James Joyce Parallel Texts A Little Cloud Un norişor Clay Lut A Painful Case Un caz trist Translated into Romanian by Edited by Lidia Vianu Violeta Baroană ISBN 978-606-760-014-8 © The University of Bucharest © Violeta Baroană Cover Design, Illustrations, and overall Layout: Lidia Vianu Proofreading: Violeta Baroană, Cristian Vîjea Typing: Violeta Baroană IT Expertise: Cristian Vîjea, Simona Sămulescu Publicity: Violeta Baroană. Acknowledgments We have used for this edition the texts of three stories from Dubliners, as they first appeared at Grant Richards Ltd. Publishers, London, in 1914. James Joyce Three Stories Parallel Texts Dubliners from A Little Cloud Un norişor Clay Lut A Painful Case Un caz trist Translated into Romanian by Edited by Lidia Vianu Violeta Baroană James Joyce Three Stories From Dubliners Translated into Romanian by Violeta Baroană 1 Table of Contents Lidia Vianu James Joyce’s Silence p. 2 Violeta Baroană From the Story to the Word: Can Dubliners be Translated? p. 6 De la poveste la cuvânt: Poate Dubliners fi tradus? A Little Cloud Un norişor p. 66 Clay Lut p. 93 A Painful Case Un caz trist p. 106 Notes Note p. 127 Information about the Translator p. 153 James Joyce Three Stories From Dubliners Translated into Romanian by Violeta Baroană 2 Lidia Vianu James Joyce’s Silence What is it that makes us wonder at Dubliners? Ce ne face, oare, să percepem Oameni din Dublin ca What is it that urges us to read again and again Joyce’s pe un semn de întrebare? Ce ne împinge să citim, nu o dată, one and only book, whose title ought to be Dubliners— ci de nenumărate ori, acea carte de James Joyce care ar Portrait of the Artist As a Young Man—Ulysses— Finnegans trebui să se intituleze Oameni din Dublin—Portretul Wake? It certainly is not because of the story, the artistului la tinereţe—Ulise—Finnegans Wake? Cu siguranţă incidents, the suspense of waiting for an ending. nu o facem pentru suspans, nu pentru a descoperi cum se Joyce’s alter ego, Stephen, puts it in the following încheie o poveste. way: Stephen, care este un alter ego pentru Joyce însuşi, ne spune următoarele: I will not serve that in which I no longer believe, whether it call itself my home, my Refuz să slujesc o cauză în care nu mai cred, fatherland or my church: and I will try to express fie ea casă, patrie, ori biserică: voi încerca să găsesc myself in some mode of life or art as freely as I can un mod în viaţă şi în artă prin care să mă exprim cât James Joyce Three Stories From Dubliners Translated into Romanian by Violeta Baroană 3 and as wholly as I can, using for my defence the pot de liber şi deplin, folosindu-mă, drept apărare, only arms I allow myself to use, silence, exile and de singurele mele arme—tăcere, exil, şiretenie. cunning. Este oare criticul literar chemat să clarifice ceva ce Should the literary critic clarify what Joyce never Joyce nu explică nicăieri, niciodată? Secretele din scrisul lui ever explains? His secretive manner of writing is the Joyce sunt la fel ca tâlcul nebuniei lui Hamlet. Ele trebuiesc ‘method’ in Hamlet’s alleged madness. It must be mânuite cu grijă. handled with care. Cât despre exil, ajunge să ne gândim la viaţa lui As for exile, Joyce’s life is explanation enough. Joyce—singurul irlandez din literatură care, exilat în Joyce is the one Irishman in literature who, although an Europa, a scris aproape numai despre Dublin, folosind exile in Europe till he died, wrote mainly about Dublin, istoria, muzica şi cuvintele irlandeze... Irish history, Irish music, Irish words... Şiretenia? Cum altfel ar fi putut scrie Joyce o carte Cunning? How else could he have written the one atât de lungă, în care se povesteşte mult, dar nu se încheagă four-faced book that tells no story, and yet makes us feel nicio poveste, ai cărei eroi nu-i putem descrie, cu toate că its heroes are part of ourselves? simţim existenţa lor de parcă ar fi a noastră proprie? Joyce’s one faith is Lucifer’s NON SERVIAM. Joyce a avut un singur crez: NON SERVIAM. Nu Joyce will not serve. Whether he means by this slujesc. Ce anume refuză Joyce—patrie, literatură, homeland, literature, story, language, the reader must povestire, limbaj—cititorul singur decide. Ştim precis decide. Joyce expresses himself ‘freely’ and ‘wholly’, in a numai că totul a început cu ziua de „Întâmpinarea mode of life or art. One story, one life, one writer. It all Domnului” în 1882, şi s-a încheiat în anul 1941: între aceşti began on Candlemas 1882, and ended in 1941. ani a trăit James Joyce. James Joyce Three Stories From Dubliners Translated into Romanian by Violeta Baroană 4 James Joyce used to read dictionaries of Autorul acesta citea dicţionare în toate limbile cu innumerable languages with more gusto than he read aceeaşi plăcere cu care restul oamenilor citesc poveşti. Tot stories. He asked innumerable questions which he never el îşi punea o mulţime de întrebări la care niciodată nu a answered. His questions besiege the reader. If the reader dat răspuns. Cititorul lui nu poate să nu şi le pună şi el. means to see James Joyce for who he really was, he must Dacă acest cititor, însă, vrea să afle cine a fost James Joyce, learn to inhabit his silence. ei bine, aceest lucru nu-l va afla decât din tăcerile lui. The following translations of three stories from Traducerile din acest volum tocmai acest lucru Dubliners have been trying very hard to respect that încearcă să-l facă: să nu tulbure tăcerea textului. silence. 7 September 2015 Bucharest James Joyce Three Stories From Dubliners Translated into Romanian by Violeta Baroană 5 James Joyce Three Stories From Dubliners Translated into Romanian by Violeta Baroană 6 Violeta Baroană From the Story to the Word: Can Dubliners be Translated? De la poveste la cuvânt: Poate Dubliners fi tradus?* * Prima parte a textului a fost publicată în numărul 4 din Caiete critice, „De la poveste la cuvânt: Poate Dubliners fi tradus? (I)”, Anul 2015, Nr. 4 (330) / 2015, Bucureşti, 2015, pp 53-67, (http://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2015/03/CC-4-2015.pdf), iar cea de-a doua în numărul 5 din Caiete critice, „Poate Dubliners fi tradus? (II)”, Anul 2015, Nr. 5 (331) / 2015, Bucureşti, 2015, pp 53-59, (http://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp-content/uploads/2015/03/CC-5-2015.pdf) James Joyce Three Stories From Dubliners Translated into Romanian by Violeta Baroană 7 In a century when everything is ceaselessly changing, when Într-un secol în care totul este într-o perpetuă schimbare, uncertainty becomes the guiding principle, when the values, într-o societate aflată în zodia incertitudinii, în care valorile, norms, traditions and theories seem to have lost their compass, normele, cutumele şi teoriile par a-şi fi pierdut busola, într-o when the future becomes an abstract concept and the past is an lume în care viitorul este o noţiune abstractă, iar trecutul un artefact, the reader/the man of the 21st century is desperately artefact, cititorul/omul secolului XXI încearcă disperat să-şi struggling to find his identity. Holding onto his naïve belief, he găsească identitatea. În naivitatea sa, scormoneşte în arhiva rummages in the archive of his nation and in the one of his soul. neamului, a generaţiilor, a sufletului. Citeşte năucit pagină He reads the books from cover to cover and then he studies the după pagină, carte după carte, critic după critic şi se trezeşte critics; nevertheless he is at sea about what is going on. The mai pierdut ca la început. Ideile îi sunt familiare, însă deloc ideas sound familiar, but they are not in the least contemporary contemporane, semenii lui nu sunt eroii îngropaţi sub colbul issues. His peers are neither the heroes who have sunk into uitării, dar nici protagoniştii S.F.-urilor; simte că este un hibrid oblivion, nor the SF characters. He feels he is the crossbreed of al trecutului şi un proscris al prezentului. Sorţii îi sunt the past and the outcast of the present. Fate is undoubtedly potrivnici fără doar şi poate, aşa că tot ce îi rămâne este o against him; hence the only thing left is his boundless curiosity, curiozitate incomensurabilă şi o dorinţă insaţiabilă de a-şi afla his insatiable desire to search for his roots and to find his centre rădăcinile şi prin urmare, centrul de greutate. of gravity. Given the circumstances, it seems that the only În aceste condiţii, se pare că singura scriitură capabilă şi reasonable writing which is interested in taking the pulse of eminamente interesată să măsoare pulsul trăirilor şi să experiences and detecting the stream of consciousness is înregistreze fluxul gândurilor, al conştiinţei, este cea tributară
Description: