marian ene florina folea tatu

118 Pages·2009·1.36 MB·Romanian

Terra. Regiuni geografice şi turistice Marian ENE, Florina FOLEA TATU
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂłĂMÂNT LA
DISTANłĂ

MARIAN ENE
FLORINA FOLEA TATU

Bucureşti
2006
4
Acest material este destinat uzulului studenţilor Universităţii
din Bucureşti, forma de învăţământ la distanţă.
Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a
autorului/autorilor; designul, machetarea şi transpunerea în
format electronic aparţin Departamentului de Învăţământ la
Distanţă al Universităţii din Bucureşti.

Universitatea din Bucureşti

Editura CREDIS
Bd. Mihail Kogălniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5
Tel: [phone]
Fax: [phone]
Email: [email protected]
Http://www.credis.ro
Terra. Regiuni geografice si turistice Marian ENE, Florina FOLEA TATU
TEMA 1
TURISMUL – NOŢIUNI GENERALE

Conţinut
1.1. Turismul– formă de recreere, de petrecere a timpului liber. Definirea
termenilor de turism şi turist
1.2. Turismul internaţional – tendinţe, dinamică şi structură

Obiective
(cid:194) cunoaşterea cauzelor care determină dezvoltarea turismului şi a criteriilor
de identificare a vizitatorilor
(cid:194) însuşirea definiţiilor date termenilor de turism şi turist
(cid:194) cunoaşterea principalelor motive care determină călătoriile vizitatorilor şi
cunoaşterea categoriilor de vizitatori
(cid:194) însuşirea unităţilor taxonomice turistice
(cid:194) urmărirea tendinţelor de evoluţie a fluxurilor turistice şi a încasărilor la
nivel mondial şi continental.
(cid:194) cunoaşterea prognozei WTO privitoare la evoluţia fluxurilor turistice
Notează

(cid:5)
Surse
Pentru completarea studiilor dumneavoastră la această temă:
► Economia şi politica turismului internaţional (Cristiana Cristureanu) –
1992, Editura Abeona, Bucureşti
► Economia turismului (Rodica Minciu) – 2000, Editura Uranus,
Bucureşti
► Geografia economică mondială (George Erdeli şi colab.) – 2000,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
► www.world-tourism.org

1.1. TURISMUL – FORMĂ DE RECREERE, DE PETRECERE A
TIMPULUI LIBER. DEFINIREA TERMENILOR DE TURISM ŞI
TURIST

Turismul se constituie ca o activitate economică cu un grad ridicat de
complexitate, care are rolul de a îmbina dorinţa omului de cunoaştere a
obiectivelor naturale şi antropice cu potenţial turistic, cu odihna şi recreerea,
atât de necesare după o perioadă mai lungă de activitate productivă.
Turismul s-a practicat din antichitate, fiind de menţionat pelerinajele
grecilor la templele din Delphi, Epidaur şi Olimpia, dar şi frecventarea
izvoarelor termale şi a unor locuri de atracţie (insula Capri, Pompei) de către
români. În Epoca medievală, numeroşi pelerini din Europa se îndreptau spre
locurile sfinte din Orientul Mijlociu şi S Europei, sau spre locurile cu sărbători
religioase din Spania, Franţa şi Italia. Începând cu secolul al XIX-lea, turismul
a căpătat un caracter organizat, fiind practicat de membrii unor cluburi
montane (Rodica Minciu, 2000). Au fost amenajate numeroase staţiuni
balneare pe Coasta de Azur (Saint Tropez) sau la poalele Alpilor Francezi
(Grenoble, Chamonix), unde hotelurile de lux, cazinourile, terenurile de golf
erau frecventate de aristocraţia europeană. Construirea căilor ferate în tot
spaţiul european, apariţia automobilului şi a avionului, au favorizat voiajele de
5
Copyright © DEPARTAMENT ID 2009 1
Terra. Regiuni geografice si turistice Marian ENE, Florina FOLEA TATU
plăcere, care vor cunoaşte o amploare deosebită după cel De-al Doilea Război
Notează Mondial, când turismul devine o activitate de masă şi nu doar privilegiul
(cid:5) aristocraţiei.
Printre cauzele dezvoltării turismului se numără creşterea nivelului de
trai al populaţiei, extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport,
înmulţirea manifestărilor culturale şi sportive de mare interes, libera circulaţie
a persoanelor. Formele de turism practicate sunt foarte diverse, de la turismul
balnear şi nautic la cel alpin, de la turismul rural la cel urban.
În zilele noastre, prin rolul pe care-l joacă, turismul reprezintă un
domeniu bine definit, de prim rang al vieţii economice şi sociale al multor ţării
de pe Terra. Acest domeniu evoluează continuu sub impactul şi dinamica
prefacerilor civilizaţiei contemporane.
Turismul, prin vastul potenţial material şi uman pe care-l implică,
participă la rândul său la progresul, la dezvoltarea societăţii umane, prin
efectele benefice asupra unor domenii de interferenţă, cum ar fi transporturile,
meşteşugurile, cultura şi arta, sportul ş.a.
Înainte de toate însă, turismul este o formă de recreere, de petrecere a
timpului liber, implică o mişcare temporară a oamenilor spre destinaţii din
afara regiunilor de reşedinţă, dar şi efectuarea unor cheltuieli ce au un efect
benefic asupra economiilor din zonele vizitate.
Turismul nu este însă apanajul lumii contemporane, el se practică încă
din antichitate, sub forme diferite, specifice vremurilor respective, însă o
activitate consacrată devine spre sfârşitul secolului al XIX-lea, moment în care,
o serie de ape termale din unele ţări europene (Austria, Franţa ş.a.) sunt
valorificate, vorbindu-se de o nouă industrie, cu o evoluţie rapidă şi importanţă
economică în plin progres.
Turism şi turist, doi termeni ce desemnează forma de manifestare a
unui fenomen, de petrecere a timpului liber sub diferite forme, primul, şi
respectiv, orice persoană care în scop recreativ, părăseşte locul de reşedinţă în
favoarea altor destinaţii, pentru o perioadă limitată, al doilea (Rodica Minciu,
2000).
Conform principiilor enunţate în cadrul Conferinţei internaţionale
asupra statisticii voiajelor şi turismului, Otawa, 1991 şi în cadrul Sesiunii a
XXVII-a a Comisiei de Statistică a Naţiunilor Unite, putem spune că prin
turism se pot înţelege „activităţile desfăşurate de un grup de persoane în timpul
călătoriilor şi sejururilor în locuri din afara reşedinţei permanente, pentru o
perioadă ce nu depăşeşte durata unui an, cu scop de loisir, de afaceri ş.a.
În ce priveşte turistul, acesta este reprezentat de „individul” care, în
orice alt scop decât exercitarea unei activităţi plătite, se deplasează în afara
reşedinţei permanente pentru o perioadă de timp mai mică de un an.
Vizitatorii se disting de celelalte categorii de călători, respectând
următoarele trei criterii:
1. voiajul are loc într-un loc situat în afara reşedinţei permanente, în
alt scop decât practicarea unei munci plătite sau efectuarea de studii;
2. călătoria şi sejurul nu poate depăşi perioada de un an, peste această
perioadă vizitatorul primind statutul de rezident;
3. călătoria să fie efectuată în alte scopuri decât prestarea unor
activităţi plătite sau efectuarea de studii.
6
2 Copyright © DEPARTAMENT ID 2009
Terra. Regiuni geografice si turistice Marian ENE, Florina FOLEA TATU
În funcţie de locul de destinaţie, în raport cu locul de rezidenţă
permanentă, vizitatorii pot fi grupaţi în două categorii majore: vizitatori Notează
internaţionali şi vizitatori interni. (cid:5)
În ceea ce priveşte motivaţia, principalele motive ale călătoriilor
efectuate de vizitatori pot fi:
1. loisir, recreere şi odihnă: vizitarea unor obiective de interes turistic
(oraşe, cartiere, aşezări rurale, muzee, mânăstiri ş.a.), participarea la
diferite manifestări culturale şi sportive (concerte, festivaluri,
concursuri sportive, demonstraţii ş.a.), practicarea diferitelor sporturi
în scop recreativ, efectuarea de cumpărături, croaziere marine şi
fluviale, voiaje de nuntă, cure helio-marine şi balneoclimaterice,
odihnă, jocuri de noroc ş.a.;
2. vizite la rude şi prieteni: vizitarea unor membrii de familie (părinţi,
fraţi ş.a.), concedii în familie, participarea la nunţi sau alte
evenimente ce implică membrii ai familiei sau prieteni ş.a.;
3. afaceri şi motive profesionale: participarea la reuniuni, conferinţe
şi simpozioane, târguri şi expoziţii, participarea la activităţi sportive
(profesionale) ş.a.;
4. tratament medical: staţiuni balneare, staţiuni termale, staţiuni
climaterice ş.a.;
5. pelerinaje/religie: participarea la diferite evenimente religioase
(hramuri, târnosiri de biserici ş.a.), pelerinaje;
6. alte motive: echipajele mijloacelor de transport destinate
transportului public, tranzit ş.a.
O mare amploare a luat turismul internaţional, cu precădere în a doua
jumătate a secolului al XX-lea, ca o necesitate a omului de a-şi extinde aria de
vizitare, totul însă pe fondul unui nivel de trai ridicat.
Conform Conferinţei Naţiunilor Unite de la Roma, din anul 1963, care
a avut ca temă „Turismul şi călătoriile internaţionale”, termenul de vizitator
desemnează „orice persoană care vizitează o ţară, alta decât cea în care se
află reşedinţa permanentă, pentru un alt motiv decât desfăşurarea unei
munci plătite în ţara vizitată”.
În funcţie de durata sejurului, putem vorbi de trei categorii de vizitatori:
1. turişti – vizitatori al căror sejur în ţara de destinaţie depăşeşte durata
de o zi, scopul acestuia fiind variat: loisir, afaceri, vizitarea unor
membrii ai familiei stabiliţi în ţara de destinaţie, misiuni şi reuniuni;
2. excursionişti – vizitatori al căror sejur în ţara de destinaţie nu
depăşeşte 24 ore;
3. turiştii în tranzit – persoanele care traversează o ţară, cu posibile
opriri de scurtă durată în alte scopuri decât cele turistice.
Activitatea turistică la nivel internaţional este susţinută de un potenţial
turistic natural şi antropic foarte valoros dar şi foarte diferit de la o regiune la
alta, în funcţie de identitatea culturală şi socială a comunităţilor umane din
regiunile respective, sau în funcţie de modul de organizare a activităţilor
turistice de către autorităţile regiunilor respective. Acest tip de activitate a
înregistrat în ultimii zeci de ani o creştere deosebită, fiind puternic influenţată
de dezvoltarea căilor de comunicaţie şi serviciilor, de măsurile legislative ce
facilitează libera circulaţie a persoanelor (Acordul Shenghen, Acorduri
încheiate în cadrul Organizaţiei Mondiale de Turism sau Uniunii Internaţionale
a Organismelor Oficiale de Turism).
7
Copyright © DEPARTAMENT ID 2009 3
Terra. Regiuni geografice si turistice Marian ENE, Florina FOLEA TATU
În momentul de faţă, o preocupare de prim ordin a specialiştilor din
Notează
(cid:5) turism este analiza regională a elementelor turistice, în funcţie de care se
organizează diferitele activităţi turistice şi se pun în evidenţă posibilităţile de
amenajare complexă a acestora.
La nivel internaţional sunt puse în evidenţă următoarele unităţi
taxonomice turistice, diferenţiate în special în funcţie de mărime:
(cid:194) obiectivul turistic – este reprezentat de un fenomen natural (cascadă, circ
glaciar, lac glaciar, peşteră, chei ş.a.), o construcţie cu valoare arhitectonică
(palat, castel, cetate ş.a.), monumente şi statui, muzee, mânăstiri şi biserici,
ateliere meşteşugăreşti etc. amenajate în scopul valorificării lor turistice;
(cid:194) centru turistic – este reprezentat de un areal restrâns ca suprafaţă, având
calitatea de centru polarizator a unor fluxuri turistice, dar şi rolul de punct
de disipare a unor fluxuri turistice în interiorul zonei sau regiunii turistice.
Exemple de centre turistice: Chamonix în Alpii Francezi, Casablanca în
Maghreb, Salerno în Golful Napoli, Chicago la Marile Lacuri, St. Tropez pe
Coasta de Azur ş.a.; centrele turistice se remarcă, în general, printr-o
activitate turistică dominantă: Chamonix – sporturi de iarnă; St. Tropez –
turism helio-marin; Paris – turism cultural ş.a.
(cid:194) zona turistică – reprezintă un areal mai extins, care are în componenţa sa
mai multe centre turistice puternice, în care se desfăşoară activităţi turistice
cât mai diverse. Ca exemple de zone turistice se pot menţiona: Alpii
Bearnezi, Costa del Sol, Delta Nilului, Tampa Bay, Mesopotamia, ş.a.
(cid:194) regiunea turistică – reprezintă un areal de mari dimensiuni, fiind cea mai
înaltă treaptă taxonomică în organizarea turistică, remarcându-se printr-o
bogăţie de centre turistice, aflate într-o structură organizatorică bine pusă la
punct, unitară, dar cu o bogăţie extraordinară a patrimoniului turistic.
Exemple de asemenea regiuni: Regiunea Mediteraneană, Regiunea Baltică,
Alpii, Orientul Mijlociu şi Apropiat, Regiunea Nilului, Regiunea Marilor
Lacuri, Anzii Peruvieni ş.a

VERIFICARE:
1. Enumeraţi câteva din cauzele ce determină dezvoltarea turismului?

2. Care sunt criteriile de identificare a vizitatorilor?

3. Definiţi termenul de turism?

4. Definiţi termenul de turist?

5. Enunţaţi principalele motive ale călătoriilor efectuate de vizitatori?

8
4 Copyright © DEPARTAMENT ID 2009
Terra. Regiuni geografice si turistice Marian ENE, Florina FOLEA TATU

6. Care sunt categoriile de vizitatori?

7. Care sunt unităţile taxonomice turistice?

Notează
(cid:5)
1.2. TURISMUL INTERNAŢIONAL – TENDINŢE, DINAMICĂ ŞI
STRUCTURĂ

Conform definiţiei date de Organizaţia Mondială a Turismului (WTO –
The World Tourism Organization), activitatea turistică se defineşte a fi „o
formă a manifestărilor cultural-educative, de recreere ale societăţii umane
moderne”.
În ultimii 50 de ani, turismul internaţional a cunoscut o rapidă
dezvoltare, fapt care a determinat o extraordinară dezvoltare a serviciilor
turistice, servicii în care acţionează – la nivelul anului 1996 – 225 milioane de
salariaţi, din care 133,6 milioane în Asia-Pacific şi 36,2 milioane în Europa
(WTO, 1998). În anul 2006 se prognozează că vor acţiona în turism 335
milioane de salariaţi, putându-se astfel vorbi despre o „industrie a turismului”.
Turismul internaţional s-a amplificat ca urmare a dezvoltării economice
şi sociale, a îmbunătăţirii relaţiilor dintre state, în special prin intermediul unor
acorduri internaţionale globale şi regionale, dar şi bilaterale, a ridicării
nivelului de trai şi a diversificării şi modernizării transporturilor şi căilor de
comunicaţie (Erdeli, Braghină, Frăsineanu - 2000).
Dacă analizăm fluxurile turistice din 1990 până în prezent, putem
observa o dinamică ridicată până în anul 2000 (tabel 1), după care , în America
şi Europa se observă un uşor regres ca urmare a evenimentelor internaţionale
(atentatele teroriste din 11 septembrie 2001).
Tabel 1. Sosiri turişti inernaţionali la nivel de continente
Anul Sosiri internaţionale (milioane vizitatori) ponderea (%)
nr. 1990 1995 1999 2000 2001 1990 1995 2001
crt. Regiunea
1 Total mondial 457,3 551,7 652,3 696,8 692,5 100 100 100
2 Africa 11,4 12,6 15,3 15,8 16,3 2,5 2,3 2,4
3 America 99,4 108,1 122,0 130,7 123,9 21,7 19,6 17,9
4 Europa 265,3 319,6 382,8 404,4 402,8 58,0 57,9 58,2
5 Asia de Est şi 56,1 84,3 98,4 110,1 112,9 12,3 15,3 16,3
Oceania
6 Orientul Mijlociu 7,7 8,7 11,3 12,4 12,3 1,7 1,6 1,8
şi Apropiat
7 Asia de Sud 4,0 5,0 6,9 7,8 7,9 0,9 0,9 1,1
8 Origine ne- 13,4 13,4 15,7 15,5 16,4 2,9 2,4 2,4
specificată
Sursa: WTO, septembrie2002

În cazul continentului american, dacă în anul 2000 au sosit pe continent
130,7 milioane vizitatori, în anul 2001 numărul vizitatorilor a scăzut cu
aproape 6,8 milioane, ajungând la 123,9 milioane. În Europa, evoluţia a fost de
la 404,4 milioane la 402,8 milioane de vizitatori (1,6 milioane)
9
Copyright © DEPARTAMENT ID 2009 5
Terra. Regiuni geografice si turistice Marian ENE, Florina FOLEA TATU
Notează La nivelul ţărilor, cele mai drastice scăderi ale fluxurilor turistice
(cid:5)
internaţionale s-au înregistrat în Statele Unite ale Americii (de la 50,9 milioane
în 2000 la 45,5 milioane în 2001) (tabel 2).

Tabel 2. Sosiri internaţionale în perioada 2000 – 2001, la nivel de ţări
nr. Anul sosiri internaţioanle (milioane turişti) tendinţa
crt. Ţara 2000 2001 2000/2001 (%)
1 Franţa 75,6 76,5 1,2
2 Spania 47,9 49,5 3,4
3 S.U.A. 50,9 45,5 -10,7
4 Italia 41,2 39,1 -5,2
5 China 31,2 33,2 6,2
6 Marea Britanie 25,2 22,8 -9,4
7 Rusia 21,2 - -
8 Mexic 20,6 19,8 -4,0
9 Canada 19,7 19,7 0,2
10 Aaustria 18,0 18,2 1,1
11 Germania 19,0 17,9 -5,9
12 Ungaria 15,6 15,3 -1,5
13 Polonia 17,4 15,0 -13,8
14 Hong Kong (China) 13,1 13,7 5,1
15 Grecia 13,1 - -
sursa: WTO, septembrie 2002

Acest fenomen se răsfrânge şi asupra încasărilor din activitatea turistică
internaţională (tabel 3), astfel încât, la nivelul continentului american se
observă o scădere de la 132,8 miliarde USD în 2000 la 122,5 miliarde USD în
2001, adică o reducere cu 7,8 %, tot ca urmare a atentatelor teroriste de la 11
septembrie 2001, iar la nivelul continentului european, scăderea a fost de 1,7
%, de la 234,5 miliarde USD în 2000 la 230,7 miliarde USD în 2001.
La nivelul ţărilor, scăderea cea mai accentuată a suferit-o S.U.A. (de la
82 miliarde USD în 2000 la 16,3 miliarde USD în 2001) şi Italia (27,5 miliarde
în 2000 la 25,8 miliarde în 2001).
Pe termen lung, WTO prognozează o accentuată creştere a fluxurilor
turistice, cu circa 4,1 % pe an (tabel 4), bazată pe o creştere considerabilă a
P.I.B./locuitor la nivel mondial şi a dezvoltării infrastructurii turistice şi de
transport.

Tabel 3. Încasările din activitatea turistică internaţională
Nr. Anul Încasările (miliarde USD)
crt. Continentul 2000 20001
1 Total mondial 477,0 463,6
2 Africa 10,8 11,7
3 America 132,8 122,5
4 Europa 234,5 230,4
5 Asia de Est şi Pacific 82,0 82,2
6 Orientul Mijlociu şi Apropiat 12,2 11,8
7 Asia de Sud 4,7 5,0
sursa: WTO, septembrie 2001

10
6 Copyright © DEPARTAMENT ID 2009
Terra. Regiuni geografice si turistice Marian ENE, Florina FOLEA TATU
Tabel 4. Evoluţia sosirilor internaţionale în perioada 1995 – 2020 (prognoză)
Nr. Anul sosiri internaţionale (milioane turişti)
crt. Continentul 1995 2010 2020
1 Total mondial 551,7 1.006,4 1.561,1
2 Africa 12,6 47,0 77,3
3 America 108,1 190,4 282,3
4 Europa 319,6 527,3 717,0
5 Asia de Est şi Pacific 84,3 195,2 397,2
6 Orientul Mijlociu şi Apropiat 8,7 35,9 68,5
7 Asia de Sud 5,0 10,6 18,8
sursa: WTO, septembrie 2001

VERIFICARE
2. Care este prognoza în privinţa evoluţiei numărului de salariaţi prinţi
în activităţi turistice?

3. Care sunt tendinţele de evoluţie a fluxurilor turistice din 1990 până în
prezent?

4. Cum pot înfluenţa activităţile teroriste încasările din turism şi de ce?

5. Care este prognoza WTO pentru perioada următoare?

11
Copyright © DEPARTAMENT ID 2009 7
Terra. Regiuni geografice si turistice Marian ENE, Florina FOLEA TATU
TEMA 2
EUROPA

Conţinut
2.1. Europa: Caracteristici generale
2.2. Marile regiuni turistice ale Europei

Obiective
Notează
(cid:5) (cid:194) Cunoaşterea principalelor caracteristici fizico-geografice ale Europei
(cid:194) Însuşirea elementelor de geografie umană şi economică ale Europei
(cid:194) Regiunea Mediteraneană – cunoaşterea principalele zone turistice
(cid:194) Bazinul Parizian – valorificarea turistică a patrimoniului istoric şi cultural
(cid:194) Alpii – potenţial turistic şi valorificare

Surse
Pentru completarea studiilor dumneavoastră
► Enciclopedia statelor lumii (Horia C. Matei şi colab.), 2002, Editura
Meronia, Bucureşti
► Europa – Geografie regională (Ion Marin, Marian Marin), 2002, Editura
Universitară, Bucureşti
► Resurse turistice pe Terra (Vasile Glăvan) – 2000, Editura Economică,
Bucureşti
► Western Europe – 2001, Lonely Planet, Melbourne, Oakland, London,
Paris
► www.world-tourism.org

2.1. EUROPA: CARACTERISTICI GENERALE
Cu excepţia Australiei, Europa este cel mai mic continent al Terrei, ce
are o suprafaţă totală (inclusiv insulele şi partea europeană a Turciei) de
10.524.000 km2 şi se desfăşoară în emisfera boreală (nordică).

2.1.1. Poziţia geografică
Continentul european se află în emisfera nordică, în zona temperată, cu
prelungiri în zona mediteraneană spre sud şi zona rece spre nord. Latitudinal,
se desfăşoară între Marea Mediterană – Insula Creta în sud (34°55’ latitudine
nordică) şi Oceanul Arctic – arhipelagul Franz Josef în nord (81°49’ latitudine
nordică), iar longitudinal între Oceanul Atlantic – Insula Islanda în vest
(24°32’ longitudine vestică) şi Munţii Ural în est (67°30’ longitudine estică).
Spaţiul continental propriu-zis (fără spaţiul insular) se desfăşoară pe
aproximativ 4000 km de la nord la sud (între Capul Matapan în sud şi Capul
Nordkyn în nord) şi 6000 km de la vest la est (între Capul Roca şi extremitatea
nordica a Munţilor Ural).
Continentul european este scăldat pe trei din cele patru laturi de apele
Oceanului Arctic în nord, Oceanului Atlantic în vest, Mării Mediterane şi Mării
Negre în sud. Latura estică este dată de aliniamentul Marea Caspică – Munţii
Ural, care-l separă de cel mai mare continent al Terrei – Asia. În multe lucrări
de specialitate, cele două continente sunt analizate ca unul singur, numit
Eurasia.

12
8 Copyright © DEPARTAMENT ID 2009