Table Of Content

LOGICA SPECULATIVĂ HEGELIANĂ. SCHEMATISM ŞI APLICAŢII SISTEMATICE DRAGOŞ POPESCU LOGICA SPECULATIVĂ HEGELIANĂ. SCHEMATISM ŞI APLICAŢII SISTEMATICE EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2014 Copyright Editura Academiei Române, 2014 © Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5 050711, Bucureşti, România, Tel: 4021 -318 8146,4021 -318 81 06 Fax: 4021 -318 244 4 E-mail: [email protected] Adresa web: www.ear.ro Referenţi: acad. Alexandru SURDU acad. Alexandru BOBOC Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României POPESCU, DAGOŞ Logica speculativă hegeliană: schematism şi aplicaţii sistematice Dragoş Popescu. -Bucureşti: Editura Academiei I Române, 2014 ISBN 978-973-27-2401-9 14 Ilustraţia copertei: Templul lui Heaistos din Atena, latura de nord Redactor: Mihai POPA Tehnoredactor: Doina STOIA Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU Bun de tipar: 27.01.2014. Fomat: 16/61 x86 Coli de tipar: 13 C.Z. pentru biblioteci mari: 193.5 : 16 C.Z. pentru biblioteci mici: 16 CUPINS Prcfi1tn .......„ .......„ .„„„.„„„„ ..„ „„ ...„ . .„ „„„. .„„.„„„„„„„„.„ ..„ „„ ...„ „.„.„.„.„. 7 . I. Despre presupoziţile loicii speculative: experienţa conşiinţei şi imbajul ilosoiei 1.olidl naturală şi limbaj natural în Fenomenologia spiritului şi I. I. 1�·11ciclopedia ştiinţelor ilosoice„„„„„.„.„„„„.„ ..„ „.„„„.„„.„„.„„.„„„„„„ 11 I. I . I . Coniguraţii ale conştiinţei şi expresii ale acestora ..„ .„ „ ..„ „ .. „.„ .„ „. . 15 I. 1.2. Limbajul ştiinţei şi speculativul...„„„ „ „„„.„ ..„ ..„ .„.„„.„„„.„ ..„ „„„„ 25 1.1 .3. Concluzie ... „„„„„„„„ ..„ „.„„„„„„„ ... „„.„„ ...„ „ .. ..„ „ ...„ „.„ .... „„„„. 28 „ 1.2. Intelect şi orţă în Fenomenologia spiritului .„.„„„„.„„„.„„„„.„ ..„ „„„„„.„ 32 lnlcrpr tarea hegeliană a raportului logică-limbaj„„„„„„„„„„„„„„„„„...... 44 I. 1. e li. Schematismul Conceptului şi Judecăţii În Ştiinţa logicii 11.1. 'alitatea la Aristotel şi Hegel ..„ .„.„„„„„„„„ ..„ „.„.„.„ ....„ „„„„„.„.„„„.„. 55 ( 11.1.1. Calitatea la Aristotel...„„„„ ....„ „.„„„„„„„„.„„„.„„.„.„.„.„.„„„„„„. 55 11.1.1 .1. Calitatea în Categorii, 8 .„ .„„„„.„„.„„.„„„ „„.„.„.„ „„ „ „ .„„. 56 „. 11.1.1.2. Calitatea în Metaizica,�. 14 ....„ .....„ .„„ .. „„ .... ..„ „ ..„ .„„„„ 59 „„ 11.1.1 .3. Reultatele analizei ..„ „.„.„.„„„„.„ „„ „„„„„„.„.„„.„ „. „ „ „„„„ 60 11. 1.2. Calitatea la Hegel „„ .„.„.„ „„„„.„ .„„„„„.„.„ .... „„ „„„.„„ ..„ ..„ „ „„ „„ 61 11.1.2.1. Stuctura Logicii obiective„ ....„ „„„„„.„ .„„ .„.„ „ .„„„ „„ .„.„ ..„ 61 11.1.2.2. 'nlitntca ca stuctură .„„.„.„„.„„„.„ ..„ .„„.„.„.„.„„„.„„ ...„ .„„. 66 ( 11.1.2.2.1. iinţei este Aparenţa„„„„.„ ..„ .„ .....„ „.„„„„.„. 67 Ad1•\'<lml F 1.2.2.2. Fiinţei deteminate este Esenţialităţile sau li. Adr11•,)m/ tlctcrminntiilc tic rcllccturc. „„„ ..„ .„„. „„„„„.„„.„„.„„„„„„.„„. 68 11.1.2.2.3. iinlci-pentru-sine este Temeiul .„„„„„„„„.„„ 69 Adevdml 11.1.2.3. Rezultatele analizei .„.„„ ... „„„„„„„„„.„.„„„„„„„„ ...„ .„„„ ..„ . 70 11. . na iza comparativă a caii tă ţii la Aristotel şi Hegel.. „ „.„ .„ „ .„.„ „ „ 71 I 3. A I „ 11.2. Jniversal paticular, individual în logica subiectivă a lui Hegel ....„ „.„„.. 75 l , 11. 2.1. Universal, paticular, individual în dialecica lui Platon şi în ilosoia lui Aristotel„ .........„ „ ..„ ..... „ .........................„ ..„ .....„ ...„ „ ........„ ................ 76 11.2.1.1. Idee (do�) şi gen (y8vo�) în dialectica lui Platon .„„.„„„„.... 76 11.2.1.2. Universal, particular, individual în ilosoia lui Aristotel..„ .„.„„.. 80 11.2.2. Concept (Begr) şi Concept determinat (bestimmter Begr) în ragmentul de sistem elaborat de Hegel la Jena .„.„ „ „. „„ .. „„„ .„„. „. 84 „ „. 11.2.3. Universal, particular şi individual în Ştiinţa logicii .„„.„„„.„ .... ....„ 87 „ 11.2.3.1. Noţiune şi Concept... .„.„„ ..„ „„ .„.„ .. ........„„„„„ .....„ ... 87 ...... „ . „ . 11.2.3.2. „Mod afmnat" (Geseztsein) şi „mod deteminat" (Bestimmtheit). 89 11.2.3.3. Particularizarea„.„„„.„.„.„„.„„„„ ....„ „„.„„.„„ ..„ „„„„„„„„.„. 91 11.2.3.4. Individualizarea.„.„„.„„„„.„„„„„„„„„„.„ ...„ „„ ..„ .. „„„ ..„ „ ..„ 92 11.2.3.5. Universalizarea ..............„ ......................................................... 93 II.2.3.6. Rezultat: Totalizarea . . ........„ ............ . ..„ „ ..„ ....„ ................ 93 .„ .. „ II.2.4. Interpretări contemporane ........„ ..„ ....„ ..„ ......„ ..„ „.„.„ ..„ ...„ ..„ .....„ . 95 ll.2.4.1. Universal, particular, individual la Hegel interpretarea lui n Eugene Fleischmann „... .. .... 95 ............................................................. ll.2.4.2. Conceptul hegelian şi holomerul la Constantin Noica.„ ...„ ...„ . 96 II.2.4.3. Concluzii .... ... ..... . .... .. ....... ...... .. ... .„ ..„ .....„ .. .... ... 99 . . „ .. . .. „ . . . . . . „„. II.3. Teoria hegeliană ajudecăţii. . ...„ ...........„ .„ ... ..„.„„ .....„ ........ ...„ ........ 100 . „ „ . . „ II.3.1. Teoia judecăţii la Aristotel şi Kant şi semniicaţia ei pentru Ştiinţa logicii ..„ .. . ..... „ ..........„ ..... ...... .. ..... ....„ ..........„ ..............„ ....... 1O1 . . „. .. . . „ . . „. II.3.1.1. Propoziţie (Satz) şi judecată (Urthei) la Aristotel.... .„ ...„ .. 101 „.... II.3. 1.2. Judecată ( Urtheil) şi concept (Begrff) la Kant..„ „ .„ ....„ .... „.... 105 II.3.2. Expunerea hegeliană a teoriei judecăţii „ ....„ „.„ ...„ „„. ..„ .....„ ..„ „ ...„ 109 II.3.2.1. Analiza, alineat cu alineat, a Introducerii la capitolul despre judecată din Ştiinţa logicii .... . ...„ ...„ ...„ . . . . . ..„ ..„ .„ „ ....„ ..„ 109 .. .„ . ..„ ..„ . II.3.2.2. Judecata iinţei deteminate„.„ ................„ ..„ ..... „ ..„ „ .....„ „„... 121 II.3.2.3. Judecata relectării „ ....... ....„ ........„ .....„ ..„ .....„ .„„ ...... „„ .. 124 „ . „.. II.3.2.4. Judecata necesităţii ... „ ........„ ...„ .„.„ .... „ ...„ .........„ . ..„ ....„ ..„ .„. 127 11.3. 2.5. Judecata conceptului ...„ „ ..„ .„.„ ..„ ... . ..„ „. ........„ .. .„ 131 „ .. ..... „„.„ . ll.3.2.6. De la judecată la silogism ....„ ...........„ ..„ .„.„ ..„ ..... ........ . „. 135 . „ .... II.3.3. Intepretări contemporane ale teoriei hegeliene ajudecăţii „ .........„ .. 137 ll.3.3.1. Teoria hegeliană a judecăţii în interpretarea lui Eugene Fleischman ........„ ...„ ...„ ..............„ . . .....„ . . ..... ........... ..... .. . 137 „ .. „ . . „... 11.3.3.2. Judecata hegeliană şi rinamenul la Constantin Noica„„ ..... 141 „.. 11.3.3.3. Concluzii .„ ...„ ........„. .................„ „ ..„ ......„ ...„ .......„ „.„..... 144 .. „„ II.4. Obiectivitatea şi categoriile logicii obiective în Ştiinţa logicii . .... ...„ .. 145 . .. . . „ II.4.1. Termen mediu clasic şi mediu speculativ„ ..„ .„ ........„ „ ..„ ...„ .. .....„ 148 . „ 11.4.2. Obiectul mecanic .. . ....... ..„ ...............„ .. „ .....„ ...................„ ...... .. 152 ... „ „ . II.4.3. Obiectul chimic .....„ ..„ .... ...„ ....„ ....„ ...„ .......„ „ .........„ „.„ ....„ ..„ 158 . „ .. „ Il.4.4. Obiectul teleologic ...„ ...... ........ .„ ...................„ ...„ . .„ .......„ ......„ . 160 . .. „ . 11.4.5. Concluzii .....„ ....„ .. ..„ . . . . ...... . ..„ .. ....„ ....„ .....................„ ..... 162 .. „ .„ . . „ . . „ III. Câteva aplicaţii sistematice III.l. Adevăr şi raţiune în istoria ilosoiei la Hegel.... ....„ ........„ ..„ ....„ „.„ ....„ .. 167 III.1.1. Actualitatea gândirii hegeliene .......„ ... .... .. .„ ....„ ... „ ...„ ............... . 167 „ . . III.1.2. Ideea de istorie a ilosoiei la Hegel.... ....„ .....„ .........„ ........„ ..„ ...„ .. 169 III.1.3. Dezvoltarea ilosoiei din punct de vedere speculativ la Hegel........ 179 III.1.4. Rezultatul dezvolării ilosoiei sub aspect istoric şi sistematic .„ ...„ .„.. 183 IIl.2. Locul imaginaţiei în Filosofia spiritului a lui Hegel ....„ ..„ ....„ .„ „ .. . .. 185 . „ „. . III.2.1. Structura imaginaţiei (Einbildungskraft) în Filosofia �piritului hegeliană .......„ .. .. . ..... ..... ..................... ................ ...... ... ... .... ......... 188 . . IIl.2.2. Simbol, semn, limbaj şi constituirea numelui„ .... „„„ .. . ........„ ....„ . 192 „ . III.3. Dovezile existenţei lui Dumnezeu în Filosoia religiei a lui Hegel „„ ..„ ... 197 PEFAŢĂ I ,ucrur�n de fa\1 strânge laolaltă o parte din rezultatele cercetărilor nutorului mmpa logicii speculative hegeliene, asupra presupoziţiilor lJOMt�' logici (ştiinţa experienţei conştiinţei, adică enomenologia •'iriluh1i. limbajul natural şi cel al ilosoiei), precum şi a unora dintre tflllcu�iilc ei sistematice (istoria ilosoiei, ilosoia spiritului, ilosoia religiei), desăşurate de-a lungul unui inteval de timp de peste zece ni. C 'culultă parte a acestor rezultate se regăseşte în cartea Logica natuală şi ştllnfa logicii îni losoia lui Hegel (2009), aţă de care Logica speculativă h11:t'liană chematism şi aplicaţii sistematice reprezintă o continuare şi - dezvoltare. Mai precis, este vorba aici despre reconstituirea proceselor o ( 'onceptului şi Judecăţii, despre care nu s-a tratat explicit în Logica naturală şi ştiinţa logicii în ilosoia lui Hegel, unde accentul cădea pe Silogismul hegelian. Conceptul, Judecata şi Silogismul speculative alcătuiesc însă o unitate, motiv pentru care am considerat potrivit să ocupăm în prezenta lucrare şi de primele două. ne Logica hegeliană s-a construit pe scheletul celei aristotelice, din care preia unii temeni de bază şi unele rezultate. Noţiunea, judecata şi silogismul ristotelice nu îndeplinesc însă aceleaşi uncţii cu Concepul, Judecata şi Silogismul hegeliene; în consecinţă, cele două tipuri de logică nu se reduc unul la altul. Mai cu seamă, trebuie subliniat, logica speculativă nu are o uncţie demonstrativă, precum cea aristotelică. Scopul ei este sistematic, integrativ. Materialul cu care operează ea nu se compune din noţiuni comune şi propoziţii, ci din obiectele concrete produse de experienţa conştijnţei, o experienţă completă, care premerge demersul logico-speculativ. n conigura�ile sale succesive (Conştiinţa, < 'on�tiinţa-de-sine şi Raţiunea), experienţa conştiinţei nu este altceva dcc<ît raportare pemanentă la obiect, în vederea cunoaşterii. Obiectul dil"crit de Conştiinţă, Conştiinţa ca obiect şi Conştiinţa cre se identiică ohicctul sunt secvenţele experienţei complete pe care logica specu l'U lnli vn Ic sistematizeză şi integrează. Conceptul, Judecata şi Silogismul "fl�cul111 ivc trec unele în altele, tot aşa cum, la nivel fenomenologic, < �tii1 t d -sine succede Conştiinţei şi precede Raţiunea; însă aceste '011 1 11- c treceri nu sunt, ca în logica ormală, asamblări ale unor elemente mai simple în structuri mai complexe care, la rândul lor, pot i demontate şi reduse la părţile componente. Trecerea de la Concept la Judecată şi de la Judecată la Silogism exprimă, din perspectiva logicii speculative, modiicări la nivel categorial, schimbări în structura categorială a gândirii. Gândirea este ceea ce ă orme dierite experienţei Conştiinţei, mai precis cu ajutoul categoriilor sale, recombinându-le continuu în vederea ridicării acestei experienţe până la statutul universalului. Simultan, gândirea işi dă diverse orme. Diversitatea ormelor gândirii nu este nu este, totuşi, ininitate. Aşa cum se poate constata la capătul părţii a doua a prezentei lucrări, se pot deosebi cu precizie pau ome ale Conceptului, patru orme ale Judecăţii şi patru ome ale Silogismului; deşi trec unele în altele, nu se pot reduce unele la altele, deoarece structura categorială care le stă la bază este unică în iecare dintre ele. Trecerea Conceptului în Judecată şi apoi a Judecăţii în Silogism este un proces ireversibil. Datorită acestei caracteristici undamentale, logica speculativă trebuie umărită obligatoriu în dezvoltarea ei. Studiul separat al iecăreia dintre cele trei ome ale gândirii, în scopul de a alcătui modele şi scheme demonstrative, reguli pentru raţionare corectă şi detectare a erorilor, nu prezintă, în logica hegeliană, vreo importanţă deosebită. Logica aristotelică, dar şi celelalte înăţişări ale acestei discipline, apărute de-a lungul a două milenii scurse de la ristotel la Hegel, şi-au rainat uneori excesiv modelele, regulile şi schemele, lăsând din ce în ce mai mult deoparte raporturile dintre omele de bază ale gândirii. În schimb, momentele în care iecare omă a gândirii sueră modiicări sunt deosebit de importante; ele trebuie obţinute, de iecare dată, ponind de la stadiul în care Conceptul, Judecata ori Silogismul se găseşte, ără a introduce elemente, procedee sau scheme din aară. * În investigaţiile asupra logicii speculative hegeliene, autorul a găsit o pemanentă îndrumare în interpretările originale ale lui Constantin Noica asupra operei ilosoice a dialecticianului german, precum şi în ideile şi saturile profesorului Alexandru Surdu, cărora le exprimă recunoştinţa sa şi pe această cale. 31 decembrie 2013 8