Memorii, Vol. 10: 1932-1934

422 Pages·7.614 MB·Romanian

by  Constantin Argetoianu

CONSTANTIN
ARGETOIANU
%Ow
=======
z
memorii
CRI
Lii EDITURA
MACHIAVELLi Cul
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN ARGETOIANU
MEMORII
vol. x
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN ARGETOIANU
MEMORII
PENTRU CEI DE MAINE
Amintiri din vremea celor de ieri
Volumul al X-lea
Partea a VIII-a (1932-1934)
Editie i indice
de
STELIAN NEAGOE
EDITURA MACHIAVELLI
Bucumti, 1997
www.dacoromanica.ro
Colectia
ISTORIE & POLITICA
este coordonatá
de
STEL IAN NEAGOE
Toate drepturile pentru tiparirea
acestei editii apartin in exclusivitate
EDITURII M4CHIAVELLI
Bucure0i-1, B-dul Banu Manta nr. 22
Apdrut: noiembrie 1997
Tiraj: 1 000 exemplare
Procesare computerizatá
ADISAN COMPUTER SRL
ISBN 973-96599-9-11
www.dacoromanica.ro
NOTA ASUPRA EDITIEI
in volumul al X-lea tiparim manuscrisele memoralistice ale lui Con-
stantin Argetoianu din anii 1932-1934, circumscrise in continuare
Pcirtii a VIII-a (1930-1934).
Textele prezinta un interes deosebit si pentru faptul ca scriitorul po-
litic Argetoianu ne &à alte stralucite probe de virtuozitate, prin de-
scrierea unor calatorii ministeriale in Italia, Franta si Anglia. Italia lui
Mussolini este suprinsa cu acuitate de catre perspicacele observator
politic roman. Dupà cum lumea romaneasca traitoare la Paris este zu-
gravita in culori vii de catre cinicul memorialist. In fine, introducerea in
Londra politica este revelatoare, la randu-i, avand drept maestru de
ceremonii" pe ministrul roman in capitala londoneza, nimeni altul de-
cat fenomenalul Nicolae Titulescu personaj principal in memoriile
argetoiene.
Viata politica romaneasca din aceasta perioada este evocata prin
esuarea guvernarii Iorga-Argetoianu si prin rotativele guvernamentale
national-taraniste si national-liberale care s-au succedat cu repeziciune,
raja' sa aduca stabilitatea mult asteptata a regimului politic. Nicolae Ior-
ga, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voievod, I.G. Duca, Ion Mihalache,
Octavian Goga, Ghe. Tatarescu si bineinteles Regele Carol al II lea
dimpreung cu Camarila sa sunt eroii" preferati ai memorialistului.
De la un moment dat (februarie 1933) Constantin Argetoianu a
renuntat la redactarea propriu-zisa a Memoriilor, oferindu-ne in schimb
lnsemneirile sale zilnice din anii 1933-1934 si prefatand astfel noul sau
ciclu de scrieri politice: Insemnari zilnice, 1935-1945.
Amintirile din acest volum au fost redactate dupa marturisirile
autorului in anii 1937-1939.
www.dacoromanica.ro
6 NOTA ASUPRA EDITIEI
Seria memoralistica o vom incheia cu totul prin volumul al XI-lea,
care va insuma Anexele documentare la Partea a VIII-a *i savuroasele
insemnari dintr-o inedita calatorie in Egipt efectuata de Argetoianu in
ianuarie 1935, note de calatorie intitulate Pe urmele trecutului qi dorite
testamentare de catre memorialist ca un ocapac» al acestor Spove-
danii".
Prin urmare, Anexele citate de Argetoianu in volumele al IX-lea qi
al X-lea din editia noastfa, se vor gasi integral in ultimul volum
al XI-lea al acestei serii memorialistice nepereche.
STELIAN NEAGOE
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL AL XXII-LEA
Plec in strainatate Venetia Napoli: lucrarile noi Pompei
Consulii no§tri Roma: primire oficiala Roma fascismului
La Castello di Constantino i la Scacchi Sapaturile arheo-
logice Plimbari la Frascati, Albano, Ostia Mussolini §i
Hitler Vizita la Duce in Palazzo Venetia Audienta la
Rege, la Regina Ne prime§te §i Papa Pius al XI-lea Cardi-
nalul Pacelli Mese §i prieteni Palazzo Farnese §i Palazzo
Gabrielli Press Scoala Ron-Lana Plec la Paris.
o
Muncisem din greu de la aprilie §i pana la decembrie, dar cu tot dreptul
ca§tigat la cateva saptamani de odihna nu m-a§ fi hotarat sa trec granita daca
solutionarea unora din cele mai importante probleme ale Departamentului meu
nu rn-ar fi chemat la Paris. Era mai intai plata ratelor anuale pentru comenzile
militare, din care 90% reprezentau sume datorate la Skoda §i la Creusot. Sus-
pendarea comenzii de tunuri la Skoda era numai vremelnica; nu platisem
nimic pe 1931 (pe baza acestei suspendari, care dealtrninteri nu privea cleat
comanda Skoda) §i in acea epocd acutd a crizei nu puteam inscrie nici o suma,
cat de mica, in Bugetul pe 1932 in contul miliardului §i jumatate de lei pe care
ne angajasem sa-1 varsarn in acel an. Starea de criza §i de insolvabilitate nu era
Inca un concept european §i, buna sau rea, politica mea in acele vremuri era
Inca bazata cum am aratat-o deja pe respectul integral al obligatiunilor datoriei
publice, pe plata la zi a cupoanelor §i a amortismentului, pe respectul con-
ventiilor incheiate in momentul stabilizarii monetare, pe mentinerea conver-
tibilitatiileului. Convingerea mea era ca numai astfel se putea mentine creditul
Statului §i sacrificasem acestei conceptii lichidarea la zi a multor din obligati-
unile interne ale Tezaurului, cu riscul de a-mi aprinde paie in cap prin neplata
salariilor §i a pensiilor. Am incercat sa lamuresc in alta parte a acestor
Amintiri gandul care m-a condus la aplicarea acestei politici fmanciare.
www.dacoromanica.ro
8 CONSTANTIN ARGETOIANU
Prevederile incasárilor pe 1932 se arkau insä atat de dezastruoase, incat un
remediu trebuia neaparat adus starii de lucruri existente. Trebuia sa obtin de la
creditorii strainisuspendarea amortismentului Datoriei noastre Publice(despre
o reducere a dobanzii sau a cuponului, nu se putea Inca vorbi atunci) iar pentru
comenzile militare, sau sa ajung la o combinatie de plata in afara de resursele
noastre ordinare, sau sa obtin rezilierea lor, in dauna aparkii nationale'.
Franta, plina de bani in acel moment, si interesata la executarea comenzilor
contractate cu Creusot i chiar cu Skoda, ne putea veni in ajutor pe baza legii
care autoriza Guvernul francez si finanteze 60% din valoarea comenzilor con-
tractate cu industria francezfi i putea sa intinda aceasta finantare i asupra
comenzii contractate cu Skoda. Ar fi fost o favoare, desigur, dar o favoare
admisibila, data fiind situatia noasträ de aliati i legaturile Skodei cu industria
si cu bancile franceze. Incepusem negocierile privitoare la amortismentul
datoriei publice, si la comenzile militare, Inca din septembrie, prin Zeuceanu
(reprezentantul Ministerului de Finante la Paris) si prin Cesianu dar cu toate
straduintele kr nu putusem Inca ajunge in decembrie la un rezultat pozitiv.
Mai incepusem, tot prin ei, negocieri cu privire la un avans de un miliard de
franci, pe termen scurt, avans pe care Trezoreria Ministerului de Finante
francez ar fi urmat sa-1 faca Trezoreriei Ministerului de Finante roman, pre-
cum si tratative foarte stranse pentru vanzarea redeventelor de petrol ale Stat-
ului circa 70 000 de vagoane. Telegrame si telefoane zilnice nu ajunsesera
sà clinteasca din loc toate aceste afaceri. Ce parea castigat intr-o zi, se des-
facea a doua zi. M-am intrebat de multe ori daca Zeuceanu, complect infeudat
de Titulescu, nu ma Irada pe mine si prin mine interesele tarii. Am putut con-
stata insa, odata la Paris, ea' bietul om lucrase cu tot devotamentul dar ca se iz-
bise la francezi de o complectfi neintelegere a imprejurarilor. Ca ministru de
finante aveam datoria sa lamuresc odata, intr-un fel sau intr-altul, toate aceste
chestiuni, i o asemenea lamurire ttu o puteam incerca deck la fata locului.
Mai era un motiv care cerea deplasarea mea la Paris. Titulescu, al carui ori-
zont politic n-a depasit niciodata personalitatea lui, se razbuna de lovitura
primitit in aprilie facand Guvemului Iorga cea mai grea atmosfera, atat in
Franta cat si in Anglia. Intinsele sale relatii si incontestabila sa influenta iz-
butisera si convinga cercurile franceze mai ales, atat despre precaritatea noas-
tra guvernamentala cat i despre tendintele noastre germanofile (!). Despre ale
mele in special, ceea ce era totuna, in ochii strainilor, Guvernul Iorga find
Anii de pace care au urmat au dovedit ca' aceasta ar fi fost cea mai nimeritá solutie, dar
cine se putea pune cu armata, i cu Regele care sustinea inzestrarea ei?
www.dacoromanica.ro
MEMORII, 1932-1934 9
Guvernul Argetoianu (!). Pangall, plecat la Paris in explorare" i ca SA' son-
deze terenul, imi telegrafiase ea' printre oamenii mai apropiati de Guvern dom-
nea o vadita neincredere in noi, ci situatia era de-a dreptul ingrijoratoare si cá
uneltele lui Titulescu izbutiserà in campania bor. Pangal adauga ci, atata timp
cat aceasta atmosferá grea va ap5sa asupra noastrà, nu vom putea ajunge la
nimic la Paris §i ca prezenta mea acolo era indispensabila pentru spulberarea
unor legende tampite. Stiam cg din acest punct de vedere, caTatoria lui Iorga nu
putuse schimba lucru mare, caci nimeni nu- era sa ia in serios palinodiile unui
prim-ministru fute.-vant, preocupat numai de insipidele lui conferinte de la
Sorbona, de fetitele de la Fontenay-aux-Rosese si de dl. Charléty2 (cu de-
moazele) pe care-I confunda cu Franca. Singura urmare a vizitei lui Iorga la
Paris putea fi, cá pe IfingA legenda bosofiliei" mele si se mai adauge si con-
statarea totalei lui incompetente in toate ramurile actiunii de guvernárnant.
Fiindea mi-a venit din nou numele lui Iorga sub condei, sa-mi mai fie inga-
duita o parantez5 pentru a sublinia inch o latura a ciudatei i complexei lui firi.
Printre romani, dl. profesor nu se sfia sà facà pe nebunul, dar Ii invelea neb-
uniile in cutele unei demnitati care nu se cobora decat rareori pe terenul trivi-
alitkilor de simtamAnt sau de cuvant. indata ce da ins& de straini, fie i numai
de unul singur, pornea ca muscat de muscá pe povarnisul obscenitatilor si al
glumelor scatologice i nimic nu-I mai putea opri. Indiferent fata de impresia
produsd si de plictiseala celor nevoiti sa-1 asculte, nestânjenit de putinul
rásunet cu care cddeau in vid porcariile lui greoaie i lipsite de duh, povestea
netulburat ceasuri intregi. 0 adeváratà manic, i o pacoste, and ii prindea
auditoriul in asa conditii incat sa nu poatà scapa de d'ansul nici prin fugi, de
pilda in tren. imi aduc astfel amirite de penibilele callaltorii de la Sinaia la
Bucuresti cu Venizelos si de la Bucuresti la Constanta cu maresalul Pilsudski.
Venizelos, cu sensibilitatea lui de grec subtire, indati ce a constatat ca, cazul
era disperat, s-a uitat lung la mine si s-a retras in sine insusi fug sa mai asculte
sau sa mai spung o vorbal pang la Bucuresti iar Pilsudski exasperat, era sä-1
arunce pe fereastra, am povestit-o deja.
Cu conferinte nesarate, cu legendara lui lipsa de tact si cu porcarii debitate
pe un ton doctrinar, imi dam seama la Bucuresti cá Iorga nu putea deck sä mai
strice la Paris ce mai era de stricat si cal numai interventia mea directa putea sa
mai dreaga lucrurile, si mai traga putina spula pe turta noasträ i s6 mai dea
negocierilor mele ceva sorti de izbanda.
I Subsecretar de stat la Prqedintia Consiliului.
2 Rectorul sfoegit al Sorbonei.
www.dacoromanica.ro