Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug, la nouă ani de existență Veterinary drug / Veterinary ...

96 Pages·2015·14.75 MB·English

Teușdea & Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug, la nouă ani de existență

Veterinary drug / Veterinary Drug, nine years of existence

Valer Teușdea & Romeo T. Cristina

În acest an am ajuns la al nouălea an de calitativă de la număr la număr. Analizând fondul
când, adesea cu eforturi personale mari am reușit revistei articolele incluse și acceptate după
publicarea continuă a primului și singurului jurnal evaluările peer review aduc informații prețioase
din România dedicat strict medicamentului cititorilor, care au în revista noastră un sprijin
veterinar. Această realizare nu numai că este o științific consistent.
performanță notabilă în condițiile economice Modul de redactare pe secțiuni (Educație
cunoscute, dar poate fi considerată, așa cum am continua / Lucrări originale) acoperă, în opinia
mai afirmat, un model de performanță în domeniu. noastră, necesitățile de informare ale specialiștilor
Oricine se apleacă, doar și pentru o simplă privire, din domeniu.
peste paginile revistei poate constata creșterea

1
Teușdea & Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

Se cuvine aici să mulțumim echipei coordonatori a unor lucrări din echipele
editorial (restrânse) care prin competență, acestora.
modestie și-au adus revista acolo unde este Putem afirma că, până astăzi, există colegi
astăzi, adică indexată BDI de aproape cinci ani care nu au încă numele inclus în nici un articol
în numeroase baze importante (DOAJ, apărut sau în nici o activitate de peer review,
IndexCopernicus, CABI International; British fapt ce ne determină să revizuim lista numelor
Library Direct; WorldCat; The University of incluse în colegiul nostru editorial!
Hong Kong Libraries-HKUL Database; Vrije Pentru cei care poate nu știu, dorim să le
Universiteit Brussel-VUB e-journal list; AGRIS; reamintim că acest Jurnal:
Bielefeld Academic Search Engine (BASE); • nu vă solicită (deocamdată) nici un fel de
uOttawa Library; Canadian Periodicals (Gale taxe pentru evaluarea și procesarea
Group); Romanian National Data Base; ASAP; manuscriselor,
Library of the University of Groningen; • lucrările originale interesante au prioritate la
University of Michigan E-Journals; University of publicare,
Saskatchewan E-Journals; Bayerische • aveți șanse crescute de a fi citați, Jurnalul
StaatsBibliotek; getCITED etc). având politica de publicare open acces și
Pe această cale invităm membrii staff-ului licența creative commons (by-nc-sa/3.0/
nostru editorial (în special cei din mediul legal code).
universitar) să sprijine cu trimiterea unor Nu în ultimul rând dorim să mulțumim
articole originale din activitatea lor curentă de membrilor activi ai Asociației noastre care au
excelență spre ridicarea valorii publicației. înteles importanța sprijinirii acestui proiect
Constaăm cu amărăciune că, deși profesional și științific și prin efortul lor financiar
identificăm (cu plăcere), în CV-urile unor colegi, fac posibilă apariția neîntreruptă din anul 2007
apartenența declarată la Jurnal, nu avem a Medicamentului Veterinar.
aceeași satisfacție când este vorba de
participarea domniilor lor ca autori sau Aveți tot respectful nostru!
2
Teușdea & Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

▼ ă
Educatie continu / Continuous education

3
Doma et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

Elemente de structură bacteriană și mecanismele
transmiterii rezistenței la antibiotice

Elements of bacterial structure and mechanisms of
antibiotic resistance transmission

Doma Alexandru Octavian, Dumitrescu Eugenia, Muselin Florin, Cristina Romeo Teodor

Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara

Corespondența: [email protected]

Cuvinte cheie: antibiorezistenta, stuctura bacteriana, mecanisme, medicamente veterinare
Keywords: antibiotic resistance, bacterial structure, mechanisms, veterinary drugs

Rezumat

Prezentul referat bibliografic are rolul de a reîmprospăta cunoștiințele medicilor veterinari în domeniul
terapiei și rezistenței antibacteriene. Sunt prezentate sintetic, într-o manieră didactică: clasificarea
bacteriilor, structura generală a peretelui celular, caracterizarea generală a antibioticelor, modurile
fundamentale de acțiune ale antibioticelor, principalele interacțiuni și fenomenele secundare și toxice
produse de antibiotice. Instalarea și efectele rezistenței bacteriene la antibiotice este prezentată mai pe
larg fiind date noțiuni esențiale despre mecanismele rezistenței ca: inactivarea medicamentului sau
deturnarea de la calea metabolică, alterarea țintei sau structurii enzimatice, acumularea scăzută a
antibioticului în celulele bacteriene rezistente. Sunt prezentate de asemenea: antibiorezistența naturală
(epigenetică), antibiorezistența câștigată, adaptarea genetica (prin mutații și selecție) și achiziționarea
genetică. Prin mijloacele rezistenței se întelege totalitatea mecanismelor prin care bacteriile pot reduce
sau inactiva total activitatea antimicrobienelor. În acest sens sunt prezentate în continuare: fazele instalării
rezistențelor și modificarea / inactivarea antibioticelor, nefiind omisă nici analiza tendințelor în evoluția
rezistențelor la antibiotice și impactul asupra mediului urmarea utilizării imprudente a antiinfecțioaselor
(antibioticele veterinare în sol și în apă, rezistența la antibiotice în culturile modificate genetic sau efectele
asupra ecosistemelor) si urmările pe termen lung ale acestora.

Abstract

The aim of this bibliographic essay is to refresh the knowledge of veterinarians in the field of therapy and
bacterial resistance. Are summarized, in a didactic manner: the bacteria classification, the overall structure
of the cell wall, the general characterization of antibiotics, the fundamental modes of action of antibiotics,
the main interactions and side phenomena antibiotics and toxic products. Installing and effects of bacterial
resistance to antibiotics is presented in detail, being given the basic concepts about resistance
mechanisms as: the drug inactivation or misappropriation of the pathway, enzyme target altering or
structure, low accumulation of antibiotic resistance in bacterial cells. They are also presented: the natural
antibiotic resistance (epigenetic), the gained antibiotic resistance, the genetic adaptation (by mutation and
selection) and the genetic acquisition. By means of resistance means all the mechanisms by which bacteria
can reduce or total inactivate the antimicrobial activity. In this regard are presented: phases of the
resistance installation and antibiotics’ modification / inactivation, not being omitted also the trends in the
evolution of resistance to antibiotics and environmental impacts analysis, the results of the imprudent
using of the anti-infectives (like veterinary antibiotics in soil and water, the antibiotic resistance in the
genetic modiffied crops or the long-term effects on ecosystems) and them consequences.

Introducere crescut aproximativ cu două zeci de ani durata
medie de viață a oamenilor din țările dezvoltate.
Descoperirea antibioticelor a fost un salt în Există antibiotice cu spectru larg iar altele
medicina modernă, cu ajutorul acestora care sunt specifice, actionând doar asupra unei
practicienii sunt în măsură să oprească sau să singure tulpini bacteriene. Antibioticele utilizate
ucidă creșterea microorganismelor. Se pare că frecvent în terapia veterinară aparțin grupelor:
descoperirea și utilizarea antibioticelor precum peniciline, tetracicline, macrolide,
și procedurile de imunizare, constituie două aminoglicozide, fenicoli, sulfonamide,
evoluții în domeniul microbiologiei, care au nitrofurani și mai nou chinolone. Unii autori
4
Doma et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

susțin că ultimele trei clase amintite nu sunt 1. Clasificarea bacteriilor și structura
antibiotice în adevaratul sens al cuvantului peretelui celular
pentru că sunt obținute prin sinteză [10, 16, 25,

58]. Natura chimică a peretelui celular
Termenul de antibiotic a fost introdus bacterian determină proprietățile sale
pentru prima oară de către francezul tinctoriale, astfel putem sa le împarțim în două
Vuiellamin, antibiotic este folosit pentru o gama mari grupe: Gram negative (colorate în roșu)
foarte largă de compuși atât naturali cât și semi- sau Gram pozitive (colorate în albastru violet)
sintetici, care în general au un efect [48].
antibacterian, substanțe care distrug sau Prin metoda de colorare Gram, bacteriile
impiedică înmulțirea bacteriilor [10, 58]. Gram pozitive pot fi clasificate practic (cele care
Primul antibiotic activ, benzilpenicilina, a rețin colorant albastru violet și rămân așa după
fost descoperit de către Fleming în 1926, ca ce au fost spălate cu alcool, sunt clasificate ca
inhibator al creșterii bacteriene in vitro, dar și Gram pozitive, iar bacteriile, care dispar
penicilina G a fost utilizată în terapeutică, abia complet la spălarea cu alcool și apoi apar
după ce, în 1940, Chaine și Florey au reușit să colorate în roșu de safranin, sunt identificate ca
izoleze sub formă pură penicilina cristalizată și fiind Gram negative) [49].
să-i studieze calitățile.
Încercările pe subiecții umani au avut un 1.1. Structura generală a bacteriilor
succes răsunător și astfel, au inaugurat era
antibioticelor. Bacteriile Gram pozitive și Gram negative
Cercetările care au urmat au avut ca au structuri interne similare, dar cele externe
finalitate apariția a numeroase antibiotice. sunt foarte diferite. Citoplasma celulei
Astfel, în 1944 a apărut streptomicina, bacteriene conține ADN-ul cromozomul, ARN-
descoperită de Waksmann, cloramfenicolul în m, ribozomi, proteine și desigur metaboliți
1947, clortetraciclina în 1948, penicilinele (Tabelul 1).
semisintetice 1958, cefalosporinele în 1960, Tabelul 1.
fluorochinolonele în 1980 etc. [10, 16, 25, 58]. Componentele membranei bacteriene

Cu toate acestea, bacteriile s-au dovedit a
fi mult mai „inovatoare” și mai adaptabile decât
ne-am fi imaginat și astfel s-a dezvoltat
rezistenta la antibiotic, în anul 1969 au apărut
primele publicații pe tema acestui fenomen,
care se află in continuă creștere.
Deasemenea relele practici și gestionarea
incorectă au exacerbat situația [14, 36, 74].
În ultimele trei decenii, au fost descoperite
multe afecțiuni bacteriene (ex. ulcerele gastrice
cu tulpinile O157: H7 de E. coli, boala Lyme,
sindromul de șoc toxic, streptococii distructivi
cutanați).
Deja se cunosc numeroase fenomene de
rezistență în cazul acestor patogeni și se pare
că în curând va fi nevoie de antibiotice total noi
pentru a fi eficiente împotriva acestor bacterii [2,
8, 9,19, 26].
Direcțiile de dezvoltare a cercetărilor în
actualul deceniu legat de atibiotice sunt
creșterea potenței împotriva unor organisme

intens patogene (ex. Pseudomonas spp.) și

studiul creșterii concentrațiilor de medicament Plasmidele, care sunt formațiuni mici,
în locuri de acțiune greu de atins (articulații, circulare și extracromozomiale, prezente mai
SNC etc.) [26]. frecvent la bacteriile Gram negative, deși nu
5
Doma et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

este esențială pentru supravieșuirea celulară, (ca de ex. proteinele M prezente la streptococi
acestea conferă un avantaj selectiv: rezistența și proteinele R prezente stafilococi) sunt
la unul sau mai multe antibiotice. asociate de asemenea cu peptidoglicanilor.
Lipsa membranei nucleare simplifică În Figurile 1 și 2 sunt redate structura,
cerințele și mecanismele de control pentru componentele, precum și funcțiile generale ale
sinteza proteinelor, astfel transcripția și peretelui cellular, elemente esențiale care
traducerea vor fi cuplate. Cu alte cuvinte, disting bacteriile Gram.
ribozomii se pot lega de ARNm, și proteinele
pot fi realizate în timp ce ARNm este sintetizat
și este încă atașat ADN-ului [15, 25, 48, 52].
Ribozomul bacterian este format din
subunitățile 30S+50S, formând un ribozom
70S. Acest lucru este diferit comparativ cu
ribozomul eucariotelor 80S (40S+60S),
proteinele și ARN-ul ribozomului bacterian fiind
semnificativ diferite de cele ale ribozomilor
eucariotelor și sunt ținte majore pentru
medicamentele antibacteriene.
Membrana citoplasmatică are o structură
lipidică bistratificată similară cu structura
membranelor de la eucariote, dar nu are în
compoziție steroizi (ex. colesterolul),
micoplasmele fiind o excepție de la această
regulă [15, 25, 48, 52].
Membrana citoplasmatică este
responsabilă pentru numeroase din funcțiile
care pot fi atribuite organitelor eucariote.
Figura 1. Compararea structurii pereților celulelor
Aceste funcții includ transportul de electroni și bacteriene Gram pozitive și Gram negative
producerea de energie, care în mod normal Sursa: Murray și col. (2002)
sunt realizate în mitocondrii. În plus, membrana http://micro.digitalproteus.com/morphology2.php [48].

conține proteine de transport care permit
asimilarea de metaboliți și eliberarea de alte
substanțe, pompe de ioni pentru a menține
potențialul de membrană, precum și enzime. O
membrană citoplasmatică spiralată,
mezosomul, acționează ca o ancoră pentru a
lega și trage în afară cromozomii fiice in timpul
diviziunii celulare [15, 25, 48, 52].

1.2. Structura bacteriilor Gram pozitive

O bacterie Gram pozitivă are un perete
celular gros, multistratificat constând în Figura 2. Prezentarea stru cturii generale a bacteriilor
principal din peptidoglicani (de la 150-500 Å) Gram pozitive și Gram negative.
care înconjoară membrana citoplasmatică. Sursa: Murray și col. (2002)
http://micro.digitalproteus.com/morphology2.php [48].
Peptidoglicanii sunt structuri esențiale în

replicarea și pentru supraviețuirea bacteriilor în 1.3. Structura bacteriilor Gram negative
condițiile ostile în care cresc în mod normal
bacteriile [15, 25, 48, 52]. Atât structural cât și chimic structura
Peretele celular la bacteriile Gram pozitive pereților celulelor Gram negative este mult mai
poate include și alte componente, cum ar fi: complexă decât a celulelor Gram pozitive. Un
acizii teichoică și lipoteichoic, polizaharide perete celular Gram negativ conține două
complexe (denumite polizaharide C), proteine, straturi externe a membranei citoplasmatice.
Intim membranei citoplasmatice există un strat
6
Doma et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

subțire de peptidoglican, peste care se găsește necroză tumorală, precum și altor factori. LPS
o membrană exterioară care este unică pentru poate provoaca febra și poate cauza șocul.
bacteriile Gram negative (figura 1). Varietatea mare a proteinelor găsite în
Spațiul aflat între suprafața exterioară a membranele exterioare ale Gram negativilor
membranei citoplasmatice și suprafața internă este limitată, însă transportul transmembranar
a membranei exterioare este menționată ca este facilitat de un grup de proteine denumite
fiind spațiul periplasmic. Acest spațiu este un „porine”, deoarece acestea pot forma pori care
compartiment care conține o varietate de să permită difuzia prin membrane a moleculelor
enzime hidrolitice, care sunt importante pentru hidrofile cu o masa mai mică de 700 daltoni. În
scindarea macromoleculelor mai mari în timpul consecință, membrana exterioară și canalul
metabolismului [15, 25, 48, 52]. porinic va permite trecerea metabolițâților și a
Grupul de enzime de obicei include: antibioticelor mici hidrofile.
proteazele, lipazele, fosfatazele, nucleazele și Membrana exterioară mai poate conține
enzimele de degradare a carbohidraților. În proteine structurale și moleculele receptorilor
cazul speciilor patogene de Gram negativi, pentru bacteriofagi și a altor liganzi. Ea este
mulți dintre factorii de virulență litici, cum ar fi: conectată la membrana citoplasmatică prin
colagenazele, hialuronidazele, proteazele și puncte de adeziune și este legată de
beta-lactamazele se găsesc în spațiul peptidoglicani de către lipoproteine. Locurile de
periplasmic. Acest spațiu conține de asemenea adeziune oferă o cale membranoasă pentru
componente ale sistemelor de transport al livrarea componentelor nou sintetizate
glucidelor precum și alte proteine obligatorii membranei exterioare [15, 25, 48, 52].
pentru a facilita preluarea de metaboliți sau a
altor compuși. Unele proteine de legare pot fi 1.2. Caracterizarea generală a
componente ale unui sistem de chemotaxis, antibioticelor
care are capacitatea de a simți mediul extern al
1.2.1. Bacteriostaticele
celulei [15, 25, 48, 52].

Spațiul periplasmic dintre membranele Acest grup cuprinde:
citoplasmatice și exterior conține proteine • tetraciclinele,
sintetice, de transport și de degradare. • cloramfenicolii,
Membrana exterioară este unită cu • macrolidele,
membrana citoplasmatică prin punctele de • lincosamidele
adeziune și se atașează peptidoglicanului cu
• novobiocina și
ajutorul lipoproteinelor.
• tiamulinele
Membrana exterioară menține structura
care produc oprirea creșterii bacteriene in vitro.
bacteriană și constituie o barieră pentru
In vivo, acest lucru înseamnă că, bacteriile se
moleculele mari (ex. lizozimul) și pentru
vor confrunta cu mecanismele de apărare
moleculele hidrofobe. Acesta oferă, de
specific ale organismului gazdă deci, eficacitea
asemenea, protecție în condițiile adverse de
lor va fi dependentă de starea generală a
mediu, cum ar fi de exemplu sistemul digestiv
animalului, vârstă, stare fiziologic etc. [10, 16,
al gazdei (important pentru enterobacterii) [15,
25, 27, 47, 58].
25, 48, 52].

Stratul interior conține fosfolipide care în 1.2.2. Bactericidele
mod normal sunt găsite în membranele
În acest grup amintim:
bacteriene. Cu toate acestea, stratul exterior
• betalactamine (peniciline, cefalosporine),
este compus în principal dintr-o moleculă
bipolară (ceea ce înseamnă că are capete atât • aminoglicozidele,
hidrofobe cât și hidrofile), denumită • polipeptidele,
lipopolizaharidă (LPS). LPS, denumită și • sinergistinele,
endotoxina este considerată un puternic • neomicinele,
stimulator al raspunsurilor imune. LPS • framomicina, bacitracina, colistina,
activează celulele B și induce activarea
vancomicina etc. [10, 16, 25, 27, 47, 58].
macrofagelor și a altor celule pentru eliberarea:
In vitro acestea produc moartea celulelor
interleukinei-I, interleukinei-6, factorului de
bacteriene, si atunci când sunt utilizate în
7
Doma et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

terapeutică nu au nevoie de ajutorul forțelor de 1.3. Moduri fundamentale de acțiune
apărare specifice ale organismului. Din acest ale antibioticelor
considerent ele sunt indicate mai ales în cazul
animalelor epuizate, slăbite, la care sistemul Modul de actiune poate fi:
imunitar este depresat (de ex. în cazul unor • gemistatic,
viroze severe) [10, 16, 25, 27, 47, 5]. • gemicid,
• germilitic (adică bacteriolitic).
Tabelul 2.
Clasificarea simplă a principalelor anti-
După mecanismul de acțiune asupra structurii
infecțioase după efect
bacteriene, agenții antibacterieni sunt împărțiți
în mai multe grupuri, redate sintetic în Tabelul
3 (10, 12, 15, 16, 25, 27, 32, 47, 58).

Tabelul 3.
Clasificarea antibioticelor după mecanismul
de acțiune principal al antibioticelor

Combinațiile de antibiotice în terapeutica
modernă cel mai adesea sunt utilizate
combinații de antibiotice care vin să mărească
spectrul antibacterian și să reducă eventualele
doze periculoase ale unor antibiotice,
impiedicând în același timp și instalarea
rezistențelor [9, 16, 25, 61].
O combinație antibiotică eficientă trebuie
să respecte regulile:
1. Batericid + Bactericid = Sinergie (ex.
gentamicină + carbenicilină, penicilină +
streptomicină)
2. Bacteriostatic + Bacteriostatic = Adiție
de efecte (ex. eritromicină + tetracicline)
3. Bacteriostatic + Bactericid =
Antagonism. Nu se aplică!

Tabelul 4.
Cinetica unor antibiotice uzuale în medicina veterinară Sursa: Brander (1991) [10].

8
Doma et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

Tabelul 5.
Absorbția și distribuirea unor antibiotice uzuale Sursa: Brander (1991) [10].

Tabelul 6.
Principalele moduri de acțiune pentru agenți antimicrobieni cu utilizare veterinară
Sursa: L. Cordiés Jackson și col. (2006) [15].

Clasa Reprezentantul Precursorul Spectrul Mod de actiune
Inhibă etapele sintezei peretelui
Beta-lactamine
Penicillium notatum
Penicilina G, celular: sinteza

(peniciline si Bacterii Gram pozitive

Cefalotin Cephalosporium spp. peptidoglicanului și a

cefalosporine)

ansamblării mureinei

Inhibă etapele sintezei peretelui
Beta-lactamine Ampicilin , Bacterii Gram pozitive și
-
celular: sint. peptidoglicanului și

(semisintetice) Amoxicilin Gram negative

a ansamblării mureinei

Clamoxil = ac.
Acidul Streptomyces
Bacterii Gram pozitive și Inhibitor al beta-lactamazelor

clavulanic +

clavulanic clavuligerus Gram negative bacteriene

amoxicilin

Inhibă etapele sintezei peretelui
Chromobacterium
Bacterii Gram pozitive și celular: sinteza
Monobactame Aztreonam

violaceum Gram negative Peptidoglicanului și a

ansamblării mureinei
Inhibă etapele sintezei peretelui
Streptomyces
Bacterii Gram pozitive și celular: sinteza
Carboxipeneme Imipenem

cattleya Gram negative peptidoglicanului și a

ansamblării mureinei
Streptomyces Bacterii Gram pozitive și Inhibă faza de translație (în
Streptomicina

griseus Gram negative sinteza proteică)
Aminoglicozide
Bacterii Gram pozitive și
Micromonospora Inhibă faza de translație (în

Gentamicina Gram negative, mai ales

species sinteza proteică)
Pseudomonas
9
Doma et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 9(2) Decembrie 2015

Amycolatopsis Bacterii Gram pozitive mai Inhibă etapele sintezei peretelui
celular: sinteza
Glicopeptide Vancomicina orientalis ales Staphylococcus

peptidoglicanului și a

(Nocardia orientalis) aureus

ansamblării mureinei

Bacterii Gram pozitive și
Streptomyces
Inhibă faza de translație (în
Lincomicine
Clindamicina Gram negative mai ales

lincolnensis sinteza proteică)

Bacteroides

Bacterii Gram pozitive
Streptomyces
și Gram negative non Inhibă faza de translație (în
Eritromicin,

erythreus enterice, Neisseria, sinteza proteică)

Legionella, Mycoplasma
Macrolide

Bacterii Gram pozitive
Streptomyces
i Gram negative non Inhibă faza de translație (în
Azitromicina

erythreus enterice, Neisseria, sinteza proteică)

Legionella, Mycoplasma
Bacillus Afectează membranele
Polipeptide
Polimixina Bacterii Gram negative

polymyxa citoplasmatice

Bacillus Inhibă etapele biosintezei și
Bacitracina Bacterii Gram-pozitive

subtilis ansamblării mureinei

Streptomyces Inactivează membranele care
Poliene Amfotericina Fungi (Histoplasma)

nodosus conțin steroli

Streptomyces Inactivează membranele care
Nystatin Fungi (Candida)

noursei conțin steroli

Gram-positive și Gram-
Streptomyces
negative bacteria, Inhibă transcripția (ARN
Rifamicine Rifampicin

mediterranei Mycobacterium polmerazei bacteriene)

tuberculosis
Streptomyces Bacterii Gram pozitive și Inhibă tranzlația (sinteza
Tetracicline Tetraciclin

species Gram negative, Ricketsii proteică)

Bacterii Gram pozitive și
Inhibă tranzlația (sinteza

Doxiciclin Semi-sintetic Gram negative, Ricketsii

proteică)

Ehrlichia, Borrelia

Streptomyces Bacterii Gram pozitive și Inhibă tranzlația (sinteza
Cloramfenicoli Cloramfenicol

venezuelae Gram negative proteică)

Mai ales bacterii
Chinolone Acidul nalidixic sintetic Inhibă replicarea ADN

Gram negative

Bacterii Gram negative și
Fluorochinolone
Ciprofloxacin sintetic unele Gram pozitive Inhibă replicarea ADN
(Bacillus anthracis)
Sulfanilamida,

Bacterii Gram pozitive Inhibă metabolismul acidului

Gantrisin, sintetic

și Gram negative folic

Trimetoprim
Analogi
Mycobacterium
Isoniazida Inhibă sinteza acidului micolic;

sintetic
competitivi
(isonicotinilhidrazina) tuberculosis analog de pyridoxin

Acidul para-amino- Mycobacterium

sintetic Anti-fola i

salicilic (PAS) tuberculosis

10