Istorii PDF
Preview Istorii
https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro MBRODOT ISTORII I https://biblioteca-digitala.ro HERODOT ISTORII ÎN DOUA VOLUME EDITURA ŞTIINŢIFICA https://biblioteca-digitala.ro o H E R O D T ISTORII VOL. I 19 G I EDITURA ŞTIINTIPICA https://biblioteca-digitala.ro Studiu introductiv de Adelina Piatkowski Traducere, notiţe istorice şi note de Adelina Piatkowski - cărţile I şi III Felicia Vanţ-Ştef - cărţile II şi IV https://biblioteca-digitala.ro STUDIU INTRODUCTIV SCHIŢA ISTORICA A SOCIETAŢII SCLAVAGISTE DIN BAZINUL EST-MEDITERANIAN lN1 AJUNUL RAZBOAIELOR MEDICE Per.sonalitatea lui Herodot, datorită păstrării integrale a ope rei sale, ni se înfăţişează şi astăzi, aşa cum a fost acum două mii patru sute de ani în urmă, vie, iscoditoare, înclinată să cum pănească oamenii şi faptele lor. Cicero l-a numit pe Herodot „părintele istoriei" 1• Caracterizarea lui Cicero cuprinde o bună parte de adevăr, fără pretenţia să-l identifr::e pe Herodot cu un adevărat istoric. Herodot n-a fost altceva dedt un cercetător harnic şi talentat (un lcr'topc:u~ ) care - depăşind preocupările înguste ale logografilor - a trecut pentru prima oară la compo ziţia istorică de proporţii vaste, axată pe un plan bine definit. Faţă de lucrările predecesorilor săi, Herodot s-a avîntat în Istorii la povestirea unui lung şir de evenimente din istoria Orientului şi a Greciei. Nucleul central al acestor evenimente care ţin de secolele al VI-lea şi al V-lea î.e.n., îl constituie războaiele greco-persane şi împrejurările care au dus la izbuc nirea ciocnirii între perşi şi greci. Deoarece Herodot a scris cea clintii istorie cu caracter universal în literatura greacă, afirmaţia lui Cicero. apare justificată, căci nimeni pină atunci nu se în cumetase să închege povestea întîmplărilor din trecut într-o operă de sine stătătoare, străbătută de un fir conducător, şi prea puţini se interesaseră de istoria politică a statelor atunci existente. Opera lui Herodot, intitulată simplu 1cr-rop1'1) - cercetare, în stadiul de dezvoltare a istoriografiei greceşti cînd a fost alcă tuită, nu putea cuprinde adevăratele cauze care au provocat războaiele greco-persane. De aceea am socotit necesar să în cepem Studiul introductiv cu o sumară schiţă a condiţiilor eco nomice, sociale şi politice din secolele VI-V î.e.n. Această schiţă, completată prin lămuririle date în Notiţele istorice nu are pre- .. · 1 De Let,ibus, I, 1. r~· T ~-... ':· ... ~ ' • I https://biblioteca-digitala.ro VI A. PIATKOWSKI tenţia să suplinească lipsurile din Istoriile lui Herodot, provenite, în parte, din concepţia despre lume şi viaţă pe care o avea „pă rintele istoriei". Scopul ei, mult mai modest, este acela de a în lesni cititorului recunoaşterea apropierii sau depărtării lui Hero dot de adevărul istoric. Rîndurile de mai jos cuprind deci şi unele referiri la analizele sau la explicaţiile lui Herodot asupra evenimentelor pe care le ia în considerare. 1 Statele asiatice, Egiptul şi Grecia în secolul al Vl-lea î.e.n. Istoriile, în măsura în care autorul lor a intenţionat să cer ceteze cele mai îndepărtate rădkini ale războaielor greco-per sane, încep în mod logic cu o expunere a istoriei Lydiei, căci, în urma anexării acestei ţări, perşii au venit în contact direct cu grecii din fonia şi cu cei din insule. Prin integrarea într-o sin gură operă a istoriei statelor sclavagiste asiatice şi greceşti, Herodot a dovedit un larg interes pentru dezvoltarea societăţilor sclavagiste din vremea sa, interes dublat de o remarcabilă capa citate în mînuirea imensului material pe care l-a strîns cu preţul unor mari osteneli. Atenţia istoricului din Halicarnas s-a îndreptat rînd pe rind spre toate societăţile sclavagiste implicate în evenimentele din secolul al VI-lea î.e.n., care au dus treptat la cucerirea întregii Asii Anterioare şi a Egiptului de către perşi şi apoi la încercarea acestora de a-şi întinde dominaţia asupra insulelor din Marea Egee ocupate de greci şi asupra Sud-Estului Europei. Trăsătura esenţială a orînduirii sociale din statele luate în considerare de Herodot este întărirea continuă, în cursul seco lului al VI-lea î.e.n., a relaţiilor de producţie sclavagiste, al că ror caracter diferit şi inegal de dezvoltare a fost principala cauză în izbucnirea conflictului greco-per~an de la începutul secolului al V-lea î.e.n. Dezvoltarea relaţiilor de producţie sclavagiste a determinat în Asia, încă din mileniul al II-iea î.e.n„ apariţia unor state cu teritorii vaste, care se menţin prin campanii de cucerire, princi pala sursă a procurării de sclavi. Datorită acestor campanii, urmate de masive strămutări de populaţie, precum şi apariţiei unor mari centre orăşeneşti şi a drumurilor comerciale perma nente, istoria popoarelor din . Asia se împleteşte tot mai strîns https://biblioteca-digitala.ro STUDIU INTRODUCTIV VII cu istoria popoarelor din Europa şi Africa de nord 1• Istoriile lui Herodot ilustrează cu prisosinţă progresul legăturilor ce se sta bilesc între popoarele Asiei Centrale şi Anterioare, Egipt şi Gre cia în prima jumătate a mileniului I î.e.n . . Procesul apariţiei şi dezvoltării relaţiilor de producţie scla vagiste în Asia, Europa şi Africa a avut o evoluţie foarte va riată. Cele mai vechi centre sclavagiste s-au ivit în Asia Ante rioară şi Africa de nord. Intre marile state sclavagiste existînd încă din mileniul al II-lea - Asiria, Babilonul, Egiptul - şi vecinii mai slabi, din care unii - de pildă Fenicia, Syria, Frigia şi Lydia -, păşiseră de asemenea pe calea dezvoltării sclavagismu lui, la începutul mileniului I au loc ciocniri grave, sub forma unor războaie de cucerire, al căror ţel era acapararea de materii prime, sclavi, precum şi obţinerea dominaţiei asupra căilor co merciale. Cînd interesele marilor state sclavagiste nu coincideau, izbucneau conflicte şi între ele, conflicte care duceau la depla sarea temporară a dominaţiei politice. Cel clintii stat sclavagist asiatic ,care a izbutit să alcătuiască un regat bine închegat din punct de vedere administrativ şi să ocupe o mare parte din Asia Anterioară şi Egipt, a fost Asiria. Regii asirieni, prin cotropirile lor, şi-au însuşit principalele surse de venituri ale teritoriilor ocupate, instaurînd stăpînirea lor personală asupra pămîntului şi mijloacelor de producţie. Regele Asiriei îşi asigură dreptul de a face donaţii templelor şi persoa nelor din administraţie şi armată, donaţiile rămînînd în fapt pro prietate regală. Agricultorii liberi, membri ai obştilor săteşti, devin oameni dependenţi, a căror situaţie nu diferă prea mult de cea a unor sclavi. Afluxul de sclavi în statul Asiria, pe de altă parte, mina ÎnEăşi existenţa acestui stat ros de contradicţii interne, şi depăşit la un moment dat în posibilităţile de întreţinere şi control al sclavilor. Stăpînii de sclavi, care aveau la dispoziţie munca a mii de robi, erau proteguiţi de monarh şi se bucurau de mari avan taje economice şi politice. Diferenţa între pătura marilor pro prietari stăpini de sclavi şi membrii obştilor agrare se adînceşte însă pe măsură ce povara impunerilor fiscale şi a prestaţiilor în natură apasă tot mai greu asupra obştilor ; diferenţierii econo- I Istoria universală, voi. II, Editura Ştiinţifi~ii. Bucuc~şti 1959, p. V. https://biblioteca-digitala.ro Vili A. PIATKOWSKI mice şi sociale între oamenii liberi îi urmează în mod firesc şi o diferenţiere juridică 1• La antagonismul dintre sclavi şi stăpînii de sclavi, dintre păturile privilegiate şi cele ale producătorilor agricoli care duc pe umerii lor tot greu impozitelor, în statele sclavagiste de tip oriental, al căror prototip este Asiria, se mai adaugă cu timpul noi antagonisme. Stăpînii de sclavi, cu toate privilegiile de care se bucurau, ar fi dorit să scape de amestecul puterii despotice în treburile lor 2, să fie scutiţi de orice obligaţie fiscală faţă de monarh ; de aici au rezultat grave contradicţii chiar între mo narhul cu puteri absolute şi marii proprietari de pămînt şi de sclavi, care nu o dată au complotat împotriva regilor ; o conse cinţă directă a contradicţiilor care s-au ivit între monarh şi vîr furile clasei dominante a fost şi lupta acestora din urmă pentru autonomia centrelor orăşeneşti. Acesta a fost începutul unor deosebiri simţitoare între viaţa orăşenească, unde s-au constituit puternice forme de organizare a clasei stăpînilor de sclavi, şi viaţa ţăranilor dependenţi, cu o situaţie economică precară. Politica de proteguire a unităţilor economice, pe care le reprezentau templele asiatice, a fost un alt mijloc folosit de clasa dominantă pentru a se organiza cît mai temeinic. La începutul mileniului I î.e.n„ în timpul domniei lui Tiglat palassar al III-lea, statul asirian, care atinsese o mare întindere teritorială, trece printr-o gravă criză politică internă şi externă 3• Miile de prizonieri aduşi în captivitate din teritoriile anexate îşi îngroşau rîndurile cu ţăranii căzuţi în robie pentru neplata dato riilor. Ţăranii liberi n-au mai fost în stare, la un moment dat, să furnizeze un număr suficient de soldaţi armatei de cuceritori şi asupritori de care statul sclavagist de tip asiatic avea în per manenţă nevoie. Pe de altă parte, îmbinarea puterii despotice (centrale) cu formele de organizare orăşeneşti şi a templelor (autonome sau cvasiautonome), se dovedeşte din ce în ce mai şubredă, datorită intereselor divergente în exploatarea bogăţiilor ţării şi a imensului număr de sclavi avut la dispoziţie. Grupul 1 Istoria universală, voi. I, p. 477. 2 Ibidem. a Vezi Notiţa istorică la cartea I, p. -4. https://biblioteca-digitala.ro
The list of books you might like
