Table Of Content

° , , ;16 , 1,'; 7 A. 1;r31 111 '1[1 .117: , [I , 6 ''i"r 1,,, t ..,.., -,--- 0 , n pr., , . .11; 111; '7;1.", g ^ olo.rxif !..11 K ARL M ARX FRI E DRICH EN.ELS OPERE, VOLUMUL 3T Proletari din toate ţările, uniţi-vă! KARL MARX FRIEDRICH ENGELS OPERE EDITURA POLITICA 1988 KARL MARX FRIEDRICH ENGELS VOLUMUL 37 EDITURA POLITICA BUCUREŞTI 1988 - Prezenta traducere a fost întocmită în colec tivul de redacţie al Editurii Politice după on ginall apărut în editura "Dietz", Berlin, 1967, completat cu unele note din ediţia rusă apă rută n Editura pentru literatură politică, Moscova, 1965. FRIEDRICH ENGELS SCRISORI Ianuarie 1888 decembrie 189} - 1888 1 Engels către Ioan Nădejde 4 ianuarie 1888 Scumpe cetăţene, Prietenul meu K. Kautsky, redactorul revistei „Die Neue Zeit", mi-a dat mai multe numere din „Revista socială" şi din „Contemporanul", care numere cuprind între alte materii traducerile cîtorva din scrierile mele, şi anume „Originea fa miliei etc." Daţi-mi voie să vă mulţumesc pentru osteneala l ce-aţi avut pentru a fce înţelese de cititorii români aceste scrieri. Pe lîngă cinstea ce mi-aţi făcut astfel, îmi făcurăţi şi înlatorirea de a mă ajuta să învăţ în sfîrşit o leacă limba română. Zic în sfîrşit, că sînt la cincizeci de ani de cînd m-am încercat, dar în deşert, cu „Gramatica comparată a limbilor romanice" a lui Dietz. Mai în urmă mi-am fost adus grama tica lui Cionca ; dar fără bucăţi de citit şi fără dicţionare nu înaintam defel. Cu traducerea d-tale am putut face oareşicare progres ; textul meu, etimologia latinească şi slavă mi-au ţi nut loc de dicţionar şi, din pricina traducerii d-tale, pot zice acum că limba română nu mai este pentru mine o limbă cu desăvîşire necunoscută. Totuşi, dacă veţi putea să-mi spuneţi ce dicţionar mai bunişor să-mi cumpăr, din româneşte în nemţeşte, în franţuzeşte ori în italieneşte, aş fi îndatorat ; astfel aş puea înţelege mai uşor articolele originale şi bro şurile : „Ce vor socialiştii români ?" şi „Karl Marx şi econo miştii noştri", trimise de Kautsky. Cu mare plăcere am văzut că socialiştii din România pri mesc în programul lor principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna într-un mănunchiu de luptători mai pe toţi socialiştii din Europa şi din America - e vorba de teoria prietenului meu, răposatul Karl Marx. La moartea acestui mare cugetător, starea socială şi politică, progresele partidei noastre în toate ţările civilizate l-au făcut să închidă ochii cu încredinţarea că silinţele sale pentru a întruni într-o sin- Engels 8 F. gură armată puternică şi sub acelaşi steag pe proletarii din cele două lumi se apropiau de izbutirea cea mai desăvîrşită. Dar dacă ar fi putut să-şi închipuie nespusele progrese ce am făcut de atunci în America şi în Europa ! Aceste progrese au fost atît de mari, încît, cel puţin par tida din Europa poate şi trebuie să aibă o politică internaţio nală comună. această privinţă, mă simţ foarte mulţumit In văzînd că sînteţi, principiu, de o părere cu noi şi cu socia n liştii apuseni. Traducerea articolului meu „Despre starea po litică a Europei" şi răvaşul ce l-aţi trimis la redacţia revistei „Die Neue Zeit" îmi sînt destulă dovadă. în adevăr, noi cu toţii vedem în faţă-ne aceeaşi piedică uriaşă care opreşte dezvoltarea liberă a tuturor popoarelor şi a fiecărui popor în parte : dezvoltare fără care nu am pu tea nici să ne gîndim la revoluţia socială, nu tocmai să o să vîrşim în toate ţările, ajutndu-ne unii pe alţii. Această pie dică este vechea Sfîntă alianţă a celor trei ucigaşi ai Polo niei, alianţă cirmuită de la 1815 de către ţarismul rusesc şi ţinută pină în zilele noastre cu toate sfezile trecătoare ce au avut loc între aliaţi. La 1815 alianţa a fost întemeiată împo triva spiritului revoluţionar al poporului francez ; la 1871 fu întărită prin rapirea Alsaiei şi a Lorenei de la Franţa, ră pire care făcu din Germania roaba ţarismului şi din ţar cir muitorul Europei ; în 1888 alianţa e ţinută pentru a înăbuşi mişcarea revoluţionară înlăuntrul celor trei împărăţii, cere rile naţionale, cît şi micările politice şi sociale ale muncito rilor. Rusia bucurîndu-se de o poziţie strategică, aşa încît e mai peste puinţă a fi cucerită, ţarismul rusesc formează sîm burele acestei alianţe, rezerva cea mare a reacţiunii europene. Căderea ţarismuli, nimicirea acestui vis rău care apasă peste Europa înreagă, iată, după noi, cea dintîi condiţie pentru dez robirea naţiilor din mijlocul şi din răsăritul Europei. Ţarismul căzînd, puterea nelegiuită reprezentată acum prin Bismarck, lipsită de sprijinul său cel mai puternic, va cădea şi ea ; Austria se va desface în bucăţi, pierzînd singura priGină de viaţă ce nai are, datoria de împiedica prin existenţa sa pe a ţari de înghiţi naţiile împrăştiate de la Carpaţi şi din Bal a cani ; Polonia va învia din nou ; Rusia mică va putea să-şi aleagă în libertate legăturile sale politice ; românii, maghiarii, slavii de la amiază, liberi de orice amestec străini îşi vor pu tea regula între dînşii treburile şi hotarele lor ; în sfirşit, aleasa naţie a ruşilor mari va putea să îndeplinească nu cu ceriri nefolositoare, dar de folos ţarismului, ci adevărata-i Scrisori din 1888 9 menire civilizatoare în Asia ş1 îşi va dezvălui în legătură cu Apusul însemnatele-i facultăţi intelectuale în loc de a-şi jertfi sîngele cel mai preţios în spînzurători şi în catorga *. Afară de aceasta, d-voastră, românii, trebuie să fi cu noscut ţarismul ; aţi suferit îndestul prin Regulamentul or ganic 2 al lui .iselev, prin înăbuşirea răscoalei de la 1848, prin răpirea de două ori repetată a Basarabiei, prin năvălirea fără număr în România, ca şi cum ţara ar fi fost un simplu pops rusesc pe drumul spre Bosfor ; prin siguranţa că neatîrnarea naţională a României va înceta pe dată .ce s-ar îndeplini visul ţarismului - cucerirea Constantinopolului. Pînă atunci ţaris mul vă momeşte, arătîndu-vă Transilvania românească pe mîi nile maghiarilor ; pe cînd tocmai ţarismul o ţine deosebită de România ; dacă mîne despotismul din Petersburg ar cădea, poimîne n-ar mai fi în Europa nici o Austro-Ungarie. Acum alianţa pare desfiinţată, războiul pare neînlăturat dar, chiar dacă va fi război, se va face numai pentru a aduce la ascultare pe Austro-Ungaria şi pe Prusia, cari nu se prea dau după păr. Să nădăjduim că nu se va începe războiul; în asemenea luptă n-am putea să ţinem cu vreunul din luptă tori ; dimpotrivă, le-am dori să fie cu toţii bătuţi dacă s-ar putea. Ar fi război groaznic. Dar, fie ce-o fi, numai atîta n sigur, oricum ar ieşi la capăt, tot în folosul mişcării socia e liste are să se sfîrşească şi are să grăbească ajungerea clasei muncitoare la putere. Iertaţi că lungesc atîta vorba, dar nu mi-a fost cu putinţă să scriu unui român fără a-i spune părerea mea în aceste chestii arzătoare. Părerea mea, pe scurt, este că o revoluţie in Rusia acuma ar scăpa Europa de nenorocirile nespuse ale unui război general şi ar fi începutul revoluţiei sociale în toată lumea. Dacă relaţiile cu socialiştii germani, schimbul de ziare etc. ar lăsa ceva de dorit, v-aş putea fi de folos şi v-aş fi cu plăcere. Primiţi salutările mele frăţeşti. F. Engels Publicat pentru prima oară Se tipăreşte după textu. revista „Contemporanul apărut în „Contemporanu.'' l llr. 6, � nr. 6, ianuarie 1888 1888 * muncă silnică Nota trad. - - Engels 10 F. 2 Engels către Nikolai Franţevici Danielson la Petersburg Londra, > ian. 1888 Stimate domn, \I-am mutat. Noua mea adresă este: R[osher] Cot Ms. tesloe Burton Road, Kilburn, Londra, W. Fără număr. ot N. tesloe e numele casei. Am comandat imediat la librarul meu de aici lucrarea Dr. Keussler 1). Chiar dacă primele volume se bazează doar pe material incomplet, eu cunosc dstul de bine activitatea un zemstvelor dv. pentru a şti că un rezumat trebuie să conţină un material deosebit de valoros şi. fiind scris în limba ger mană, trebuie să reprezinte o adevărată revelaţie pentru Oc cident. Voi avea grijă ca acest material să fie valorificat. tem că şi la dv. banca agricolă a nobililor va avea Mă 3 cam acelaşi succes ca şi băncile agricole din Prusia. Acolo no bilii contractau împrumuturi sub pretextul unor îmbunăă ţiri pe domeniile lor ; în realitate însă heltuiau cea mai mare parte din bani pentru a-şi menţine modul lor obişnuit de trii, pentru jocuri de noroc, călătorii la Brlin şi chefs în lieux 2) etc. Căci nobilii considerau că prima lor indatorire era să ducă o viaţă potrivit cu rangul lor, iar prima îndato rire a statului consta în a le asigura posibilitatea unui ase menea mod de viaţă. Aşa se face că, în pofida tuturor bănci lor, in pofida enormelor daruri în bani, directe şi indirecte. din partea statului, nobilii prusieni sînt datori pînă peste cap evreilor, şi nici o majorare a taxelor pe importul de produse agricole nu-i va salva. lmi amintesc că unui cunoscut ruso german, care în mod nelegitim ţinea de nobilimea rusă, nobi limea prusiană se părea încă prea avară. Cînd, Ia sosirea sa. i de la un ţărm la altul 3) i-a văzut pe aceştia la ei acasă, a exclamat : Cum mai încearcă oamenii acştia să economii, aă in timp ce la noi un om ar trece drept cel mai sărac dinte 1) J. Keussler. „Zur Geschichte und Kritik des băuerlichen Ge meindebesitzes in Russland". - Nota red. 2) reşedinţă, capitală (de a-ondisment, de provincie). - Not. - trad. 3) Ace�te cuvinte scrise de Engels în limba rusă fac aluzie la 'artea lui A. I. Herzen „e pe e�ălalt rm". Noa r. -