Jules Evans

375 Pages·2013·18.45 MB·Romanian

filosofie
.
PENTRU
"
v I a t a
,
si alte situatii
, ,
PERICULOASE
Traducere din engleză de
Dan Crăciun
II
JULESEVANS
PUBLICA
The original ti.de ofthls book is:
Philosophy for life, by Jules Evans
Copyright © 2011 by Jules Evans.
First pubIished as Philosophy For Life by Rider, an imprint ofthe Random House
Group Limited
© Publica, 2013, pentru ediţia în limba română
ISBN 978-606-8360-28-7
De8crierea CIP a Bibliotecii Naţioaale a României
EVANS,JULES
Filosofie pentru. viată§ialte sif:uaţii periculoase / Jules Evans;
trad.: Dan Crăciun. -Bucureşti: Publica, 10lZ
1. Crăciun, Dan (trad.)
EDITORI: DIRECTOREXECt1TIV:
Cătălin Muraru Bogdan Ungureanu
Silviu Dragomir
DESIGN:
REDACTOR.: Alexe Popescu
Doru Someşan
CORECTURĂ:
DTP: Gabriela Popescu
Florin Teodoru Silvia Dumitrache
Cuprins
Prefaţă .................................................................................................... 9
L Apelul nominal de dimineaţJ .............•.......................................... 13
SESIUNEA DE DIMINEAŢA: WBOOOCB VIRTUŢII
2. Epictet şi arta sUpinirii de sine ................................................... 45
3. Musomus Rufus şi arta exerciţiului practic ................................... 63
4. Seneca şi arta de a strum speranţele ........................................... 89
LUNCH: BUFET FILOSOFIC
5. Lecţia de pr3nz: Epicur şi arta de a savura clipa .......................... 113
PRIMA SESIUNE DE DupA-AMIAZA: MISllO ŞI SCEPTIC
6. Heraclit şi arta contemplaţiei cosmice ......................................... 141
7. Pitagora şi arta memorArii şi incantaţiei ..................................... 163
8. Scepticii şi arta cultivlrii indoielii ................................................. 181
SESIUNEA DE SEARA: POLITICA
9. Diogene şi arta anarhiei .............................................................. 207
10. Platon şi arta dreptlţii ................................................................. 232
ll. Plutarh şi arta eroismului ........................................................... 255
12. Aristotel şi arta tmplinirii ............................................................. 275
Ceremonia de absolvire:
Socrate ~ arta plecării din lume ........................................................ 301
EXTRACURRlCULAR. APENDICE
Apendicel:
Este Socrate hiperoptimist in ceea ce
priveşte raţiunea umani? ................................................................... 321
Apendice 2:
Tradiţia socratică ~
tradiţii filosofice nonocddentale ....................................................... 325
Apendice 3:
Socrate şi Oionysos ............................................................................. 331
Note ............................................................................................................ 335
Lecturi suplimentare ................................................................................. 357
Mulţumiri ................................................................................................... 373
"Când se las~ inserarea, m1! intorc acas~ şi intru in biroul meu. în prag,
lepăd hainele stropite cu noroi şi pline de sudoarea muncii de peste zi, imbrac
straiele ceremonioase de curte şi, in aceast~ ţinut~ mai solemn~, p:ltrund pe
domeniile antice ale celor de demult, care imi dau bineţe, şi gust acolo singura
hran~ potrivită mie şi pentru care am fost născut. Şi acolo cutez să le vorbesc şi
să-i intreb despre motivele acţiunilor pe care le-au săvârşit, iar ei, in omenia lor,
imi răspund. Şi vreme de patru ceasuri, uit de lume, imi şterg din amintire toate
necazurile, nu m~ mai tem de s~r~cie, nu mai tremurin faţa morţii..."
Niccol6 Machiavelli!
Şcoala din Atena de Rafael
Prefată
•
Bun venit la din Atena
Şcoala
Papa Iulius al II-lea a fost un mare entuziast al renovărilor
rezidenţiale. Nefiindu-i de ajuns a-l fi însărcinat pe Bramante
să proiecteze domul Bazilicii Sfăntul Petru sau pe Michelangelo
să picteze tavanul Capelei Sixtine, Sanctitatea Sa a angajat un
tânăr relativ necunoscut, de 27 de ani, din Urbino, pe nume
Rafael, să picteze o serie de fresce uriaşe pe pereţii din biblio
teca sa privată din Palatul Vatican. Frescele urmau să repre
zinte domeniile principale ce se găseau în biblioteca lui Iulius:
teologie, drept, poezie şi filosofie. Ultima frescă, ce a ajuns să
fie numită Şcoala din Atena, este astăzi admirată în mod deo
sebit. În ea, Rafael reprezintă un grup de filosofi din lumea
antică, îndeosebi din Grecia, dar şi de la Roma, din Persia şi
din Orientul Mijlociu, strânşi laolaltă într-o discuţie animată.
Învăţaţii nu pot spune cu exactitate care filosofi sunt zugrăviţi
în tablou. Ei spun că, fără îndoială, cele două figuri care discu
tă în centrul picturii sunt Platon şi Aristotel, purtându-şi în
braţe cărţile. Sunt destul de siguri că filosoful din stânga, în
plan apropiat, care scrie ecuaţii, este Pitagora şi că melancoli
eul filosof ce stă retras de unul singur este Heraclit. Figura
destul de vulgară a insului ce şade crăcănat pe treptele de mar
mură este, probabil, Diogene Cinicul. Socrate se afiă în rândul
din spate, trăgând de limbă un tinerel, iar filosoful zâmbitor,
I
Prefaţl! Filosalle pentru viafli 9
ce poartă pe cap o cunună de flori, aflat mult la stânga, în plan
depărtat, ar putea fi Epicur. Limpede e faptul că vedem un
grup foarte eterogen de filosofi, care susţin idei diferite şi radi
cale, multe dintre ele depăşind cu mult limitele dogmelor cato
lice. Epicur era materialist, Platon şi Pitagora credeau în
reîncarnare, Heraclit credea într-o inteligenţă cosmică, alcă­
tuită din foc. Şi wtuşi, iată-i pe toţi laolaltă, înfăţişându-se cu
vigoare pe peretele Palatului Vatican.
Şcoala din Atena este una dintre picturile mele preferate.
Îmi place echilibrul său dintre ordine şi anarhie, dintre carac
terul distinct al personalităţilor zugrăvite şi unitatea subiacen
tă a ideilor lor. Sunt îndrăgostit de modul în care, chiar în
centrul picturii, înfăşuraţi în robe fluturânde, Platon şi Aristotel
se prind într-o dispută, unul arătând în sus, către ceruri, celă­
lalt, în jos, spre stradă. Şi îmi place decorul urban, felul în care
nu e clar dacă este un templu, o piaţă sau un portic dintr-o
cetate ideală, unde oricine poate intra în vorbă şi unde cotidi
anul este legat de divin. În timp ce privesc pictura, mă întreb:
cum ar fi să participi la acele discuţii? Cum ar fi să studiezi la
Şcoala din Atena, să-i asculţi pe acei mari profesori şi "să
cutezi a le vorbi"? Ce au ei de spus vremurilor noastre?
Această carte este şcoala visată de mine, curriculumul meu
ideal, încercarea mea de a livra ceea ce ar fi să semene cu un
bilet de intrare la Şcoala din Atena. Am strâns laolaltă doispre
zece dintre cei mai mari profesori din Antichitate, ca să ne
învet, e lucruri ce sunt adeseori scoase din educat, ia modernă:
cum să ne stăpânim emoţiile, cum să ne angrenăm în societa
tea noastră, cum să trăim. Ei ne învaţă arta dezvoltării perso
nale (Cicero scrie că filosofia ne învaţă "să fim propriii noştri
doctori"), Însă o dezvoltare personală de cel mai bun soi, care
nu se concentrează îngust asupra individului, ci ne lărgeşte, în
schimb, minţile şi ne conectează cu societatea, ştiinţa, cultura
I
10 Filosofie pentru viaţa Prefaţa
şi cosmosul. Cursul nu este unul prescriptiv - nu există un
acord între facultăţi (de fapt, unele se antipatizează în mod
activ) şi cartea nu promovează o singură filosofie, ci mai multe.
Şi totuşi, la fel ca şi în pictura lui Rafael, există o unitate la
temelia diversităţii: toţi profesorii împărtăşesc optimismul
faţă de raţionalitate a omenească 'şi faţă de capacitatea filoso
fiei de a ne îmbunătăţi viaţa.
La apelul nominal de dimineaţă, Socrate, directorul şcolii,
ne va spune de ce filosofia ne poate fi de ajutor şi se va adresa
vremurilor noastre. Apoi, orele de curs de peste zi se împart în
patru sesiuni. În sesiunea de dimineaţă, stoicii ne vor învăţa
cum să fim Războinici ai Virtuţii (numiţi astfel pentru că mulţi
dintre stoicii modemi pe care-i vom cunoaşte sunt militari). În
sesiunea de prânz, Epicur ne va preda arta de a savura clipa.
În prima sesiune de după-amiază, mistici şi sceptici, avem în
vedere modul în care filosofiile noastre personale sunt legate
de ideile noastre despre univers şi despre existenţa sau absen
ţa lui Dumnezeu. Iar în sesiunea finală, despre politică, ne
referim la relaţia noastră cu societatea şi la influenţa filosofiei
antice asupra politicii moderne, înainte ca Socrate să prezide
ze ceremonia de absolvire cu o lecţie despre arta plecării din
lume. Dacă toate acestea vă vor insufla dorinţa de a explora
mai departe, există, de asemenea, o mulţime de activităţi
extracurriculare pe website-ul meu, care conţine interviuri
video şi text cu unii dintre oamenii pe care-i veţi cunoaşte în
carte, plus o "hartă a filosofiei globale", înfăţişând grupuri filo
sofice din apropierea voastră (dacă organizaţi propriul grup
filosofic, daţi-mi de ştire şi vă voi trece pe hartă). Şi, desigur,
există minunatele cărţi ale filosofilor înşişi, majoritatea lor
fiind disponibile pe site.
Vreau să recreez francheţea şi vivacitatea pe care le vedeţi
în pictura lui Rafael, acea senzaţie a unei dezbateri de stradă
I
Prefaţa FiIosofiepentruviaţl II
animate, la care poate să ia parte oricine. Astăzi, mulţi oameni
îi redescoperă pe antici şi se folosesc de ideile lor spre a trăi o
viaţă mai bună, mai bogată şi mai plină de sens. Ne alăturăm
din nou acelei discuţii gălăgioase, trepidante, pe care Rafael a
zugrăvit-o atât de frumos. "Cutezăm" să le vorbim anticilor.
Iar ei, în omenia lor, ne răspund.