Table Of Content

J t LIDDELL HART a z Cel mai mare analist militar al acestui secol a IST©R1A 9 ©@0ii de al R Ă Z B O I M O N D I A L Voi. I i) * \ » , ' I.S.B.N.: 973-9342-14-0 i: HISTORY OF THE SECOND WORLD WAR Copyright © Lady Liddell Hart 1970 Toate drepturile asupra ediţiei în limba română sini rezervate Editurii ORIZONTURI - Bucureşti Tiparul executat sub comanda nr. 80 016 Regia Autonomă a Imprimeriilor Imprimeria „CORESI" Bucureşti ROMÂNIA CUPRINS PARTEA! PRELUDIUL Cap 1. Cum s-a precipitat războiul........................................... 9 Cap. 2. Forţele antagoniste la izbucnirea conflictului......... 26 PARTEA a Il-a DECLANŞAREA RĂZBOIULUI 1939-1940 Cap. 3.Cotropirea Poloniei....................................................... 41 Cap. 4. ,,Falsul război"............................................................... 50 Cap. 5. Războiul finlandez......................................................... 64 PARTEA a lil a RĂBUFNIREA 1940 Cap. 6. Cotropirea Norvegiei........................... 75 Cap. 7. Cotropirea vestului......................................................... 94 Cap. 8. Bătălia pentru Anglia.................................................... 126 Cap. 9. Ofensiva din Egipt........................................................... 157 Cap. 10. Cucerirea Africii de Est stăpînită de italieni........... 171 PARTEA a IV-a EXPANSIUNEA 1941 Cap. 11. Cotropirea Balcanilor şi a Cretei............................. 181 Cap. 12. Hitler se întoarce împotriva Rusiei........................... 193 Cap. 13. Invadarea Rusiei........................................................... 211 Cap. 14. Rommel intră în Africa................................................. 229 Cap. 15. „Operaţiunea Cruciatul"............................................ 243 5 Cap. 16. „ Valid “ se ridică în Extremul Orient........................ 265 Cap. 17. Cercul ofensiv al Japoniei........................................ 279 PARTEA a V-a COTITURA 1942 Cap. 18. în Rusia situaţia se schimbă..................,................... 317 Cap. 19. Rommel la apogeu........................................................ 346 Cap. 20. în Africa balanţa se înclină........................................ 365 Cap. 21. „Torţa" - noul val dinspre Atlantic..............■.......... 403 Cap. 22. Lupta pentnrTunis.........................,............................ 435 Cap. 23. Lucrurile iau altă întorsătură în Pacific.................. 447 Cap. 24. Bătălia din Atlantic ...................................................... 483 Index................................................................................................ 517 P A R T E A 1 P R E L E O IE L 'Capitolul 1 Cum s-a precipitat războiul La 1 aprilie 1939, presa internaţională a difuzat ştirea potrivit căreia Cabinetul domnului Neville Chamberlain, renunţase la politica de împăciuire şi de neamestec şi anunţase că Anglia avea să apere Polonia împotriva oricărei ameninţări din partea Germaniei, cu scopul de a asigura pacea în Europa. Cu toate acestea, la 1 septembrie Hitler a trecut mărşăluind frontiera poloneză. Două zile mai tîrziu, după ce îi ceruseră zadarnic să se retragă, Anglia şi Franţa au intrat în luptă. începuse o nouă conflagraţie europeană, care s-a transformat în cel de-al doilea război mondial. Aliaţii occidentali au intrat în război cu un dublu obiectiv. în primul rînd voiau să-şi îndeplinească promisiunea de a prezerva independenţa Poloniei. Ţelul final îl constituia înlăturarea unei'' potenţiale ameninţări la adresa lor şi, implicit, asigurarea propriei securităţi. Pînă la urmă, însă, au dat greş în ambele cazuri; Nu numai că nu au izbutit să împiedice de la bun început înfrîngerea Poloniei, iar apoi împărţirea ei între Germania şi Rusia, ba mai mult, după şase ani de război încheiat printr-o victorie aparentă au fost nevoiţi să accepte dominaţia Rusiei asupra Poloniei - abandonîndu-şi angajamentele faţă de polonezi, care luptaseră de partea lor. 9 FINLANDA Helsinki mingrad Stock hoim^V^Tallinnă W n TI^îAESTONI/® r xjF* ■■ m ■ Moscova LETONIA % Copenhaga ,LITUANIJ#^"'§ 1 L Kaunas S # belo- s f RUSIA r-y Varşovia Harkov (Unda pestei IUGOSLAVIA $T|| Solia ^BULGARIA.^ Istanbul H Ankara GRECIA Atena fe, »< în acelaşi timp, ca o consecinţă a tuturor eforturilor orientate în direcţia distrugerii Germanici hitleriste, Europa a ajuns atît de devastată şi dc slăbită, îneît n-ar mai fi rezistat în faţa unei noi ameninţări, iar Anglia, alăturîndu-se vecinilor săi europeni, intrase într-o stare de jalnică dependenţă faţă de Statele Unite. Acestea sînt realităţile dure ce constituie substratul unei victorii spre care s-a năzuit cu ardoare, dar care a fost înregistrată cu preţul unor mari sacrificii - după ce colosala greutate a Rusiei şi a Americii fusese atrasă în balanţă împotriva Germaniei. Deznodământul a spulberat vechea iluzie populară potrivit căreia „victorie" înseamnă pace. A confirmat, în schimb, valabilitatea experienţelor trecute, conform cărora victoria este „un miraj în deşert" - deşertul creat de un lung război, atunci cînd este purtat cu arme moderne şi un arsenal de mijloace practic nelimitat. Considerăm oportun să evaluăm consecinţele războiului înainte de a nc ocupa de cauzele care l-au provocat. înţelegerea repercusiunilor războiului permite o examinare mai realistă a situaţiei premergătoare izbucnirii războiului. în procesele de la Niirnberg s-a pornit de la premisa că izbucnirea războiului, precum şi extinderea sa ulterioară s-au datorat exclusiv agresiunii lui Hitler. Numai că această explicaţie este simplistă şi superficială. Ultimul lucru pe care şi-l dorea Hitler era provocarea unui nou mare război. Poporul şi îndeosebi generalii lui se temeau foarte tare de un asemenea risc - experienţa primului război mondial lăsase cicatrice în conştiinţele lor. A scoate în evidenţă faptele nu înseamnă a-1 disculpa pe Hitler de agresivitatea lui incontestabilă şi nici pe nenumăraţii germani care i-au urmat zeloşi pilda. Dar Hitler, deşi total lipsit de scrupule, s-a arătat multă vreme circum spect în urmărirea ţelurilor sale. Iar şefii militari erau chiar mai prudenţi şi neliniştiţi cu privire la orice pas ce ar fi putut declanşa un conflict de amploare. O mare parte a arhivelor germane au fost capturate după război, fiind puse la dispoziţia cercetătorilor. Din ele transpare îngrijorarea şi profunda neîncredere în capacitatea Germaniei de a purta un mare război. 12 în 1936, cînd Hitler şi-a manifestat dorinţa de a reocupa zona demilitarizată a Renaniei, generalii s-au alannat de decizia lui şi de reacţiile pe care aceasta le-ar putea provoca din partea francezilor. Ca urmare a protestelor lor, au fost trimise, în recunoaştere, doar cîteva unităţi pentru a vedea „dincotro bate vântul". Cînd a vrut să-i acorde sprijin militar lui Franco în războiul civil din Spania, generalii au protestat din nou, avertizîndu-1 asupra riscurilor pe care le implica un asemenea gest, iar el a fost de acord să-şi restrîngă ajutorul. A nesocotit însă aprehensiunile lor în privinţa pătrunderii forţate în Austria, în martie 1938. Cînd, la scurt timp după aceea, Hitler şi-a dezvăluit intenţia de a constrînge Cehoslovacia să retrocedeze Sudetenland,- şeful Marelui Stat Major, generalul Beck, a întocmit un memorandum, în care afinna că agresivitatea programului expansionist al lui Hitler avea să ducă la o catastrofa mondială şi la distaigcrea Germaniei. Documentul a fost citit la o conferinţă a generalilor fruntaşi şi, cu acordul lor unanim, i s-a remis lui Hitler. Întrucît Hitler nu dădea senine că ar intenţiona să-şi schimbe politica, şeful Marelui Stat Major a demisionat din funcţie. Hitler i-a asigurat pe ceilalţi generali că Franţa şi Anglia nu vor lua atitudine în favoarea Cehoslovaciei, dar i-a convins atît de puţin, îneît aceştia au organizat un complot militar, pentru a evita riscul războiului prin arestarea lui Hitler şi a celorlalţi conducători nazişti. Argumentele planului lor de contracarare au fost însă spulberate de Chamberlain care a acceptat pretenţiile lui Hitler dc ciuntire a Cehoslovaciei şi, de comun acord cu Franţa, a acceptat să stea deoparte în timp ce nefericita ţară era privată atît de teritoriu, cît şi de mijloace de apărare. Pentru Chamberlain, Pactul de la Munchen însemna „pace pentru vremurile noastre". Pentru Hitler, un nou triumf şi mai mare, nu numai asupra oponenţilor săi străini, dar şi asupra propriilor generali. După ce avertismentele lor au fost dezminţite în repetate rînduri de reuşitele lui categorice şi fără vărsări de sînge, aceştia şi-au pierdut, fireşte, credibilitatea. în schimb, Hitler a devenit trufaş, din ce în ce mai încrezător în steaua lui norocoasă. Conta 13