LEGE Nr. 2 din 16 februarie 1968 *** Republicată privind organizarea administrativă a teritoriului

278 Pages·2013·0.79 MB·Romanian

by  Butyka Hanna

LEGE Nr. 2 din 16 februarie 1968 *** Republicată
privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România
EMITENT: MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
PUBLICATĂ ÎN: BULETINUL OFICIAL NR. 54 - 55 din 27 iulie 1981

*) Republicare în temeiul art. IV din Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 23
ianuarie 1981, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 3 din 23 ianuarie 1981.

Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta
lege.

ART. 1
Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unităţi
administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.
ART. 2
Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucureşti.
ART. 3
Judeţul este alcătuit din oraşe şi comune - unităţi de bază ale organizării
administrativ-teritoriale a ţării - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi
social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.
ART. 4
Oraşul este centrul de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic,
social-cultural şi edilitar-gospodăresc.
Oraşele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în
viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării sau care au condiţii
de dezvoltare în aceste direcţii pot fi organizate ca municipii.
Oraşele în care îşi au sediul organele de conducere ale judeţului sînt oraşe-
reşedinţă.
ART. 5
Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală
unită prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcătuită din unu sau mai multe
sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi
demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică,
social-culturală şi gospodărească a localităţilor rurale.
Satele în care îşi au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-
reşedinţă.
ART. 6
Oraşele şi comunele din imediata apropiere a municipiului Bucureşti, a
celorlalte municipii şi a oraşelor mai importante pot aparţine de acestea ca
unităţi administrativ-teritoriale distincte.
Comunele ce aparţin de municipiul Bucureşti, de celelalte municipii şi oraşe
sînt comune suburbane.
ART. 7
Oraşele şi comunele care, datorită condiţiilor climaterice, hidrologice sau
aşezării lor, prezintă importanţă pentru ocrotirea sănătăţii şi asigurarea odihnei
cetăţenilor, sînt organizate ca staţiuni balneoclimaterice.
ART. 8
Municipiul Bucureşti este organizat pe sectoare, numerotate.
Sectorul agricol Ilfov este subordonat municipiului Bucureşti.
ART. 9
Unităţile administrativ-teritoriale, denumirea şi componenţa lor, municipiile
reşedinţe de judeţe, precum şi satele reşedinţe de comune, sînt cele prevăzute în
anexa la prezenta lege.

ANEXA 1

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI PE JUDEŢE

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

Municipiul Bucureşti, Capitala Republicii Socialiste România, se compune
din 6 sectoare:
- Sectorul 1
- Sectorul 2
- Sectorul 3
- Sectorul 4
- Sectorul 5
- Sectorul 6

DELIMITAREA SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Sectorul 1
Situat în partea de nord-vest a municipiului, cuprins între sectoarele 2 şi 6, are
următoarea delimitare:
Începînd de la intersecţia bulevardului 1848, cu bulevardul Republicii şi
bulevardul Nicolae Bălcescu, limita de sud urmează traseul: piaţa Nicolae
Bălcescu (exclusiv), bulevardul Republicii (exclusiv) pînă la intersecţia cu calea
Victoriei, în continuare bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej (exclusiv) pînă la
podul Elefterie.
- Spre sud-vest limita continuă pe firul rîului Dîmboviţa de la podul Elefterie
pînă la strada Ştefan Furtună, pe strada Ştefan Furtună (exclusiv) pînă la calea
Plevnei, pe calea Plevnei (exclusiv) pînă la intersecţia şoselei Orhideelor cu
calea Giuleşti, calea Giuleşti (exclusiv) pînă la Drumul Carierei, Drumul
Carierei (inclusiv) pînă la linia căii ferate Bucureşti-Roşiori, linia căii ferate
Bucureşti-Roşiori pînă la linia căii ferate de centură.
- Limita nord-vestică urmează calea ferată de centură pînă la liziera vestică a
pădurii Tunari.
- Spre est limita o constituie o linie convenţională care porneşte de la liziera
vestică a pădurii Tunari pînă la strada Vadul Moldovei (inclusiv), continuă pe
această stradă cuprinzînd şi grădina zoologică Băneasa, continuă spre sud pînă la
intersecţia căii ferate Bucureşti-Constanţa cu şoseaua Pipera. De la această
intersecţie limita urmează traseul pe şoseaua Pipera (exclusiv), calea Floreasca
(inclusiv), strada Polonă (inclusiv) pînă la piaţa Alexandru Sahia (exclusiv),
strada Xenopol, strada Pictor Verona pînă la intersecţia cu strada Pitar Moşi,
strada Pitar Moşi pînă la strada C.A. Rosetti, strada C.A. Rosetti pînă la
bulevardul Nicolae Bălcescu, bulevardul Nicolae Bălcescu pînă la intersecţia cu
bulevardul Republicii (toate inclusiv).

Sectorul 2
Situat în partea de nord-est a municipiului, cuprins între sectoarele 1 şi 3, are
următoarea delimitare:
Începînd de la intersecţia bulevardului Republicii cu bulevardul Nicolae
Bălcescu, limita de vest a sectorului urmează traseul: piaţa Nicolae Bălcescu,
bulevardul Nicolae Bălcescu pînă la strada C.A. Rosetti, strada C.A. Rosetti pînă
la strada Pitar Moşi, strada Pitar Moşi pînă la strada Pictor Verona, strada Pictor
Verona pînă la strada Xenopol, strada Xenopol (toate exclusiv) pînă la piaţa
Alexandru Sahia, piaţa Alexandru Sahia (inclusiv), strada Polonă, calea
Floreasca (ambele exclusiv), şoseaua Pipera (inclusiv) pînă la intersecţia cu
calea ferată Bucureşti-Constanţa.
- Spre nord limita sectorului o constituie linia de cale ferată Bucureşti-
Constanţa pînă la gara Pantelimon (exclusiv).
- Spre est limita urmează traseul căii ferate de legătură Pantelimon-Obor pînă
la lacul Fundeni, urmînd apoi spre est cursul rîului Colentina pînă la şoseaua
Pantelimon.
- Spre sud limita o constituie şoseaua Pantelimon pînă la intersecţia cu
şoseaua Vergului, şoseaua Vergului pînă la strada Morarilor, bulevardul Muncii
de la intersecţia cu strada Morarilor pînă la intersecţia cu şoseaua Mihai Bravu,
piaţa Muncii (inclusiv), în continuare pe calea Călăraşi pînă la intersecţia cu
strada Romulus (toate exclusiv), strada Romulus pînă la intersecţia cu strada
Mîntuleasa, strada Mîntuleasa pînă la strada Negustori, strada Negustori pînă la
bulevardul Hristo Botev (toate inclusiv), bulevardul Hristo Botev pînă la
bulevardul Republicii, bulevardul Republicii pînă la intersecţia cu bulevardul
1848 şi bulevardul Nicolae Bălcescu, piaţa Nicolae Bălcescu (toate exclusiv).

Sectorul 3
Situat în partea de sud-est a municipiului, cuprins între sectoarele 2 şi 4, are
următoarea delimitare:
Începînd de la intersecţia bulevardului Republicii şi bulevardului Gheorghe
Gheorghiu-Dej cu calea Victoriei, limita de nord urmează traseul: bulevardul
Republicii pînă la bulevardul Hristo Botev, bulevardul Hristo Botev (ambele
inclusiv) pînă la strada Negustori, strada Negustori pînă la intersecţia cu strada
Mîntuleasa, strada Mîntuleasa pînă la strada Romulus, strada Romulus (toate
exclusiv) pînă la calea Călăraşi, calea Călăraşi pînă la intersecţia cu şoseaua
Mihai Bravu, piaţa Muncii, în continuare bulevardul Muncii pînă la strada
Morarilor, strada Morarilor (exclusiv) pînă la intersecţia cu şoseaua Vergului,
şoseaua Vergului (exclusiv) pînă la şoseaua Pantelimon, şoseaua Pantelimon
(exclusiv) pînă la rîul Colentina, pe firul rîului Colentina pînă la strada Peleş
(toate inclusiv).
- Spre est limita este formată de strada Peleş (inclusiv), pasajul C.F.R. gara
Căţelu, pe linia căii ferate Bucureşti-Olteniţa, pe limita vestică a Întreprinderii
de cabluri şi materiale electroizolante şi a Întreprinderii de mono şi policristale
de siliciu, pe Drumul între Tarlale (inclusiv) de la strada Gheţu Anghel pînă la
limita de nord a satului Căţelu, comuna Glina. De aici urmează limita de nord a
satului Căţelu pînă la bulevardul Ion Şulea, pe limita de est a Întreprinderii
"Cartonajul" şi Autobazei I.T.B., pe limita de sud a acestei autobaze şi a bazei
de producţie a Ministerului Construcţiilor Industriale, de unde printr-o linie
convenţională spre sud, limita se înscrie pînă la rîul Dîmboviţa.
- Limita de sud urmează firul rîului Dîmboviţa pînă la piaţa Naţiunile Unite
(exclusiv).
- Limita de vest o constituie calea Victoriei (inclusiv) pînă la intersecţia
acesteia cu bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi bulevardul Republicii.

Sectorul 4
Situat în partea de sud a municipiului, cuprins între sectoarele 3 şi 5, are
următoarea delimitare:
Începînd din piaţa Naţiunile Unite (inclusiv), limita de nord o constituie firul
rîului Dîmboviţa pînă la circa 1800 m est de podul de pe Dîmboviţa de pe
şoseaua Vitan-Bîrzeşti.
- Spre est limita o constituie o linie convenţională cu direcţia sud-vest pînă la
Drumul Cheile Turzii. Se continuă pe Drumul Cheile Turzii, pe strada Pechiu
Ion pînă la şoseaua Berceni, pe şoseaua Berceni pînă la linia de centură (toate
inclusiv) cuprinzînd şi cimitirul Berceni.
- Limita de sud o constituie linia de centură, circa 2400 m spre vest de la
şoseaua Berceni, cuprinzînd şi unitatea şi depozitul de colectare a metalelor din
cadrul Ministerului Industriei Metalurgice.
- Limita sud-vestică este convenţională, înscriindu-se de la linia de centură cu
direcţia nord-vest pînă la Drumul Bercenarului, continuă pe Drumul
Bercenarului (inclusiv) pînă la şoseaua Giurgiului.
- Limita de vest a sectorului se înscrie pe şoseaua Giurgiului, calea Şerban
Vodă pînă la intersecţia cu strada Mitropolitul Iosif, pe strada Mitropolitul Iosif,
strada Mitropolitul Veniamin Costache pînă la strada Cuţitul de Argint, strada
Cuţitul de Argint, strada Serg. major Ancuţa Ilie (toate inclusiv), pe limita
incintei I.T.A. Bucureşti (inclusiv), pînă la strada Fabrica de Chibrituri, strada
Fabrica de Chibrituri (exclusiv) pînă la strada Mitropolitul Filaret, pe strada
Mitropolitul Filaret pînă la strada Gazelei, strada Gazelei pînă la calea Rahovei,
calea Rahovei (toate inclusiv) pînă la strada Antim, strada Antim, strada Sfinţii
Apostoli pînă la strada Apolodor, strada Apolodor (toate exclusiv) pînă la piaţa
Naţiunile Unite (inclusiv).

Sectorul 5
Situat în partea de sud-est a municipiului, cuprins între sectoarele 4 şi 6, are
următoarea delimitare:
Începînd de la intersecţia bulevardului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi
bulevardului Republicii cu calea Victoriei, limita de est a sectorului urmează
traseul: calea Victoriei pînă la piaţa Naţiunile Unite (ambele exclusiv), strada
Apolodor pînă la strada Sfinţii Apostoli, pe strada Sfinţii Apostoli pînă la strada
Antim, strada Antim (toate inclusiv) pînă la calea Rahovei, calea Rahovei pînă
la intersecţia cu strada Gazelei, pe strada Gazelei, pe strada Mitropolitul Filaret
(toate exclusiv) pînă la strada Fabrica de Chibrituri, pe strada Fabrica de
Chibrituri (inclusiv), pe limita incintei I.T.A. Bucureşti (exclusiv), strada Serg.
major Ancuţa Ilie, pe strada Cuţitul de Argint pînă la strada Mitropolitul
Veniamin Costache, pe strada Mitropolitul Veniamin Costache pînă la strada
Mitropolitul Iosif, pe strada Mitropolitul Iosif, calea Şerban Vodă, şoseaua
Giurgiului (toate exclusiv) pînă la linia de cale ferată Bucureşti-Giurgiu.
- Limita sud-estică este formată de o linie convenţională spre vest de la
intersecţia căii ferate Bucureşti-Giurgiu cu şoseaua Giurgiului pînă la strada
Orşova, pe strada Orşova (inclusiv) pînă la şoseaua Bucureşti-Măgurele. Limita
continuă cu o linie convenţională de la intersecţia şoselei Bucureşti-Măgurele cu
strada Orşova, spre nord-vest pînă la drumul ce face legătura cu gara Vîrteju; se
continuă pe acest drum cu direcţia nord-est pînă la strada Botorca, pe strada
Botorca (inclusiv) pînă la strada Simfoniei; de la strada Simfoniei spre sud-vest
pe drumul ce face legătura cu strada Piatra Şoimului, pe strada Drăganul
(exclusiv) intersectînd şoseaua Alexandriei în dreptul km 8, apoi staţia de
pompare a Întreprinderii canal-apă Bucureşti, urmează strada Ghidiceni spre
sud-vest circa 800 m, de unde continuă cu o linie convenţională pînă la
prelungirea Ghencea la intersecţia cu intrarea Floarea Galbenă cuprinzînd şi
Staţiunea experimentală de plante medicinale Bucureşti.
- Spre nord limita sectorului urmează traseul: prelungirea Ghencea de la
intrarea Floarea Galbenă pînă la strada Alexandru Moghioroş, pe bulevardul
Ghencea pînă la intersecţia cu calea 13 Septembrie, de unde se înscrie pe
Drumul Sării, bulevardul Geniului, şoseaua Cotroceni pînă la rîul Dîmboviţa
(toate exclusiv), de unde urmează firul rîului Dîmboviţa pînă la podul Elefterie,
în continuare pe bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej (inclusiv) pînă la
intersecţia cu calea Victoriei.

Sectorul 6
Situat în partea de vest a municipiului, cuprins între sectoarele 1 şi 5, are
următoarea delimitare:
Începînd de la intersecţia rîului Dîmboviţa cu strada Ştefan Furtună şi şoseaua
Cotroceni, limita de est a sectorului urmează traseul: şoseaua Cotroceni,
bulevardul Geniului, Drumul Sării (toate inclusiv) pînă la intersecţia cu calea 13
Septembrie şi bulevardul Ghencea.
- Spre sud limita sectorului urmează traseul: bulevardul Ghencea, prelungirea
Ghencea (ambele inclusiv) pînă la intrarea Floarea Galbenă.
- Spre vest limita o constituie o linie convenţională care porneşte din dreptul
intrării Floarea Galbenă pînă la complexul de sere floricole (exclusiv), pe limita
de sud şi de est a acestuia pînă la strada Emil Bodnaraş, pe strada Emil Bodnaraş
(inclusiv) spre vest pînă la linia căii ferate de centură spre nord, apoi pe această
linie ferată pînă la canalul Argeş, canalul Argeş, pînă la staţia Întreprinderii
canal-apă Bucureşti, de aici pe canalul deversor pînă la rîul Dîmboviţa, se
continuă pe rîul Dîmboviţa pînă la Drumul Morii.
- Spre nord sectorul este limitat pe traseul căii ferate Bucureşti-Roşiori,
începînd de la Drumul Morii pînă la Drumul Carierei (exclusiv), calea Giuleşti
pînă la intersecţia cu şoseaua Orhideelor, în continuare pe calea Plevnei pînă la
strada Ştefan Furtună, pe strada Ştefan Furtună pînă la rîul Dîmboviţa (toate
inclusiv).

SECTORUL AGRICOL ILFOV
subordonat municipiului Bucureşti
Oraşe ........................ 1
Comune ........................ 26
Sate ........................ 73
- din care, aparţin oraşului ... 1

B. ORAŞE
Denumirea oraşului
1. BUFTEA
Sate ce aparţin oraşului
1. Buciumeni

C. COMUNE
______________________________________________
Nr. Denumirea Satele
crt. comunei componente
______________________________________________
0 1 2
______________________________________________
1. Afumaţi 1. Afumaţi
2. Baloteşti 1. Baloteşti
2. Dumbrăveni
3. Săftica
3. Bragadiru 1. Bragadiru
4. Brăneşti 1. Brăneşti
2. Islaz
3. Pasărea
4. Vadu Anei
5. Cernica 1. Cernica
2. Bălăceanca
3. Căldăraru
4. Poşta
5. Tînganu
6. Chiajna 1. Chiajna
2. Dudu
3. Roşu
7. Chitila 1. Chitila
2. Rudeni
8. Ciolpani 1. Ciolpani
2. Izvorani
3. Lupăria
4. Piscu
9. Corbeanca 1. Corbeanca
2. Ostratu
3. Petreşti
4. Tamaşi
10. Dascălu 1. Dascălu
2. Creaţa
3. Gagu
4. Runcu
11. Dobroeşti 1. Dobroeşti
2. Fundeni
12. Găneasa 1. Găneasa
2. Cozieni
3. Moara Domnească
4. Piteasca
5. Şindriliţa
13. Glina 1. Glina
2. Căţelu
3. Manolache
14. Gruiu 1. Gruiu
2. Lipia
3. Siliştea Snagovului
4. Şanţu-Floreşti
15. Jilava 1. Jilava
16. Măgurele 1. Măgurele
2. Alunişu
3. Dumitrana
4. Pruni
5. Vîrteju
17. Moara Vlăsiei 1. Moara Vlăsiei
2. Căciulaţi
18. Mogoşoaia 1. Mogoşoaia
19. Otopeni 1. Otopeni
2. Odăile
20. Pantelimon 1. Pantelimon
21. Periş 1. Periş
2. Bălteni
3. Buriaş
22. Popeşti-Leordeni 1. Popeşti-Leordeni
23. Snagov 1. Snagov
2. Ciofliceni
3. Ghermăneşti
4. Tîncăbeşti
5. Vlădiceasca
24. Ştefăneştii de Jos 1. Ştefăneştii de Jos
2. Creţuleasca
3. Ştefăneştii de Sus
25. Tunari 1. Tunari
2. Dimieni
26. Voluntari 1. Voluntari

JUDEŢUL ALBA
cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia
Municipii .......................... 1
Oraşe ............................. 8
Localităţi componente ale municipiilor
şi ale oraşelor ..................... 58
Comune .............................. 67
- din care, suburbane ............... 1
Sate ................................ 658
- din care, aparţin oraşelor ........ 30

A. MUNICIPII
Denumirea municipiului
1. ALBA IULIA
Localităţi componente ale municipiului
1. ALBA IULIA
2. Bărăbanţ
3. Miceşti
4. Oarda
5. Pîclişa
Comune Sate componente ale comunei
suburbane suburbane
1. Ciugud 1. Ciugud
2. Drîmbar
3. Dumbrava
4. Hăpria
5. Şeuşa
6. Teleac
B. ORAŞE
Denumirea Localităţi componente
oraşului ale oraşului
1. ABRUD 1. ABRUD
2. Abrud-Sat
3. Gura Cornei
4. Soharu
Sate ce aparţin
oraşului
2. AIUD 1. AIUD 1. Ciumbrud
2. Aiudul de Sus 2. Gîrbova de Jos
3. Gîmbaş 3. Gîrbova de Sus
4. Măgina 4. Gîrboviţa
5. Păgida 5. Sîncrai
6. Ţifra
3. BLAJ 1. BLAJ 1. Mănărade
2. Deleni-Obîrşie 2. Spătac
3. Fliteşti
4. Izvoarele
5. Petrisat
6. Tiur
7. Veza
4. CÎMPENI 1. CÎMPENI
2. Bonceşti
3. Borleşti
4. Boteşti
5. Certege
6. Coasta Vîscului
7. Dănduţ
8. Dealu Bistrii
9. Dealu Capsei
10. Dric
11. Faţa Abrudului
12. Floreşti
13. Furduieşti
14. Mihoeşti
15. Motorăşti
16. Peste Valea Bistrii
17. Poduri
18. Sorliţa
19. Tomuşeşti
20. Valea Bistrii
21. Valea Caselor
22. Vîrşi
5. CUGIR 1. CUGIR
2. Bocşitura
3. Bucuru
4. Călene
5. Feţeni
6. Goaşele
7. Mugeşti
8. Vinerea
6. OCNA MUREŞ 1. OCNA MUREŞ 1. Cisteiu de
Mureş
2. Uioara de Jos 2. Micoşlaca
3. Uioara de Sus 3. Războieni-
Cetate
7. SEBEŞ 1. SEBEŞ 1. Răhău
2. Lancrăm
3. Petreşti
8. ZLATNA
1. Boteşti
2. Budeni
3. Dealu Roatei
4. Dobrot
5. Dumbrava
6. Feneş
7. Galaţi
8. Izvoru
Ampoiului
9. Pătrîngeni
10. Pirita
11. Pîrău Gruiului
12. Podu lui Paul
13. Runc
14. Ruşi
15. Suseni
16. Trîmpoiele
17. Valea Mică
18. Vîltori

C. COMUNE
__________________________________________________
Nr. Denumirea Satele
crt. comunei componente
__________________________________________________
0 1 2
__________________________________________________
1. Albac 1. Albac
2. Bărăşti
3. Budăieşti
4. Cioneşti
5. Costeşti
6. Dealu Lămăşoi
7. Deve
8. După Pleşe
9. Faţa
10. Pleşeşti
11. Potionci
12. Rogoz
13. Roşeşti
14. Ruseşti
15. Sohodol
16. Tamboreşti
2. Almaşu Mare 1. Almaşu Mare
2. Almaşu de Mijloc
3. Brădet
4. Cheile Cibului
5. Cib
6. Glod
7. Nădăştia
3. Arieşeni 1. Arieşeni
2. Avrămeşti
3. Bubeşti
4. Casa de Piatră
5. Cobleş
6. Dealu Bajului
7. Faţa Cristesei
8. Faţa Lăpuşului
9. Galbena
10. Hodobana
11. Izlaz
12. Pănteşti
13. Pătrăhăiţeşti
14. Poieniţa
15. Raviceşti