a rugat în repetate rânduri să i se spună dacă România a fost subiectul unei înţelegeri în privinţa intrării în sfera de influenţă sovietică şi de fiecare dată reprezentanţii britanici au fost instruiţi să nege acest lucru. Ani mai târziu, Archibald Clark Kerr, fostul ambasador britanic la Moscova, a spus unei persoane din conducerea Partidului Naţional Ţărănesc - care reuşise să scape din România - la Ambasada britanică din Washington că unul dintre cele mai dezgustătoare lucruri care i s-au cerut să le facă vreodată a fost să-l mintă pe un om ca Maniu. Fără nici o îndoială că a fost o minciună costisitoare, pentru că Maniu s-a îndâijit. în rezistenţa sa împotriva conducerii comuniste, cu convingerea că putea conta pe sprijinul Statelor Unite şi al Marii Britanii. El a plătit un preţ greu pentru credinţa sa. Clark Kerr era pe deplin conştient de situaţia din România. Intr- un articol despre politica sovietică, datat 27 martie 1945, el descrie politica sovietică în România drept „cea mai pură politică de forţă, total lipsită de armonie cu principiile înscrise în declaraţia din Crimeea /.../ Declaraţia de la Yalta fiind tratată de guvernul sovietic drept ceva mai mult decât un sedativ, căruia nu i se poate permite să intervină în ceea ce, în ochii ruşilor, este dreptul lor stabilit, pe deplin admis de noi, să facă ce vor în România”. Decizia din octombrie 1945 a lui James Byrnes, secretar de stat al Statelor Unite, de a trimite pe redactorul ziarului „Louisville Courier", Mark Ethridge, în România şi Bulgaria, într-o misiune de aflare a faptelor, a creat printre liderii partidelor democratice din România speranţa că Aliaţii occidentali se pregăteau să adopte o linie fermă în insistenţa de a se reveni la un sistem politic pluralist în ţara lor. Propria dorinţă a lui Byrnes de „a fi siguri că părerile noastre despre situaţia din aceste ţări nu se bazează pe informaţii eronate sau tendenţioase”', pare să sprijine această opinie. Ca o dovadă a modului 8 de gândire independent al lui Ethridge, Byrnes i-a cerut special lui Molotov să ia notă că în România Ethridge a găsit foşti colaboratori profascişti şi chiar legionari pronazişti ocupând funcţii cheie în guvern. In ciuda concluziei lui Ethridge că guvernul Groza nu corespundea condiţiilor din Declaraţia de la Yalta, că era autoritar, că era dominat de un singur partid şi că excludea forţat de la reprezentare partide democratice, Byrnes şi colegul său britanic, Ernest Bevin, au putut smulge de la Stalin numai compromisuri minime: includerea în guvernul Groza a câte unui singur reprezentant pentru partidele Naţional Ţărănesc şi Naţional Liberal. Acuzaţia care poate fi adusă politicii americane şi britanice faţă de România nu este că aceasta a dat voie Uniunii Sovietice să facă ce vrea în această ţară (după Conferinţa de la Teheran din noiembrie 1943 Aliaţii occidentali 1111 mai puteau face nimic să împiedice acest fapt), dar că, ocupându-se de situaţia din România, oficialii americani şi britanici, conştient sau nu, au făcut pe românii prooccidentali să creadă că Vestul era pregătit să intervină eficient pe lângă ocupanţii sovietici şi marionetele lor comuniste. Autoritatea raportului lui Ethridge conferă o greutate în plus acestei acuzaţii. Dr. Angelescu, membru marcant al Partidului Naţional Liberal, i-a spus lui Ethridge la 25 noiembrie 1945 că „singura speranţă a României este o intervenţie internaţională, în special americană /.../ Pre şedintele Truman este considerat aproape un salvator în România11. Părerile lui Constantin (Bebe) Brătianu expuse într-un memoran dum pregătit în timpul vizitei lui Ethridge, şi rezumat de repre zentantul politic al Statelor Unite în România, Burton Berry, au fost că intervenţia sovietică în problemele interne ale României este cauza dificultăţilor actuale din ţară, în toate domeniile. Deoarece problema României trecuse „pe plan internaţional11, singura alternativă la situaţia prezentă era presiunea Statelor Unite asupra ruşilor de a aplica principiile promovate în convenţiile de la Yalta şi Potsdam. Punctul de vedere comun al Regelui Mihai şi al opoziţiei, în frunte cu Maniu şi Brătianu, era ca, pentru reducerea influenţei sovietice, Statele Unite să se abţină, într-un prim pas, să recunoască guvernul Groza, până când acesta ar fi devenit mai reprezentativ. După îndeplinirea acestui obiectiv, ei ar fi urmat să-şi asume 9 responsabilitatea pentru rezolvarea problemelor româneşti, cerând doar (aşa cum consemnează Ethridge) ca Statele Unite să încerce să creeze o arie cu o mai mare libertate politică şi economică, în care să se poată ajuta singuri. Ei sperau că Ethridge le va împărtăşi concluziile şi îl va convinge pe preşedintele Truman să ţină piept lui Stalin cu privire la România. Ethridge, în scrisoarea introductivă la raport, şi-a exprimat regretul faţă de Byrnes „că misiunea nu a avut succes în sensul unor rezultate imediate”. S-a dovedit a fi inutilă şi în condiţii de termen lung. Consecinţa postbelică în România ar fi putut fi diferită numai dacă în primăvara lui 1945 forţele generalului Patton ar fi înaintat în câmpiile Ungariei în loc să rămână staţionate la Eger, aşteptând ca t"uşii să elibereze Praga, conform înţelegerii. Dennis Deletunt 10
The list of books you might like
