Lohanul nr. 19, septembrie 2011

164 Pages·2011·9.38 MB·Romanian

Lohanul nr. 19, septembrie 2011
Page 1
Sponsori:
Floriana Enache – SC Enache Morărit SRL; Nicoleta Bordeianu – SC Ecoloc SRL; Ing. Victor Bordei;
dr. Nelu Tătaru – Crataegus Pharm SRL; Adrian Dominte – SC Anta 95 SRL, Ing. Ştefan Catargiu,
Ing. Ioan Ciomaga – Viacons Rutier SRL, Marcel Tofan – SC Miluca SRL, Ing. Constantin Silion;
Av. Cristi Ciocan; dr. Cosmin Murguleţ – Victoria Unic SRL.

LLLooohhhaaannnuuulll nnnrrr... 111999 ––– rrreeevvviiissstttăăă cccuuullltttuuurrraaalll – şşştttiiiiiinnnţţţiiifffiiicccăăă
ISSN:1844-7686 fffooonnndddaaatttăăă::: nnnoooiiieeemmmbbbrrriiieee 222000000777

Redactor: Vicu Merlan

Colaboratorii acestui număr:

Prof. dr. docent Mircea Petrescu –Dîmboviţa, Prof. Dragoș Curelea, Prof. Daniela Curelea, Valeriu D. Popovici Ursu, Prof. Ionuţ Balan, Lucian Clit,
Prof. Costin Clit, Alexandru Blană, Prof. univ. dr. Gh. Buzatu, Prof. Ştefan Plugaru, Prof. Valeriu Neştian, Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, prof. univ. dr.
Dumitru Zaharia, dr. ing. Dănuţ Apetrei, Prof. Marian Bolum, Ec. Aurel Cordaş, Petru Brumă, Constantin Donose, Gh. Niculescu, Dumitru Râpanu,
Petru Zadnipru, Elena Olariu, Ioan Marcu, Prof. Luminita Sandulache, Înv. Corneliu Lazăr, Prof. Cornel Văleanu, Oxana Berzan, Neculai Onel, Liliana
Albu, Ion N. Oprea, Bibl. Margareta Diaconu, Prof. Lina Codreanu, Vasile Bardan, Nelica Bujoreanu, Ing. Victor Bordei, Dr. ing. Claudiu Creţu, Ing.
Gh. Boboc, Prof. dr. Constantin Toma, Alex Ionescu, Dr. Valentin Cozma, Alexandru Haris, Jim Keith, Daniela Voicu, Andrei Predeanu , Alex Ionescu,
Dr. Florin Butuc, Ilie Şerbănescu, Prof. Paul Matei, Ionuţ Fantaziu, Maria Timuc, Radu Hagiu, Ing. Mugurel Atudorei , Prof. George Bianu, Iulia Bontaş
Referenţi ştiinţifici:
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (istorie), prof. univ. dr. acad. Constantin Toma (biologie), prof. dr. ing.
Avram D. Tudosie (viticultură), prof. dr. Doina Grigoraş (psihologie), prof. Lina Codreanu (literatură),
prof. dr. ing. Paul Şuşnea (mecanică), dr. George Silvestrovici (medicină generală), ec. Aurel Cordaş
(economie).
Colaboratorii acestui număr al revistei sunt direct responsabili asupra conţinutului articolelor publicate.
Puteţi citi revista on line pe http:// lohanul.slizhusi.ro
Articole noi pot fi trimise la adresa de e-mail: [email protected] sau prin poştă la C. P. 51, Huşi, jud. Vaslui, 735100.
Contact telefon: [phone]; 074.5894.379.
Lohanul nr. 19, septembrie 2011
Page 2
noroioşi de la Băile Homorod, comuna Boboc - Podgoria Huşi îşi reface faima prin cele
Homorod, judeţul Harghita…….......71 200 de ha de vie plantate în ultimii ani……..117
Economie
CUPRINS: Botanică
-----------------------------------
- Ec. Aurel Cordaş - Istoria şi CEC ------------------------------------------
- Prof. dr. C-tin Toma – Crizantemele…….119
Bank..................................................74
Arheologie - Piaţa capitalurilor (piaţa
Genetică
----------------------------------- financiară)………………………….80
-----------------------------------
- Prof. dr. docent Mircea Petrescu – - Piaţa monetară…………………....86
Dîmboviţa- Câteva date privitoare la istoricul - Alex Ionescu - Singurătatea se reflectă la
cercetărilor arheologice subacvatice…………4 nivelul genelor……………………………..120
Aniversare
-Prof. dr. Vicu Merlan - Săpături arheologice - Prof. dr. Vicu Merlan - Întâlnirile de promoţii
efectuate la Armăşeni ,,Muncel‖, comuna - întâlniri de suflet...........................................91 Medicină naturală
Buneşti - Avereşti, jud. Vaslui……………...6
-----------------------------------
Istorie Literatură
----------------------------------- ----------------------------------- - Dr. Valentin Cozma - Dulciurile din
copac………………………………………..121

- Petru Brumă - Catrene epigramatice……..94
- Prof. Dragoş Curelea & Prof. Daniela Dezbateri
Curelea - Mirajul depărtărilor - ca instigare la
- Constantin Donose - Nedumerire………...94 -----------------------------------
cunoaştere Colonizarea vechilor comunităţi
- Alexandru Haris - Continenţa masculină – o
elene între secolele VIII – VI î. Hr.....................8
- Gh. Niculescu - Catrene estivale...................95 nouă abordare.................................................123
- Valeriu D. Popovici Ursu - Statui şi busturi
- Dumitru Râpanu - Epigrame……………...95 - Jim Keith - Controlul maselor. Ingineria
de daci jefuite de romani,expuse în muzee şi
conştiinţei umane……………………….….125
parcuri din străinătate.......................................13
- Petru Zadnipru - Moldovenii…………….96
- Daniela Voicu - Programarea mentală…....131
- Prof. Ionuţ Balan - Alexandru Ioan Cuza
- Elena Olariu - Apa de cristal……………..96
precursor al Autocefaliei..................................16
- Andrei Predeanu - Corporaţia americană
- Ioan Marcu - Ai noştri tineri liceeni……...97 Monsanto vrea să deţină controlul mondial
- Lucian Clit - O monografie inedită a satului
asupra hranei………………………….…....136
Cristineşti.........................................................21
- Prof. Luminita Sandulache - Invocaţie….97
- Alex Ionescu - Aromele identic natural -
- Prof. Costin Clit - Tipografia „Baiadera‖din
- Înv. Corneliu Lazăr - Vulpea la dentist…..98 aditivi alimentari periculoşi............................139
Huşi..................................................................25
- Prof. Cornel Văleanu - Regăsire..................98 - Dr. Florin Butuc - Cardul național de sănătate
- Activitatea culturală a Grupului de huşeni
- un nou abuz împotriva poporului român......141
stabiliţi în Bucureşti.........................................26
- Oxana Berzan - Dualitate............................99
- Ilie Şerbănescu - Grecia „salvată‖ va plăti
- Cimitirul soldaţilor sovietici din or. Huşi ....57
- Neculai Onel - Amurg...................................99 mult mai mult decât dacă dădea faliment!.....144
- Alexandru Blană - Adeziune şi integrare în
- Prof. Liliana Albu - Noaptea în tren…....100 - Prof. Paul Matei - Bill Gates recunoaşte că
cadul mişcări legionare....................................35
vaccinurile sunt folosite pentru reducerea
- Ion N. Oprea - Profesorul Grigore Creţu – un populaţiei la nivel mondial………………….145
- Prof. univ. dr. Gh. Buzatu - ―Transilvania
generos ?.........................................................101
noastră e vrăjită‖.Diktatul de la Viena,30 august
- Ionuţ Fantaziu - Care sunt cele mai
1940………………………………….…….....44
- Bibl. Margareta Diaconu - Rolul bibliotecii periculoase telefoane mobile ……………....146
şcolare în informare şi documentare...........106
- Drepturi şi interese permanente ale
Spiritualitate
României………………………………….....48
- Prof. Lina Codreanu - Theodor Codreanu.
----------------------------------
Bibliografie critică. Referinţe critice…….108
- Prof. Ştefan Plugaru - O mărturie inedită - Maria Timuc - Eşti ceea ce priveşti...........147
despre trecut………………………………....58
- Vasile Bardan - Nicolae Manolescu - un
„scriptor sfâşiat‖………………………….112 - Radu Hagiu - Dobri Dobrev – bătrânul
- Prof. Valeriu Neştian - Amintire cu antene-n
cerşetor pentru Hristos care ctitoreşte
vis…………………………………………... 64
- Prof. Luminița Săndulache - Omagiu unui biserici……………………………………..148
Director…………………………………..115
- Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, prof. univ.
- Ing. Mugurel Atudorei - Marea trecere din
dr. Dumitru Zaharia, dr. ing. Dănuţ Apetrei
– Primele butoaie româneşti………………....66 Tradiţii murire în nemurire………………………...150
- Nelica Bujoreanu - Dansul popular şi copiii
- Prof. Marian Bolum – Primele banknote preşcolari din Berezeni, jud. Vaslui………...116 - Prof. George Bianu - Legea dăruirii
oculte……………………………………...157
româneşti bilete ipotecare……………............67
Viticultură
- Iulia Bontaş - Secretul nemuririi fizice şi
Geografie -----------------------------------
spirituale…………………………………..162
----------------------------------- - Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, Ing. Victor
- Prof. dr. Vicu Merlan - Vulcanii Bordei, Dr. ing. Claudiu Creţu, Ing. Gh.
Lohanul nr. 19, septembrie 2011
Page 3
Arheologie
Specialiştii francezi, sub conducerea arheologilor
francezi F. Renoit, F. Lallemand şi H. Medan, au cercetat şi
corabia greacă a negustorului Marcus Sestius, scufundată lângă
Câteva date privitoare la istoricul o insulă la sud de Marsilia,
cercetărilor arheologice subacvatice
Un alt centru important pentru asemenea cercetări a

fost Italia, unde cunoscutul arheolog subacvatic Nino
Prof. dr. docent Mircea Petrescu -Dîmboviţa - Iaşi
Lamboglio a condus centrul experimental de arheologie

submarină de la Albegna10. Aici, anual, cu vasul de cercetări
Cercetările arheologice au avut, din a doua jumătate a
secolului al XX-lea, o dezvoltare rapidă în toată lumea, pe Daimio al flotei de război italiene, pe care l-am văzut în 196211,
baza datelor obţinute, la lămurirea multor aspect ale se exercitau cercetările arheologice submarine, dintre care
istoriei vechi şi medii. Este de netăgăduit că progresul menţionăm pe cele efectuate în cuprinsul oraşului roman Baiae
acestor cercetări, la dimensiuni nebăniute în trecut, a depins
de la Pozzuoli, la sud-vest de Napoli, precum şi pe acea din
în bună măsură şi de aplicarea tehnicii modern în
portul antic Edissa, ulterior Porto Ulisse din câmpia
arheologie. Astfel, s-au realizat paşi importanţi, datorită
atât dezvoltării impetuase tehnico – ştiinţifică, cât şi mlăştinoasă Pantano-Longarini, de-a lungul litoralului de sud-
importanţei acodată arheologieei ca sştiinţă istorică, cu rol est al Siciliei12. Cu prilejul cercetărilor din această mlaştină s-a
deosebit în procesul insructiv-educativ. dcscopcrit mult lemn din epava unei corăbii, care transporta
diferite produse din Mediterana către Roma imperială13.
n acest context se înscriu şi cercetărle arheologice
Î
subacvatice, la care m-am referit cu 35 de ani în urmă,
espectiv articolele din 19691 şi din 19722. Tot în legătură cu
această problemă, din anul 2006, prof. dr. Atilla Laszlo, de la
Facultatea de Istorie a Universităţii ―Al. I. Cuza‖ din Iaşi, s-a
referit cu mai multe date relativ la vestigiile arheologiei
subacvatice şi la metodele de cercetare ale acestora, precum şi
la unele publicaţii din acest domenii din Anglia, Olanda,
Suedia, Germania, SUA, Israel s.a.3.
Din articolele subsemnatului şi cartea prof. A. Laszlo,
rezultă că prin metodele de cercetare arheologică se înscriu şi
acelea ale arheologiei subacvatice, prin care s-a ajuns la
rezultate importante din punct de vedere ştiinţific şi muzeistic.
În cele ce urmează ne vom referi doar la câteva dintre

rezultatele mai importante relativ la istoricul cercetărilor
subacvatice. Prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîmboviţa şi Vicu Merlan
Astfel, în 1673, cu ajutorul unui clopot pentru scufundat s-au
adus la suprafaţă mai multe ţevi de tun din vasul suedez Wasa, Cercetări arheologice subacvatice, cu rezultate deosebit de
naufragiat în 1628 în rada portuui Stockholm4. De asemenea, în
importante, s-au efectuat şi în Grecia, instituindu-se expediţii de
1982 s-a readus la suprafaţă epava vasului englez Mary Rose,
către Institutul Arheologic German din Atena, Universitatea din
scufundat în 1545, recuperându-se peste 17000 de obiecte
Miami, S.U.A., Consilul de Arheologie Subamrină din S.U.A.,
diferite, navă. Care după conservare şi restaurare, a fost
introdusă într-un muzeu anume construit, împreună cu 2500 Institutul Naţional de Oceanografie din Anglia şi alte instituţii
piese din ea5. de cercetare ştiinţifică din străinătate14. Astfel, s-au explorat de
Între anii 1909 şi 1913, sub imboldul arheologului francez
către profesorii americani John Hali şi Frank Foret, în
Salmon Reinach şi cu ajutorul marinei de război franceze, s-a
colaborare cu dr. Nicolas Flemming din Anglia, coastele
explorat un vas roman de pe fundul Mediteranei, la cinci km de
Peloponesului, îndeosebi epave de corăbii15. Ulterior, din
Mahdia, din estul Tunisului, scufundat în jur de 80 î. Hr., în
timp ce transporta coloane, capiteluri, ceramică de lux şi diferite informaţiile pe care le deţinem, rezultă că s-a tins să se lase pe
piese de mare valoare artistică, provenind din prada de război, loc resturile de construcţii, organizându-se adevărate muzee
adunată de Sulla după jefuirea Atenei din anul 86 î. Hr.6. submarine, pentru plonjeuri în trecere prin locurile respective16.
Cu prilejul acestei acţiuni de cercetare arheologică Asemenea cercetări s-au efectuat şi în Nordul Europei.
subacvatică s-au descoperit numeroase obiecte expuse în cinci Astfel, arheologul K. Kersten a descoperit cu ajutorul
săli ale Muzeului din Tunis7. Cercetările respective au scufundărilor cunoscutul port al vikingilor Haithabu, astăzi
continuat cu metode perfecţionate, în anul 1948, participând la Oldenburg din Schleswig17. De asemenea, o acţiune importantă,
ele şi cunoscutul specialist francez în scufundări marine la care ne-am referit şi mai înainte a fost readucerea la
Jacques Ives Cousteau, care, împreună cu alţi scufundători, a suprafaţă, în 1961, în docul de la Stockholm, după străduinţele
recuperat încă 58 de coloane, folosindu-se în acest scop vasul de mai mulţi ani, a vasului amiral Wasa, în greutate de 700 tone
Calypso al marinei militare franceze8. şi cu 64 tunuri la bord, naufragiat în 1628'8. In vara anului
p. 4 Lohanul nr. 19, septembrie 2011
Arheologie
1960, cu prilejul participării la al X-lea Congres Internaţional al asemenea cercetări, explorându-se vechile porturi ale oraşelor
Istoricilor, am avut prilejul, împreună cu ceilalţi congresişti, să antice de la Callatis şi Tomis29. Cu toate dificultăţile inerente
asist la una din fazele de salvare a acestui vas''. Scafandrul, începuturilor unor asemenea cercetări, rezultatele obţinute
după ce a coborât de pe un vas special utilat pentru asemenea justifică necesitatea intensificării şi dezvoltării în ţara noastră a
operaţii, a cerut prin telefon să fie plasat în direcţia dorită, cestei ramuri a arheologiei.
scoţând apoi la suprafaţă o ţeava de tun din această navă, care
la acea data fusese mult ridicată faţă de poziţia ei iniţială de
Paralel cu cercetările de arheologie submarină s-au
zăcere de pe fundul rnării. Operaţiile de recuperare a acestui
efectuat şi altele în domeniul arheologiei subacvatce,
vas naufragiat, pentru care s-au investit mai multe milioane de
explorându-se cu ajutorul scufundărilor îndeosebi unele aşezări
coroane suedeze, au fost posibile datorită atât studiilor
lacustre din Elveţia, Austria, Germania, Olanda şi Italia.
migăloase de arhivă pentru identificarea locului scufundării ei,
Astfel, în Elveţia folosindu-se metode noi din
cât şi mai ales faptului că în Marea Baltică nu sunt moluşte de
domeniul arheologiei subacvatice s-au obţinut unele preciziuni
stânci, care ar fi distrus epava21.
de ordin topografic şi cronologic. Datorită însă algelor şi altor
Tot în legătură cu activitatea din domeniul arheologiei
microorganisme s-a îngreunat mult efectuarea de desene şi
submarine desfăşurate în Suedia, ţin să menţionez, pe baza
fotografii subacvatice. Cu toate aceste dificultăţi, la care se
celor constatate personal, că piesele de lemn, recuperate din
adaugă şi altele în legătură cu degajarea resturilor descoperite,
corăbiile naufragiate, trec prin diferite stadii de conservare, de
datorită depunerilor de mâl şi de altfel, care le acoperă, s-au
la starea de umiditate la cea uscată, până la expunerea în
efectuat cercetări metodice în aşezarea bine cunoscută de la
marele muzeu al marinei din Stockholm22.
Zürich-Alpenqual30, în palafitele de la Morges31, precum şi în
Rezultatele interesante în domeniul arheologiei
altele, cu rezultate deosebit de preţioase. In felul acesta, în
submarine s-au obtinut şi de specialiştii ruşi, care sub
Elveţia au luat fiinţă şi s-au dezvoltat explorările din domeniul
conducerea profesorului V.D. Blavaţki de la Universitatea din
arheologiei subacvatice, stabilindu-se la Zürich centrul acestor
Moscova au explorat ţărmurile Mării Negre şi ale Mării de
explorări32. De altfel, asemenea cercetări s-au impus în Elveţia,
Azov, efectuând cercetări atât în perimetrul oraşelor antice de
unde resturile aşezărilor lacustre sunt deseori ameninţate cu
la Phanagoreia, Olbia, Chersonez, Hearminax şi Tyras cât şi in
distrugerea, datorită atât diminuării volumului apelor, în urma
cuprinsul unei corăbii naufragiate de la Chersonez şi
corecţiunilor hidrografice din Jura, cât şi remanierilor
strâmtoarea Kerci. Avându-se în vedere rezultatele obţinute s-a
ţărmurilor lacurilor, prin diferite lucrări33.
preconizat aplicarea unor tehnici moderne, respectiv folosirea
Cercetări de acest fel s-au efectuat, sub conducerea lui
batiscafului, televizorului şi a unei aparaturi speciale, constând
W. Kunze şi în Austria Superioară, în staţiunea lacustră de la
din ghiare mecanice pentru scoaterea la suprafaţă a pieselor
Mondsee, aflată la 2,50 m sub apă, cu care prilej s-au măsurat
mari şi grele23.
peste 5000 de stâlpi34.

Alte asemenea lucrări s-au efectuat şi în Germania, la
De asemenea, prezintă interes şi cercetările
Kamlade în zona Schwerin, precum şi în alte locuri,
subacvatice din turbaria din Nydaian, din sud-vestul
descoperindu-se mai multe aşezări lacustre în lacul Konstanz .
Iutlandei, astăzi în Germania, conduse de Conrad
Cercetări de acest fel s-au mai făcut şi în Olanda, sub
Engelhardt, unde in 1863, s-au investigat două ambarcaţiuni
conducerea profesorului Pietr J. K. Modderman, descoperindu-
din lemn din secolul al IV-lea cu numeroase arme, piese
se sute de ambarcaţiuni din epoci diferite, ceea ce a contribuit
de harnaşament, podoabe, monede romane si ceramica
la înfiinţarea Muzeului de Arheologie navală transformat apoi
puse in legatura cu ofranda datorată probabil unei victorii25,
în Institutul olandez de arheologie navală36.
precum şi acelea ale Centrului de Cercetari submarine de
De asemenea au avut loc explorări de acest fel şi în
la Sozopol din Bulgaria, care organizeaza anual simpozioane
Italia, în lacul Nemi de lângă Roma, investigându-se două vase
internationale şi editează publicaţia Thraco Pontica25.
din timpul lui Caligula, incendiate în cel de-al doilea război
La acestea se mai pot adăuga şi altele asemenea
mondial, salvându-se multe piese de artă de bronz37.
explorări din afara Europei, ca de exemplu cercetările epavei
Unele încercări s-au efectuat şi în România, prin
vasului de la capul Uluburum din sud-vestul Asiei Mici din
scufundări în Dunăre, recuperându-se ceva materiale, dintre
Bronzul târziu, investigată de profesorii George Bass şi Cemal
care unele din vremea Războiului pentru Independenţă au
Pulak de la Institutul de Arheologie Nautică a Universităţii din
ajuns în Muzeul din Brăila38.
Texas din S.UA. De asemenea, prezintă interes şi investigaţiile
Din aceste câteva exemplare se poate deduce
subacvatice ale Universităţii din Philadelphia din S.U.A. din
contribuţia cercetărilor în domeniul arheologiei subacvatice la
zona Mării Egee28.
lămurirea unor probleme relativ atât la aşezările sub apă, cât şi
Nu putem încheia seria explorărilor de arheologie
la unele vase naufragiate.
subacvatică, fară ca să nu amintim că s-au iniţiat şi în România
p. 5 Lohanul nr. 19, septembrie 2011
Arheologie
Desigur că pe măsură ce tehnica şi metodologia 25. Ibidem, p. 124 şi următoarele.
26. Ibidem, p. 125.
acestor cercetări de arheologie subacvatică vor progresa, 27. Ibidem, p. 124.
rezultatele vor fi mai multe şi mai abundente. în acest scop este 28. M. Petrescu-Dimboviţa, op. cit. 1969, p. 2.
29. Ibidem.
necesară o colaborare mai strânsă între arheologi şi plongeuri, 30. A. Laszlo, op. cit., p. 121.
folosindu-se tehnici mai perfecţionate de scufundare, săpare şi 31. M. Petrescu-Dîmboviţa, op. cit., 1969, p. 2.
32. Ibidem.
de recuperare a obiectelor, cum ar fi de exemplu clopotul cu 33. Ibidem.
telefon care permite scufundătorilor să comunice cu baza şi să 34. Ibidem.
35. A. Laszlo, op. cit., p. 130.
se alimenteze cu aer, precum şi efectuarea de fotografii
36. Ibidem.
stereoscopice de pe submarine de buzunar construite special 37. M. Petrescu-Dîmboviţa, op. cit., 1969, p. 2.
38. A. Laszlo, op. cit., p. 125 şi urm.
pentru ridicarea planurilor, mijloace adiacente de săpături
39. Ibidem, p. 123.
(furtunuri cu puternică aspiraţie) în noroi, nisip şi depuneri de 40. Din informaţiile obţinute de la dr. Vasile Cotiugă, lector la
Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.
materii organice, sub care zac bine conservate vasele

naufragiate, baloane şi ghiare metalice pentru scoaterea la

suprafaţă a obiectelor găsite şi sonde electronice pentru
Săpături arheologice efectuate la Armăşeni
explorarea fundurilor mărilor şi lacurilor39. Folosirea pe scară
,,Muncel‖, comuna Buneşti - Avereşti,
din ce în ce mai largă în domeniul arheologiei subacvatice a
judeţul Vaslui, campania august - 2011
acestor tehnici moderne, la baza cărora stă descoperirea de

către Jacques Yves Cousteau în 1943 a rezervorului cu aer
comprimat, va contribui la o mai mare dezvoltare a acestei Prof. dr. Vicu Merlan – Huşi
importante ramuri a arheologiei. In această privinţă menţionăm
Noile descoperiri arheologice din situl de pe dealul
că la Facultatea de Istorie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, în
Muncel, de la est de satul Armăşeni, ne-a adus noi date
cadrul platformei Arheoinvest s-a organizat un laborator de
despre comunităţile agrariene din mileniul IV Î. H.
arheologie subacvatică cu specialişti în arheologie şi
hidrologie, în colaborare cu Institutul de cercetări eco-muzeale
n cadrul campaniei din 2011 am deschis o nouă secţiune Ş ,
Î 6
de la Tulcea, sub conducerea prof. Octavian Bounegru de la
în prelungirea Ş /2006, pe direcţia nord-vest – sud-est cu
1
Facultatea de Istorie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi şi dr. următoarele dimensiuni: L= 15 m, l = 2m.
Florin Topoleanu de la Institutul dc cercetări Eco-muzeale dc
la Tulcea, pentru scufundări la Argamum, Histria şi Nivelul arheologic eneolitic apare încă de la -0, 60 m şi se
Constanţa40. In acest scop s-au achiziţionat un miniaht, o adânceşte la peste – 1 m.
ecosondă, costum de scafandru şi aparatura foto-acvatică.
De-a lungul secţiunii au apărut artefacte diverse: unelte şi arme
(Articol apărut şi în revista Zargidava - Bacau, IX, 2010, p. 11-16).
din silex şi piatră, debuşee petrografice, o râşniţă de mână,

fragmente de statuete antropomorfe feminine şi masculine,
Note:
statuete zoomorfe, chirpici răzleţi, ceramică fragmentată cu
incizii, torţi sau cu pictură exterioară policromă.
1. M. Petrescu-Dimbovita, Arheologia subacvatica, ziarul Flacara
Din cele trei statuete zoomorfe descoperite în cadrul secţiunii
Iasului, XXX, 1969, 9 august, p. 2.
2. Idem, Enigma subacvatice, Magazin Istoric, VI, 1974, 4. Ş , una atrage atenţia printr-un element inedit până acum,
6
3. A. Laszlo, Introducere in arheologie, Ed. Demiurg, Iasi, 2006. descoperit pe situl de la Armăşeni. Pe burta animalului
4. M. Petrescu-Dimbovita, op. cit., 1969, p. 2.
5. A. Laszlo, op. cit., p. 131. reprezentat de meşterii olari cucutenieni, se pot vedea două ţâţe
6. M. Petrescu-Dimbovita, op. cit., p. 2. pronunţate, ce ar indica oarecum animalul reprezentat - capra.
7. Ibidem.
Ştim că în această perioadă istorică de tranziţie spre epoca
8. Ibidem.
9. Ibidem. metalelor, au fost domnesticite majoritatea animalelor pe care le
10. Ibidem.
cunoaştem astăzi. Aşadar, concluzionând ne dăm seama că
11. Ibidem.
12. Ibidem. comunitatea de pe dealul Muncel, domnesticise la acea vreme
13. Ibidem.
capra sau un alt animal asemănător.
14. Ibidem.
15. Ibidem.
16. A. Laszlo, op. cit., p. 131. Celelalte două statuete zoomorfe sunt reprezentări de tauri, ca
17. M. Petrescu –Dîmbovita, op. cit:, 1969. p. 2; simbol al puterii, al regenerării şi al fertilităţii.
18. Idem, op cit. 1974, p. 88.
19. Idem, op. cil., 1974, p. 88.
20. Ibidem. Tot ca simbol al transcendenţei, al energiei masculine yang ,
21. Ibidem, p. 90. avem o descoperire falică. Falusul schematic din lut ars este de
22. Idem, op. cit., 1969. p. 2;
23. A. Laszlo, op. cit., p. 12 următoarele. mărime foarte mică şi are o formă conică cu baza circulară,
24. A. Laszlo, op. cit., p. 120. unde are un dimetru de 1,6 cm, cu înălţimea de 1,5 cm.
p. 6 Lohanul nr. 19, septembrie 2011
Arheologie
De cele mai multe ori aceste piese se găsesc în preajma unor Nu lipsesc nici fragmentele de statuete masculine, care se
statuete antropomorfe feminine, ca reprezentări ale principiului disting de cele feminine printr-o proeminenţă de tip aplică, ce
masculin, solar, transcendental. Au fost descoperite şi câteva schiţează falusul. Din ravena din apropiere, de pe Valea lui
fragmente de coarne de taur, care au fost rupte din vechime de Solomon, au fost aduse în perimetrul sitului, numeroase
la statuetele zoomorfe, după folosirea acestora în cadrul unor fragmente de lemn fosilizat (pietrificat), care a fost folosit ca
ceremonii sacre. materie primă la confecţionat unelte mai dure precum
percutoare, topoare cu muchia convexă etc. ce erau cioplite şi
fasonate stângaci.

Ceramică pictată policrom

Unelte din silex de Prut
Statuetele feminine (fragmente) sunt reprezentări ale
principiului universal al Creaţiei, cu orientare receptivă, lunară,
folosite de către şamanii comuniţăţii şi de către femeile satului Ceramica numeroasă de culoare predominant cărămizie, este de
eneolitic în cadrul ceremoniilor legate de cultul fecundităţii şi calitate foarte bună, dovedindu-se astfel că meşterii olari ,
al prosperităţii, fiind amplasate pe măsuţe special din lut ars, stăpâneau cu dibăcie activitate de coacere a aceteia în cuptoare
descoperite în cadrul altor campanii din anii anteriori, în special amenajate, cu reverberaţie controlată, la temperaturii de
secţiuniile din apropiere. peste 10000 C. Resturi de cuptoare de ars ceramică, s-au
descoperit la siturile din apropiere de la Dolheşti şi Bazga, însă
nu excludem identificarea unor astfel de vestigii în săpăturile
viitoare şi în acest sit eneolitic.
Pe ansamblu, campania din trimestrul III a anului 2011 ne-a
oferit un valoros material de studiu, despre comunitatea
eneolitică şi celelalte civilizaţii intersectate stratigrafic, chiar
dacă acest sat era poziţionat pe un promontoriu la 320 m
altitudine şi la 20 de km de râul Prut.
Campania arheologică din sem. III / 2011 a fost susţinută
financiar de către următorii sponsori, cărora le mulţumim pe
această cale: Floriana şi Emil Enache (Enache Morărit SRL),
Dr. Romeo Dumitrescu (Fundaţia Cucuteni pentru mileniul
III), Dr. Cosmin Murguleţ (Victoria Unic SRL) şi Adrian
Dominte (Anta 95 SRL).

Secţiunea S – vedere generală
6
Atât statuetele feminine cât şi cele masculine, au incizate pe Bibliografie:

trunchi sau şolduri, linii paralele , romburi, triunghiuri etc.
Vicu Merlan, Noi descoperiri arheologice în zona Huşilor(2007), în Acta
Moldaviae Meridionalis, nr. XXVIII-XXIX, vol. I, Vaslui, 2007-2008, 124-139.
Din cadrul uneltelor cele mai des întâlnite sunt lamele cu urme Vicu Merlan, Noi descoperiri arheologice în situl de la Armăşeni-Muncel, în
rev. Lohanul, nr. 5, 2008, 1-3.
de uzură, gratoarele retuşate, unele multifuncţionale, aşchii
Vicu Merlan, Paul Salomeia, Armăşeni, com. Buneşti-Avereşti, jud. Vaslui, în
retuşate etc. din silex de Prut de culoare neagră, adus de către Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2009, Suceava, 27-
30 mai 2010, p. 228-229.
membrii tribali din albia râului Prut de la peste 20 km distanţă.
p. 7 Lohanul nr. 19, septembrie 2011
Istorie
denumiţi ,,cei alungaţi‖. Alţi factori majori, determinaţi ai
Mirajul depărtărilor - ca instigare la cunoaştere. emigrării masive a comunităţilor elene care merită evidenţiaţi
sunt: activitatea comercială, negustorii şi interesele acestora
Colonizarea vechilor comunităţi elene
deţinând un rol de certă importanţă în mişcarea generală,
între secolele VIII – VI î. Hr.
vizându-se în mod direct înfiinţare de emporii, contoare
comerciale şi chiar colonii. Negustorii, erau interesaţi în
schimbul de produse, imediat şi permanentizat, cu băştinaşii.
Prof. Dragoș Curelea & Prof. Daniela Curelea - Sibiu Vedeau, fără îndoială într-o colonie o importantă piaţă de
desfacere a materilor prime, a produselor finite, a schimbului de
idei, a negoţului în general. De asemenea, tot la cauze, merită
Fenomenul istoric al emigrării masive, ordonate şi remarcate, acele condiţii sociale şi politice existente în interiorul
organizate și coordonate a vechilor comunităţi ale grecilor claselor conducătoare – aristocraţia eupatridică – aceasta pe
antici, din diferite motive, din spaţiul oraşului-stat ( polis- deoparte, iar pe de cealaltă, relaţiile angajate, sub aspect politic,
ul), înspre alte orizonturi şi spaţii geografice, utilizând în social, economic, între aristocraţie şi demosul, existent în
acest sens, calea apelor, respectiv arta navigaţiei, a metropolă.
construcţiei şi folosirii de mari corăbii, se numeşte
colonizare.

A
ceastă mişcare organizată a constituit premisa
esenţialmente necesară în geneza şi evoluţia, fireşte, cu
anumite sincope, nu tocmai semnificative, a
sentimentului de comuniune, solidaritate de interese şi
apartenenţă panelenică. Este de subliniat aspectul, potrivit
căruia originea îndepărtată a panelenismului, trebuie căutată,
tocmai în emigrarea masivă a vechilor greci, între secolele VIII
– VI a. Chr., spre alte orizonturi riverane Mării Negre, pe
deoparte, cât şi Mării Mediteranee, pe de cealaltă.
Din perspective cauzelor determinante ale acestui
extins exod, anticul autor al Războiului peloponesiac, Tucidide,
nominalizează, ca principală cauză a declanşării acestui proces,
nevoia stringentă de pământ (stenocheria) necesar culturii
agricole, care reprezenta baza alimentară a comunităţilor elene.

Afirmaţia istoricului antic este destul de corectă, deşi merită să
evidenţiem că în cazul celor dintâi colonişti, aserţiunea de mai La o atentă privire, funcţie de dinamica acestor raporturi, era
sus a anticului autor, nu se verifică. Colonii bogate, precum Al asigurată liniştea socială ori din contră aceasta era dinamitată.
– Mina în est, respectiv Pithecussai în vest, ambelele fondate Ca o caracteristică a dinamicii relaţiilor angajate între elită şi
anterior anului 750 a. Chr., nefiind constituite câtuşi de puţin mase, ori chiar în interiorul elitei, în funcţie de diferitele idei ale
pentru comunităţile agrare sărace, ci îndeobşte, pentru unora sau altora dintre facţiunile aristocraţiei, se genera:
comercianţi, în căutare de profit imediat şi îndestulare. Privitor instabilitate, resentimente şi tensiuni sociale mocnite.
la premisele directe şi presante care au declanşat colonizarea, Diferenţele economice şi cele social-politice, au determinat
semnificativă este relatarea anticului Herodot, în Istoriile sale apariţia unor categorii sociale înfrânte în lupta pentru, controlul,
care face trimitere şi descrie efectiv demersul de întemeiere a deţinerea şi exercitarea actului puterii, fapt care atrăgea, în mod
coloniei Cyrene în spaţiul nord-african. Pare-se că aceasta este imediat, marginalizarea perdanţilor, indiferent dacă aceştia
până în zilele noastre, unica relatare documentară, pe care o proveneau din demos ori dintre eupatrizi. Îndepărtarea celor
deţinem încă din antichitate, privind o colonizare propriu-zisă. care ieşeau învinşi din competiţia pentru putere, este un factor
Autorul antic dezvăluind ca unică cauză: o îndelungată secetă sensibil şi mereu în actualitatea epocii. Important, deoarece în
pe insula Thera. Descoperirea unei inscripţii la Cyrene, edifică sinea sa constituia impulsul care genera expatrierile masive.
şi elucidează odată în plus, dacă mai este necesar, declanşarea şi Contingentul emigrant, punea temeiurile unei noi aşezări, acolo
desfăşurarea colonizării ca proces istoric antic. Traducerea unde în calitate de fondatori, deţineau, cel puţin pentru un
acesteia a reliefat contextul şi deopotrivă cauzele stabilite de moment, rolul predominant în interiorul cetăţii (polis). În fond,
metropolă pentru contingentul de emigranţi voluntari. Printre colonizarea a reprezentat, o măsură de securitate (supapa
interdicţii, asfându-se şi aceea, în temeiul căreia, coloniştilor le suprapresiunii) reciprocă pentru statele Greciei vechi.
era interzisă întoarcerea în metropolă, mai repede de 5 ani, Dezvoltarea trebuia controlată, pentru a se putea preîntâmpina
aceasta dacă nu apărea un caz de forţă majoră, care ar fi silit la timp şi fireşte în mod eficient orice răbufnire, orice revoluţie.
metropola să solicite rechemarea contingentului de emigranţi. Trebuie de asemenea subliniat şi aspectul următor, tensiunea
Încercarea de repatriere şi efortul implicit subsumat acesteia, s-a socială şi economica care se acumula în inetriorul cetăţii,
soldat cu respingerea coloniştilor. Realismul acesta sumbru şi precum şi revolta politică şi rezultanta sa imediată, perdanţii se
totodată pragmatic al istoriei vechi elene, se regăseşte şi în constituie într-o altă imediată cauză a colonizărilor. Pe de altă
opera unui alt istoric antic Plutarh. Acesta în relatarea sa, parte, aristocraţia era direct interesată în declanşarea acestui
privind contingentul emigrant al voluntarilor eretrieni (Eretria) proces, deoarce beneficia în mod direct de pe urma întemeierii
izgonit imediat din Corcyra. Vizând repatrierea în Eretria, nu li unor noi emporii, contoare şi colonii, astfel încât eupatrizii cu
s-a permis deloc acostarea de către concetăţenii lor, fiind vedere novatoare şi cu gustul aventurii în sânge se implicau
p. 8 Lohanul nr. 19, septembrie 2011
Istorie
direct ca oikistes – fondatori în exodul contingentelor vechi unor noi colonii, generând şi organizând emigrarea
elene dealtfel bine organizat de către metropole. De subliniat contingentului colonial în spaţiul unui alt orizont geografic.
aspectul, că mulţi dintre aceşti eupatrizi, nu aparţineau Fondate, generic vorbind între anii 830 – 550 a. Chr., aceste noi
cercurilor oligarhice care exercitau puterea, iar şansele lor reale polisuri elene se găseau în zone necunoscute anterior. Se aflau
de a pătrunde în aceste cercuri erau minime. Şi atunci efortul lor în mijlocul unor populaţii, deseori ostile lor. Procesul fondării
se centra pe emigrare, dealtfel, virtualmente discutând, era declanşat de o metropolă. Aceasta hotărând formarea noilor
colonizarea a reprezentat marea şansă, deopotrivă şi provocare a colonii şi stabilind contingentul de emigranţi care trebuia să se
multora dintre tinerii eupatrizi. deplaseze într-acolo în vederea actului fondării. Contingentul
Totodată se pot identifica şi o serie de cauze specifice, emigranţilor, care putea fi constituit chiar din câteva sute de
care stau la temelia emigraţiei antice greceşti, numită generic, familii, care din raţiuni bine întemeiate, mai sus punctate,
colonizare. Acestea, dealtfel deloc puţine, nu trebuie deloc emigrau din interiorul polisului metropolă, provenind din acele
ignorate, din perspectiva înţelegerii întregului tablou de factori structuri ale societăţii înfrânte social şi politic, respectiv
determinanţi ai mişcării elene între veacurile VIII – VI a. Chr. dependente economic. Emigraţia grecească era în atare context
Spre exemplu, trebuie ţinut cont de fapul că atât Miletul, cât şi unica lor şansă *.
oraşele ioniene sudice (Asia Mică, mai precis, vestul acestei
zone) nu se puteau deloc extinde către Caria, aşa cum oraşele
nord-ioniene s-au extins în spaţiul lidian. Dealtfel oriunde,
geograficeşte vorbind, ar fi emigrat vechii eleni, aceştia îşi
păstrau limba, obiceiurile şi cultul zeilor. Definitoriu este faptul
că emigranţii fondau un polis elen, după modelul polisului
metropolă. Şi pe care nu-l doreau cu nimic mai prejos oraşului-
mamă. Ca o paralelă în discuţia ridicată era aşa cum o parte a
Greciei continentale, mai în concret evidenţiat, a metroploei, era
purtată, în fond aşa şi era, fiind transmutată pe îndepărtatele
meleaguri ale Pontului Euxin, ale Galiei sud-estice, ori ale
Peninsulei Iberice şi nordului african. Procesul propriu-zis de
întemeiere al unei colonii elene, era un demers social şi
economic general de natură publică, iar relaţia cu metropola
fondatoare era menţinută cu atenţie şi cu mare grijă din mai
multe considerente politice, tactice şi economice. Accentul era
aşezat pe dorinţa polisului nou constituit, de a avea şi acesta la
rândul saău coloniile sale, care puteau fi întemeiate numai cu
acordul dat de metropola primă. Grupul de emigranţi, constituit din familii în speţă
Procesul istoric al colonizării anticilor greci, dealtfel tinere, dar şi mature, erau voluntari, fiind ameninţaţi cu aspre
masiv, prin dimensiuni, prin spaţiul ocupat, prin aportul pedepse, în condiţile în care odată declanşată colonizarea ca
demografic consistent al metropolelor, a cunoscut sub acţiune, nu ajungeau să pună fundamental noii aşezări în locul
accepţiunea sa strict cronologică, două ample faze distincte şi stabilit de metropolă. În comparaţie cu fondarea coloniilor
anume: moderne, operă a marilor puteri din occidentul european,
1). În perioada anilor 830 – 675 a. Chr. asistăm la o riverane Oceanului Atlantic, în urma marilor descoperiri
primă mare emigrare, având drept rezultat direct apariţia geografice, coloniile vechilor greci, erau totalmente
coloniilor elene. Procesul acesta a fost mai mult spontan fiind independente de polisul întemeietor, păstrând cu acesta numai
declanşat ca urmării coroborării tutror factorilor declanşatori relaţii strict comerciale şi de cult. În general contingentul
mai sus exprimaţi. Acest prim efort a avut ca urmare, apariţia emigrant se compune din 200 – 300 familii, metropola
unor colonii cu un pronunţat caracter agrar şi a vizat, respectiv a îngrijindu-se ca viitorii săi colonişti să corespundă din
atins spaţiul insular al Siciliei şi Italia sudică, cuprinzând perspectiva sănătăţii fizice şi psihice. Totodată, metropola
hinterlandul pe care-l vom cunoaşte în istoria veche sub punea la dispoziţie lotului de voluntari, mijloacele materiale
denumirea generică de Grecia Mare. necesare pentru o periodă de 1 an, în cazul în care diferite
2). O a doua eatpă distinctă, dealtfel mai temeinic familii nu dispuneau de resurse proprii. Doar metropolele erau
organizată şi desfăşurată, trebuie plasată în orizontul de timp al acelea care hotărau în problema declanşării acţiunilor de
anilor 660/650 – 550 a. Chr. Acest exod, pregătit şi bine colonizare, fixând contingentul colonial, resursele allocate,
organizat a avut ca scopuri imediate, fondarea de polisuri elene spaţiul afectat, traseul care trebuia urmat, respectiv, stabileau
cu un pronunţat caracter comercial, demersul metropolelor locaţia / locaţiile propriu-zise.
greceşti fiind orientat către Propontida, Levant şi bazinul Mării Colonizarea ca proces în sine, era pusă sub autoritatera
Negre. unui întemeietor (oikistes). Acesta în dubla sa calitate de
Alegerea incintelor propice fondării unor noi colonii se întemeietor şi de legislator, era investit de către autorităţile
făcea sub autoritate predicţiilor oracolelor, precum cele din: metropolei cu puteri depline. În condiţile reuşitei expediţiei,
Delphi, Dydine, Trophanios ori Amphiaros. Apare ca evidenţiate în întemeierea unei noi aşezări de limbă şi civilizaţie
neîndoielnic faptul că toate coloniile greceşti, sunt fondate de elenă, acesta era venerat, atât în viaţă, cât şi după moarte, în
către acele metropole intens populate, indiferent de etapele de ipostazele de semizeu şi erou-fondator. Propriu-zis, emigrarea
constituire, fiind organizate ca polis-uri comportând aproape lotului desemnat sub conducerea unui oikistes, se desfăşura pe
aceleaşi funcţii ca şi cetatea-mamă. De remarcat, existenţa unei calea apelor. Fiecare expediţie navală, însemna zilele şi
serii de aşezări, care la rândul lor au fost şi ele fondatoarele caracteristicile apelor străbătute, respectiv, decriau locul în care
p. 9 Lohanul nr. 19, septembrie 2011
IIssttoorriiee
acostau şi totodată, evidenţiau câteva din trăsăturile băştinaşilor Thracia şi Cyrenaica. Argintul era adus din Iberia, iar cositorul
cu care veneau în contact. Corăbile erau propulsate prin forţa a de pe coastele sudice ale Albionului.
50 de vâslaşi, utilizându-se şi energia eoliană. Coloniştii luau
cu ei câte o brazdă din pământul metropolei şi transportau focul
sacru din altarul zeilor din pantheonul cetăţii întemeietoare.
Emigranţii eleni antici, odată ajunşi în locul stabilit, brazda de
pământ era îngropată la temelia noului polis, iar focul sacru era
ridicat în vatra centrală. În jurul acesteia prindea contur
viitoarea aşezare. Coloniile erau prevăzute cu întărituri şi lucrări
defensive. Loturile agrare se împărţeau în mod egal.
Neîndoielnic, transpare faptul că procesul colonizării a
fost generat din raţiuni economice. Grecii emigranţi din
metropolele lor, căutau înainte de orice, pământuri arabile
necesare agriculturii, care reprezenta temeiul economic şi
alimentar al coloniei, prin folosirea produselor cultivate.
Excedentul obţinut, dacă se producea, în bunuri alimentare
(legume şi fructe) şi produse materiale (arme, podoabe, unelte)
era destinat comercializării. Se dezvolta şi o intensă activitate
de prospectare a pământului, în vederea exploatării resurselor
subsolului, situate în hinterlandul noii aşezări
Funcţie de caracterul lor preponderant, se disting două Multe dintre coloniile greceşti erau legate între ele prin
tipuri de aşezări colonial: drumuri comerciale, care mergeau de-a lungul marilor fluvii
1 Coloniile agrare, rolul esenţial al noii aşezări europene, pe uscat. Existau totodată şi importante rute
consta în cultivarea pământului. maritime. Aria de expansiune a colonizărilor greceşti în
Agricultura şi derivatele acesteia, creşterea animalelor şi cultura perioada antichităţii. a fost extrem de vastă, aceasta cuprinzând
pomilor fructiferi, asigurau îndeletnicirile majorităţii spaţiul central şi apusean al Mediteranei, la vest, respectiv în
locuitorilor aşezării. Era asigurată baza alimentară tuturor est, Pontul Euxin, Marea Egee şi Propontida. Demn de
locuitorilor coloniei. remarcat este faptul că noile colonii nu ocupau decât spaţiul
2 Coloniile comerciale, puteau fi aşezări riveran oraşului, situat întotdeauna la ţărmul mării, unde se
propriu-zise, ori contoare şi emporii în amenaja şi portul. În spaţiul Greciei Mari, s-a dezvoltat un viu
care comercianţii, sub paza asigurată de mercenarii proprii, sentiment de solidaritate panelenică. S-au dezvoltat fără
desfăceau şi vindeau produse alimentare şi bunuri materiale. precedent ideile politice, ştinţa, reprezentările artistice şi
Caracterul acestor aşezări era strict economic şi se fundamenta genurile literare. Politic vorbind, regimul de guvernământ al
pe schimb, pe circulaţia bunurilor, troc, iar mai târziu pe coloniilor, a trecut de la aristocraţie la democraţie iar apoi la
circulaţia monetei. Ca un aspect ce merită subliniat, amintesc, tiranie. În fapt în multe dintre noile aşezări elene actul
că multe dintre aceste colonii au bătut monetă proprie, care a guvernării şi esenţa politicii a oscilat între democraţie şi tiranie.
circulat în epocă. Aşezările comerciale nu deţineau în Exemplul oferit de Siracuza este definitoriu, privind modul de
hinterlandul propriu mari loturi de pământ, aşa cum deţinea şi guvernare al unei colonii greceşti apusene. Colonia Corintului,
controla, coloniile agrare, deoarece pentru protejarea intereselor Siracuza a fost fondată în 733 a. Chr. pe insula Ortyga, treptat,
sale, specific economice, erau întreţinute relaţii bune cu aceasta sa întins, ca putere şi influenţă în spaţiul Siciliei şi în
populaţiile băştinaşe limitrofe. Coloniile acestea menţineau sudul Peninsulei Apenine şi aceasta în pofida unui regim de
relaţiile strânse cu metropola şi iniţia de cele mai multe ori guvernare tirani sau poate chiar datorită acestuia, în funcţie de
legături şi contacte comercale cu celelalte colonii, indiferent de argumentele aduse*. Printre tiranii care au exercitat puterea la
caracteristica acestora, economică sau politică. Comerţul, ca Siracuza îi amintim pe Gelon din familia Deinomenes, victorios
esenţă a economiei vchilor eleni, s-a întemeiat pe importul şi asupra cartaginezilor în bătălia de la Hymera şi asupra
exportul de produse alimentare, bunuri materiale brute ori etruscilor în încleştarea de la Cumae. Polyzales şi Dionisios cel
prelucrate. Bunăoară, merită evidenţiată importanţa pe care Bătrân. Aceştia dau prin demersurile lor politice, militare,
elenii antici o acordau schimbului de idei, influenţelor sociale, economice şi culturale, strălucire Siracuzei. Evidenţiem
ideologice, culturale şi artistice dintre oraşele state greceşti de doar în treacă faptul că, poeţii antici Pindar, Simonide,
pretutindeni. Printre produsele exportate de către colonii merită Bachilide îşi scriu poemele la Siracuza. Tot aici dramaturgul
amintite: untdelemnul şi vinul, aceste două produse circulau şi Eschil, invitat se stingea din viaţă, fiind onorat cu onoruri
erau cerute în tot bainul pontic, respectiv în spaţiul circum- aproape regale. Filosoful Platon, discipolul lui Socrate şi
mediteraneean; ceramica grecească, armele, uneltele, magistru al marelui stagyrot, Aristotel este şi el invitat la curtea
podoabele. Coloniile, indiferent de natura tipului lor de tiranului Dionisios cel Bătrân.
existenţă, importau fierul şi arama, atât de necesare în realizarea Sub accepţiunea poziţionării lor strict pe coordonate
de arme şi unelte. Provenienţa fierului, era spaţiul Rusiei geografice, efortul de întemeiere al coloniilor trebuie privit
meridionale. Tot de aici, comercianţii aduceau sclavii de origine astfel:
scitică. Fierul mai era importat din insula Sicilia, din Peninsula 3 Colonii greceşti la răsărit de Grecia
Iberică şi cea Balcanică. Grâul, temeiul alimentar al antichităţii, continentală;
provenea din sudul Crimeei, din Dobrogea, respectiv din Egipt 4 Colonii elene în spaţiul apusean al
şi de pe coasta nordică a Mării Adriatice. Importul de cai era Mediteranei;
asigurat din Sicilia şi din Cyrenaica. Lemnul, avea ca origine
p. 10 Lohanul nr. 19, septembrie 2011