Metoda pentru muzicuta

156 Pages·1956·8.325 MB·Romanian

by  Traian Naidin

TRAIAN NAIDIN
PENTRU MUZICUTE
METODĂ
(DIATONICE CROMATICE)
ŞI
EDITURA DE STAT PENTRU DiPRIMATE ŞI PUBLICAŢI!
PREFATĂ
.D
acă în activitatea artiştilor amatori muzica vocală (îndeosebi
corul) ocupă un spaţiu din ce în ce mai larg, dovedindu-se, datorită acce
sibilităţii ei, un gen foarte apreciat, trebui(J sublin.iat că în ultimul timp
(LtJ. crescut considerabil preferinţele acestora şi pentru muzica instrumen
tală. Cînd spunem muzică instrumentală nu ne referim numai la instru
mentele clasice - pianul sau vioara - ci şi la acelea considerate minore
şi mai puţin apreciate înainte: mandolina, chitara, acordeonul, muzi
cuta, etc.
Ultimele concursuri republicane ale formaţiilor instrumentale de
amatori au prilejuit afirmarea posibilitătilnr artistice ale muzicuţei, fie
tratată solistic, fie în q.nsamblu.
Copiii şi tinerii au şi ei meritul lor prin succesele pe care le repur
tează în domeniul muzicii instrumentale la palatele de pionieri, cluburile
sindicale sau şcolile de artă.
Această activitate bogată impunea apariţia unor lucrări de indru
mare, a unor manuale cu ajutorul cărora instruirea instrumentiştilor ama
tori să se facă sistematic, pedagogic. O asemenea lucrare este cea de faţă.
Muzicuţa este un instrument portabil, ieftin, accesibil, practic, cu
timbre felurite şi, de aceea, foarte apreciat. Ţinînd seamă dp- posibilităţile
instrumentului şi de faptul că pînă acum n-a apărut nici o metodă pentru
muzicuţă, autorul şi-a conceput în aşa fel lucrarea încît ea poate fi folo
sită cu uşurinţă de i'1structorii artistici ai cluburilor, căminelor culturale,
care vor să înfiinţeze cercuri şi orchestre de muzicuţe, şi de oricine
doreşte să cunoască tehnica ins trumen tului. Nu este absolută nevoie de
un specialist şi nici de o pregătire speciaLă preaLabilă. Pentru aceasta
metoda tovarăşului Naidin este cu atU mai foLositoare. Ea este rezultatul
unei stăruinţe artistice şi pedagogice îndelungate. Autorul este tn prezent
3
. :,. .... ':: ",' :.
' ~
::;;>.':~.;dirjjf2rgk,i.iitsd.inblu[ui de muzicute şi profesor la Palatul Pionierilor din
Bucureşti. El şi-a început activitatea ca solist la Radio sau pe diferite
scene, încă din 1930. A dat numeroase concPrte în Capitală şi provincie,
prezentînd un repertoriu variat de muzică populară şi uşoară - romî
nească şi străină - măiestria lui artistică jiind relevafă de publicul larg
şi de muzicieni de seamă de la noi.
Metoda are patru părţi. Prima parte cuprinde cîteva noţiuni ele·
mentare de teoria muzicii care au rolul de a-l familiariza pe elev cu
scrisul şi cititul tltuzical. In partea a doua ni se vorbeşte de muzicuţa
propriu-zisă (descrierea ei, poziţii, efecte, etc.). Partea a treia conţine indi
caţii metodice practice pentru cunoaşterea instrument ului, cu exemplifi
cările şi exerciţiile necesare. [11. sfîrşit, în ultima parte autorul se referă
la tratarea instrumentului în ansamblul orchestral, prezentînd şi cîteva
. realizări. Cele 6 piese scrise pe diverse tipuri de aranjamente pentru
formaţii de muzicuţe reprezintă un minimum de repertoriu pe care acestea
îl pot folosi.
Cei care doresc sâ se iniţieze şi s({ cunoască cît mai mult din tehnica
şi repertoriul minunatului instrument poi cere personal sau prin cores
pondenţă sfaturi autorulu.i care este dornic de a împărtăşi şi altora din
tainele lui.
măiestriei
Recomandăm cu căldură tflturor amatorilor să folosească cu încredere
r.ceastă metodă, să înveţe şi să preţuiască muzic:uţa care, datorită tehnicii
moderne, penniie în prezent posibilităţi din ce în ce mai mari.
ELlSABETA SUCJU
Sefa Sediei Artistice
din Palâtul Pioriierilor - Bucureşti
NOŢIUNI DE TEORIE llUZICALl
l. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Muzică. Sunet. Zgomot
Muzica este arta de a ne exprima bucuriile şi durerile cu ajutorul
sunetelor. Sunetele sînt vibraţii ale aerului produse de un corp sonor.
Ele pot fi emise de organul vocal al omului, un instrument muzical, etc.
Distingem două feluri de sunete:
- muzicale, atunci cînd ne impr.esionează plăcut auzul;
.'- nemuzicale, (zgomote) atunci cînd nu plac auzului; (lătratul
cîini lor, îrnpuşcăturile, trăznetul, tunetul.,. etc.) .
Scris. Citit
Pentru a învăţa muzica .trebuie să ştim să .scriem şi să citim notele
(sunetele) muzicale. Citirea lor se face cîntînd fie cu glasul, fie cu un
instrument muzical.
Valori. Proprietăţi. Registre
rn scrierea sunetelor ne servim de nişte semne numite note care
exprimă diferite valori. Sunetele pot fi mai joase sau mai înalte, iar
pentru precizarea înălţimii lor se scriu pe un grup de cinci linii orizontale
şi paralele, egal depărtate între ele, numit portativ. Notet.e se scriu atit
pe linii, cît şi pe spaţiile portativului. Ele pot fi cîntate de diferite voci
sau instrumente, deosebindu-se prin timbru, grosime şi volum.
Proprietăţile sunetelor sînt: durata, înălţimea, timbrul, şi intensitatea
sau volumul. .
Particularităţile de înălţime, timbru şi volum sînt grupate pe regiuni,
numite registre. Dintre modelele de muzicuţă, despre care vorbim în acest
manual, avem unul cu trei registre: unul jos (grav), cu sunete puternice
şi voluminoa"se, al doilea mediu, cu sunete mai slabe, iar al treilea înalt,
cu sunete mai subţiri, din ce în ce mai puţin voluminoase.
Semne. Denumiri
Principalul semn pentru scrierea sunetelor muzicale este zero culcat
cea mai mare unitate de durată· a sunetului - şi se numeşte notă
5
tntreagă (adică un întreg). Suneteie sînt în număr de şapte şi au nume
diferite, după cum sînt mai joase sau mai înalte, fiecare reprezentind o
anumită înălţime.
Acestea sînt: DO __ RE - 1\'11 - FA. - SOL - LA - SI - (DO).
o
Al optulea sunet este reproducerea primului sunet, Ia octavă.
După exemplul de mai sus, reproducerea la una sau mai multe octave
se face atît în su.ire, cît ~i în coborîre, în oroinea inversă a sunetelor:
DO - SI - LA -- SOL - FA - i\U - RE - (DO).
Orice sunet se poate reproduce la octavă.
Portativ. Chei. linii suplimentare
Teoretic, portativul este format din ! 1 linii, constituind portativul
general pe care se scrie muzica, astfel:
fI~~~~~~
1-------·--------------------
i·~~~~~~~~~~~
Practic însă linia întreruptă de la mijjloc se suprimă şi se înlocuieşte
numai la nevoie cu o liniuţă mică. După exemplul de mai sus, vom avea
două grupuri de cîte cinci linii fiecare. .
Pentru fixarea sunetelor pe portativ ne folosim de- un semn numit
cheie, care se pune la începutul portativului. Fiecare registru (grav,
mediu, înalt) are o cheie proprie, astfel:
),
-- Cheia de Fa ( ~J care se fixează pe linia 4-a a portativului,
fa
corespunde registrului de jos (grav): !J: e
lE
- Cheia de DO ( ), care se fixează pe linia 3-a a portativului,
Ir 1)0
corespunde registrului mediu (mijlociu) :
b
- Cheia de SOL ( ~ )care se fixează pe linia 2-a a portativului,
corespunde registrului înalt (acut).
g
6
Cheia de Do se foloseşte foarte puţin în muzică şi numai pentru
anumite instrumente (vioIă, violoncel, etc.) care folosesc registrul mediu.
i;}r în cazul muzicuţelor nu ne interesează chiar de loc. Informativ arătăm
că cele trei chei se încadrează în grupul celor Il linii ale portativului
teoretic: -
Do Do
Cheia ~Î:1 +I ----I~N ~6 ~: .~~e~
de sol
Cheia
~\I
de fa
do
Ne vom ocupa numai de două portative, folosind 2 chei (cheia SOL
~i cheia FA).
Do Re Mi Fa Sol La Si Do Re Mi Fa
i!~~~~~~~~~~~~;'~~:~~~~~~~~~~ii~l
Fa Sol la Si Do Re Mi Fa Sol La Si DI o
O b ser v aţi e: Atît liniile cît şi spaţiile {Jorfativului se numără
de jos în sus.
Portativele pot fi întrebuinţate şi separat. Pentru notele reprezentînd
sunete care depăşesc limitele portativului se întrebuinţează liniuţe
suplimentare, atît sub ,por tativ cît şi deasupra lui.
Sol la Si Do Re Mi
:
o&- .Q. ~ .Q. :!!:
I
-e
't1 -& U
Re Do Si La
S~·I
..
Pentru grupul sau portativul cheiei de FA, avem:
Si Do Re Mi Fa Sol
.
4A~.Q.-"":
2: ~
. ~~V."tT.
Fa Mi Re Do Si la
Se pot întrebuinţa pînă la şase liniuţe, atît sub portativ, cît şi
deasupra lui.
7
Semnele de durată sau valoare ale notelor. Punctul din dreapta.
I\otele sînt semne care reprezintă durata sunetelor muzicale.
r-r---------
11 1N ota întreagă o 4 Atimrep i Se 1m"m pade J J sau r i'
,
2 d Are Se îpparte J J " i
DOimea 2 sau
timpI In I n
J Are Se Î!l1parfe
3 Patr:mea fI~ ~-- sau I
'1 timp In
n
j) Are Se Î!!1pade i
4 Optlmea ~ ~ sau
11<. timp In n II
5 SalsorezeCimea ); Are Se Î!J1parte )) ~ sau
"/4 timp tn
' I
Trelzecidoimea ); Are Se Î!!Iparte ~~ sau ~-
~ -11& timp- In
t S, aizec i pătri mea [~ Ar~ Nu mai este div/zibilă
"/110 tt~
Pentru a prelungi durata un~i note ne folosim de punct. Astfel, lin
punct pus la dreapta unei note îi prelungeşte durata cu încă jumătate
din durata acelei note, iar dacă·i punem două puncte, valoar€a sau durata
se prelungeşte Cli încă jumătate din durata primului punct. In tabloul
de mai jos vom exemplifica prelungiri de durată a notelor, prin folosirea
unui punct şi a două pun de aşezate la dreapta notei, pe car~ vroim 5'0
prelungim:
A. Cu un punct:
O·
B. Cu doua unde:
I J..
J~.
o··
De asemenea prelungirea unei valori de notă se poate face cu ajutorul
unei linii curbe care se numeşte legata de prelungire, cu condiţia ca
valorile prelungite să fie situate pe aceeaşi linie sau spaţiu din portativ.
astfel:
8
P a uz e
In timpul executării unei bucăţi muzicale yom întîlni unele semne
care indică tăceri, numite pauze. Acestea sînt în număr de şapte (cîte
\'alari dc note muzicale awm) şi au forme corespunzătoare fiecărei valori
de durată. Astfel, nota întreagă îşi are semnul ei; doimea la fel, ele.
Semnele de pauză sînt:
Il .-
-/2 I r y ~ FI
..
el
Pentru ilustrarea folosirii semnelor de pauze dăm următorul exemplu:
rm
i P i'p I F' I U ., D VF II
I 1 -1 "1
In afară de aceste semne de pauze, în cuprinsul unei partituri
muzicale (pentru a indica tăcerea anumitor instrumente), se mai foloseşte
următorul semn care arată numărul măsurilor ce trebuie tăcute.
Durata pauze lor se poate prelungi cu acelaşi efect ca şi al notelor,
prin punct sau dublu punct, aşezat în dreapta pauzei respective. De
exemplu:
'1 ~. pir t ~ I r' I V r' Î
7
Prelungirea nedeterminată a unei valori de note sau a unei pauze
se arată prin semnul corona sau fermat-o, astfel:
Rit m
Prin ritm muzical se înţelege succesiunea valorilor în ordinea stabi
lită' de măsura indicată la cheie, prin subdiviziuniIe acestor valori şi prin
accente ce rezultă din timpii tari şi slabi.
9
Ritmul este gradul de pulsaţie variat al melodiei şi constituie una
din caraderisticele cele mai marcante ale unei piese muzicale. Prin ritm
se poate indica cadenţa unui marş, a unui dans, etc.
Dar ritmul poate varia la infinit, desfăşurîndu-se regulat sau
neregulat. Măsurile de 2 timpi au un ritm binar, iar cele de 3 timpi, ternar.
- ritm binar: '
'- ritm ternar :
r I r r r III F' I E e e e e F
!:
Sc:ilfegiu
Exerciţiul de citire a unei melodii, prin care executantul cintă şi
pronunţă În acelaşi timp numele notelor, se numeşte solfegiu.
Măsuri. Accente
Măsura este diviziunea unei piese muzicale în părţi mici de durată
egală. Ele' sint despărţite prin nişte liniuţe verticale trase pe portativ,
numite bare de măsură.
Măsurile se înseamnă prin două cifre, una deasupra alteia la dreapta
portativului;' imediat după cheie şi armură. Cifra de sus indică numărul
timpilor din măsură, iar cea de jos valoarea timpilor. ~- ~ ~ . Precizăm
444
că primul timp al unei măsuri de 2 sau de 3 timpi este accentuat.
r r r
li II EI
1/
rf r r' rI r r E, fJ It t·
liS! ni
112 112
10
Alăiurînd două măsuri de cite 2 timpi, obţinem o măsură de 4 timpi,
Şi se sen.e as tt, e,1 : -4 : -± i -±- sau rv ;±- :-4 accent. u 1 pn.m u1 U"i hmp f"1 1n d
1 '2 ± 8 '16
mai tare decît accentul timpului al treilea.
r r I I
~! b E8Hi rq: r II! re rit l@ IIA _1
AI ,--, l-..-' i--' '--..; t..--J '--'
AIăturînd două măsuri de cîte 3 timpi obţinem o măsură de 6 timpi,
care, de asemenea, accentul primului grup de 3 timpi trebuie să preda·
mine asupra grupului doi, astfel;
:I
o
il o li
b
1 .' ..- _---J
lla iIJ qJ J J 114& C':C1l ~}I _j ,II
L .~
Dacă alăturăm trei măsuri de cîte 3 timpi se formează măsura de
nouă iimpi, primul timp cu accent tare, iar celelalte două mai slabe,
astfel:
De .asel!1enea,. aIăturînd patru măsuri de cîte 3 timpi, obţinem măsura
de 12 tLmpL, cu hmpul 1 tare, timpul 3 mai putin tare timpii 2 şi 4
slabi, astfe!: ' ,
i
4!
8 r r ~ .d d
J ci J II
ro ro
I , L . I
I I I I
&lcu6tr0WI
IU mmM~
IV L--..: ~. L::---J -- '.- ---.! t--....J L:--J
11