Istoria românilor, vol. 3, partea a II-a

713 Pages·1946·33.056 MB·Romanian

by  Constantin C. Giurescu

N
C
I
C
L
O

P

E

D
I

C
A
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR
1998
www.dacoromanica.ro
CONSTAN TIN C. GIURESCU
Profesor la Unlversitatea din Buouresti
ISTORIA
ROMÁNILOR
III
PARTEA A DOUA
DELA MOARTEA LUI MIHAI
VITEAZUL PANA LA SFAR-
SITUL EPOCEI FANARIOTE
(1601-1821).
Cu 90 figuri In text si 3 iiiirii afará din text
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA
BIJCURESTI 1946
www.dacoromanica.ro
P RE FATA
Volumul de faCei cuprinde descrierea instituOilor si a culturii
romeinesti in reistimpul dintre moartea lui Mihai Viteazul si sfar-
situl epocei fanariote. Pentru o suma din aceste instituOi si fenomene
culturale, este prima incereare de sin.tezá care se face in istorio-
gratia noastra. Lipsind monografille, a trebuit irisa, in multe locuri,
sa stabilesc chiar faptele, seí insist asupra detaliilor, sei precizez
intelesul termenilor, set' definesc dreettorii, dari, fornzacii militare,
etc. Dar daca' am adus o serie de contribufii noi, imi dau seanza
totusi di mai sunt multe, foarte multe chiar, de adaos, mai ales
In ce priveste Transilvania; aceasta parte a peimcintului romeinesc
ofera, sub raportul institzgional, un cámp intins de activitate istorio-
graf iei romeine.
Sper 'lusa ca am izbutit sa dau cadrul general de desvoltare, sa
fac vizibile liniile mari ale evolutiei. Voiu fi multymit daca cititorul
va putea sa-si dea seama de complexitatea adeseori nebanuita a
vechii societari romeinesti si de realizarile adeseori subestimate
ale ei, in diferitele domenii de activitate. Cateva din aceaste realizari,
ca tiparul fi istoriografia, constitue titluri de mei ndrie pentru neamul
nostru : ele ii asigura un loc de seamei in pie* culturala a S ud-
Estului Europei.
Un indreptar precios mi-au fost tot timpul studiile de caracter
social ale parintelui meu, pe care le-am republicat in 1943. M'am
folosit de asemenea, in ce priveste organizarea financiara, de o serie
de documente inedite copiate de scumpul disparut la Academia Ro-
mana si Arhivele Statului. ,,S'i m'am silit iarasi, tot timpul, sa raman
In spiritul lui, sei-i respect metoda, evita nd exagerarile sovine ca si
generalizarile pripite.
www.dacoromanica.ro
PREP kTA
Din ilustraiiile volumului de Mil, o Ensenznatti parte mi-a lost
pusii la dispoz4ie, in nzod gratios, de urnzeitoarele institutii fi per-
soane: Ministerul Informatiilor, prin Directia Propagandei fi
O. N. T. (fig. 3, 4, 18, 39, 43, 51) ; Comisia Monumentelor Is-
torice (fig. 2, 5, 8, 9, 10, 12, 13, 15, 16, 17, 19, 21, 23 26, 35 38,
40-42 44-45, 50, 52-53, 57-58, 60-90) ; Muzeul Militar
(fig. nr. 1, 20, 22, 46-47, 49) ; Profesor universitar Tr. Vuia
(fig. nr. 14) ; Profesor C. Moisil, membru corespondent al
Academiei Române (fig. nr. 27 34), Consilier de Ambasadil
Marcel Romanescu (fig. nr. 6, 7, 48) fi G. Nicolaiassa, dela sectia
de manuscrise a Academiei Romeine (fig. nr. 54, 55-56, 59).
Rog pe conduceitorii institutiilor amintite, pe colaboratorii acestora
-fi-mi fac o pliícutei datorie amintind numele D-lor Victor BM"-
tulescu fi Anton Velcu - precum fi toate persoanele de mai sus sei
primeascei Encei °data viile mele mulfumiri. Mulfumesc de asemenea
ceilduros Donznului C. Nicolaescu-Plop§or, Directorul secfiei oltene
a Institutului de Istorie Nationalii din Bucurefti, pentru informa(iile
date cu privire la identificarea punctelor de ()anal numite de Mihai
Cantacuzino « Ciolpanul», fi «Zdegladeta» precum fi Domnului G.
Ionescu, asistent universitar, pentru osteneala ce fi-a dat de a
alceitui indicele dela finele acestui volum.
Am adaos un numar de trei häri pentru localizarea faptelor
povestite.
Datele sunt dupei stilul nou, afarei de acelea ale documentelor
fi tipeiriturilor interne care au fost agate afa cum se aflei trecute
de diacii fi tipografii respectivi, tidied dupe't stilul vechiu
Bucuresti, Dechemyrie 1946. CONSTANTIN C. GlURESCU
www.dacoromanica.ro
DONNIA
Chiar En epoca fanariotef Dom-
nul si-a pastrat Entreaga putere
En interiorul ;drii fag de su-
pusii scii.
Evolutia domniei, In veactrile XVII §i XVIII, e determinata
de raporturile fag de Turci. Cu cat supunerea fata de ace§tia se
accentuiaza, cu atat e mai mare §i amestecul lor In ce prive§te
chestiunile In legatura cu Domnia. In vremea Fanariotilor, acest
amestec atinge maximum, &and uneori impresia ca Domnia e
socotita doar ca o demnitate superioara turca, treaptä ultima a
unui «cursus honorum», cea imediat inferioara fiind demnitatea
marelui dragoman. In realitate, §i In aceasta epoca de totala
Infeodare, politicä' §i militara, fata de Turci, Domnul I§i pastreaza
'intreaga putere in interiorul teirii, fata de supu§ii sai, sub raportul
administrativ, juridic §i financiar; el are §i dreptul de a condamna
la moarte, pentru crime (vezi vol. II, editia a patra, p. 357-365);
and e vorba sa se aplice o asemenea pedeapsa unui boier, per tru
o crimei politica', atunci e necesara Insa §i aprobarea Inaltei Porti.
Alegerea §i confirmarea Domnului. Numirea lui. In veacul al
XVII-lea, Domnul e Inca ales uneori, de Care boieri; acesta e
cazul, de pildá, al lui Radu erban., Constantin erban §.1 Con-
stantin Brancoveanu In Muntenia, al lui Miron Barnowski §i Di-
mitrie Cantemir In Moldova. Alegerea are loo indatei dupd moartea
domnului precedent, Inainte ca trupul acestuia sa fie lnmormantat.
Pentru ca ea fa fie valabila Insa, pentru ca cel ales sa poata In-
Vadevar domni, e necesara confirmarea Portii. Daca aceasta o
www.dacoromanica.ro
452 DOMNIA
refuzä, alegerea rämäne nula: e cazul cu Dimitrie Cantemir, In
1.693, dupä moartea tatälul säu, sau cu Miron Barn.owski In 1633,
care nu numai cg nu e confirmat, dar, chemat la Stambul, e exe-
cutat sub Invinuirea de trädare.
Dar alegerea e o procedurà exceptionalà In veacul al XVII-lea
§i complet ie§ità din uz In al XVIII-lea. Procedura normalà e
numirea deadreptul de cätre Poartà. Pentru a o obtine, candidatul
trebue &Ai dispue de rela0i cu inaltii demnitari sau cum li se
spunea obi§nuit cu u meghistanii» Portii, eventual chiar cu fa-
milia Sultanului, §i de bani pentru a pläti sumele §.1 darurile pre-
vaute intr'o atare 1mprejurare; un alt element folositor dar
nu intotdeauna neapärat necesar, ca In epoca veche era inru-
direa cu fo§tii domni. Dintre demnitarii turci, cuvânt greu, foarte
adesea hotärltor, avea, la numire, marele vizir; insemnati erau de
asemenea loctiitorul sau che haia lui, apoi marele tefterdar sau
ministrul de final*, reis-effendi sau cancelarul, corespunzänd lo-
gorátului nostril, cdzlar-aga adicä "päzitorul haremului, silihtarul
sail spatarul §i, uneori, In veacul al XVIII-lea, capudan-bafa sau
marele amiral Din familia Sultanului, influentä mai mare are
mama sa, Sultana Valide.
Numirea se face de cdtre Sultan, pe temeiul In genere a
unei propuneri serse ce i se prezintä de cätre Marele Vizir. Dacd
aceastä propunere este agreiatà formula obi§nuità, Inteun
atare caz, e u ail se faca precum s'a zis mai sus » atunci candidatul,
incuno§tiintat, se prezin.tà la acesta din urmä care li dä sfaturi
asupra felului cum trebue EA se poarte ca Domn §i 11 Imbrac5 apoi
cu un caftan de pret. Urmeaz6 o vizità la chehaia Vizirului care
11 trateag cu cafea §i §erbet; dui:4 aceea, cälare pe un cal frumos
lmpodobit ce i-a fost adus de marele imbrohor sau päzitorul graj-
durilor impäräte§ti, Domnul se duce la Patriarhie, in cartierul
Fanarului; Intämpinat cu solemnitate de Patriarhl el ascultà
slujba, e uns cu sfântul mir §i se intoarce apoi la re§edinta sa din
ora § unde prime§te feliciarile capului bisericii, acelea mai In-
totdeauna unite cu diverse rugäminti §i propuneri de servicii
ale rudelor §i cun.o§tintelor sale precum §i felicitärile reprezentan-
tilor diplomatici.
Dupà ce a platit jurratate din pe,scheful adica darul in bani
pentru n.umire, Domnului i se trimit, cu alai mare, insemnele
www.dacoromanica.ro
NUMIREA DOMNULUI 453
demnitatii sale adica cele dou'd tuiuri sau cozi de cal (vez; fig. 1)
precum i sangeacul sati steagul, acesta din urma adus de mira-
lem-aga, Insola de muzica turceasca, numita tabulhana. Dupa ce
-
;14..
,g
Fig. I. Tuiuri s, insemne ale puterli si ale rangului ierar-
hic la Turci. Un tutti se compune din parul unei coade de
cal fixat pe o prAjinl terminata printr'o ~tulle de metal
aura. In partea superloari, pArul e Impletit In cinc' vite ;
In partea inferloari, e liber. NumArui tuiurilor arate rangul
ierarhic al posesorului respectiv. Marele vizir avea trel
tuiuri, Domnil Munteniet si Moldovei precum si Principli
Transilvaniei Ole doul. De ad i expresia : s pasa Cu trel
vrand sá lnsemne personagiu foarte important,
foarte puternic.
a platit toti banii pevchevului vi vi-a oranduit toate treburile la
Stambul, Domnul cere, prin chehaia Vizirului, sà" fie primit de
Sultan, spre a °Mine dela acesta voia sá plece In tara. In ziva
www.dacoromanica.ro
454 DOMNIA
audientei de obiceiu Dumineca sau Martia Domnul vine la
Palat; aci muhzur-aga sau reprezentantul ienicerilor pe Iânga. ma-
rele Vizir, li aseaza pe cap, cuca, o caciula de forma speciala,
Impodobita cu un. surguciu de pene de strut; marele tefterdar 11
imbraca cu un caftan de pret, dand si boierilor 27 de caftane de
valoare mai mica; apoi doi capugibuFi sau mari portan, 11 introduc
pe Domn la Sultan, tinandu-1 de brat si obligandu-1 sa se incline
de trei ori Ong la pamAnt: la pragul odaii, la al treilea si la al
saselea pas. Sultanul prin intermediul marelui Vizir spune
noului numit ce asteapta dela el si-1 Indeamna Ali faca datoria,
la care Domnul raspunde daca stie turceste direct, dacà nu
prin talmaciu, fagaduind sa puje toate puterile sale in slujba Im-
paratului. Iese, apoi, cu acelasi ceremonial; Incaleca un cal arapesc
splendid impodobit, avAnd la sea, in dreapta, topuzul sau buz-
duganul (vezi fig. 2) iar in stAnga, sabia si, dupa ce pleaca mai
Intai vizirul, pe care-1 saluta, porneste, insotit de o garda de onoare
turceasca de « peici* si a akkiulahlii*, spre Patriarhie. Aci, intrand
In sfAntul lacas, scoate cuca din cap ; se face din nou slujba, dupa
care Domnul, cu tot alaiul, strabate orasul, ca odinioara imparatii
bizantini, mergbd spre locuinta sa. A doua zi reis-effendi li
trimite diploma, scrisa cu aur, si-1 indeamna sa porneasca nein-
tOrziat spre tara, nefiind ingaduit sa mai zaboveasca in Stam-
bul, dupa audienta la Sultan, mai mult de o saptam&nä. Plecarea
spre Bucuresti sau Iasi se face iarasi cu alai mare ; printre
insotitori sunt o serie de dregatori si soldati turci; conacele sunt
stiute; drumul dureaza destul de mult patru saptamâni in
medie pentru Bucuresti, cinci pentru Iasi din cauza incetinelii
Cu care merge toata aceasta multime de demnitari, rude, prieteni,
cunoscuti ce insotesc, cu carele si bagajele lor, pe noul stäpan si
familia acestuia. Pe drum, se adauga convoiului si diferiti boieri
din tara care se grabesc sa iasa inaintea Domnului. Trecerea
Dunarii cu « corabii domnesti*,.dupa cum ne spune o descriere
din epoca fanariota se face de obiceiu la Giurgiu, pentru Domnii
munteni si la Galati pentru cei moldoveni. Ajlmsi in apropierea
capitalei, si anume la ,,S'anta, lAnga Iasi si la Vddirefti, deasupra
Bucurestilor, se face un popas de doua-trei zile spre a se orandui,
In toate detaliile, alaiul de intrare in capitala. Ni s'au pastrat
cateva oranduieli de acestea, din epoca fanariota; ele sunt de o
www.dacoromanica.ro
NUMIREA DOMNULITT 455
Fig. 2. Buzduganul domnesc al lui Gheorghe Bibescu (1842-1848), aflator azi In
palatul Bibescu dela Mogosoaia. Buzduganele vechi aveau, In genere, aceeasi forma;
cateodata, voevozil bateau Cu ele pe eel vinovati.
www.dacoromanica.ro