Imitatiunea lui Cristos

352 Pages·2003·7.35 MB·English

by  ed.), A. Breziani (trans.

ogee POT ag tat itlciin
Stabilivea concordantei {it
Sfinta Scripturay
deJANDREI BREZIAS

ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATO)
RUGERESTI
2003
‘THOMAS a KEMPIS

IMITATIUNEA
LUI
CRISTOS

‘Waducore nous, dup uriyinalal latin,
oy atabiliven concurdanijei citmtalor din
Sfiata Seriptusd,
de ANDRE] BREZIANE
Recomandind twhurar eaten "tmitajiunea lui
Cristos’, rulgumind twadvesterului Andrei
Breziam, bineffcatarilor gi Socictigl: Cuviatului
Dunnezeiese (S¥.D,), ne ragim ca ve womér oft
aut mure de fragi al tarori din Biserica Catalica
sun din afra wi © ygusle din pees gi echilibru
suflewse c# izvnrdise din medians anastar pagini

Tusn Reba,
Arhiepincap de Pueuragth

Petra Gherghel,
Episcop de Tash

naeaoon POST
tbnesre #dacembris 1902
hin HOKL, Aemiepace,
IN Los is PREREATA

Iniitaginnea: tai Crisins vorbagle sil de Ceu-
ames de la aine, freit sur yutou diapensa de orice
prezentare, Citeva eavinle au vor [i Lolusi iautile,
entra 9 ofeyi cilitorului wustru o cit de eumara
frienrate i. fundalul istorie gi aensul acestei opere,
tuna din mavile efi ale umauititi, floore a davr-
rilon, distilind unele diacee cole mai alese arame
ole spivienalititii oresline dintowdeauna, Apiruté
i dreulata, iitinl, sub ford de copii manuscrise,
DPatin fnvinte de invontia Liparului ta acel vear al
XWeieu, - cane gragie descoporiti hni Gutenberg,
ves ui revululioncee mujleacele comnnicari si ale
ultarii verve - {enitatin Christ a heneficiat, ind
dup iogirea do sub zease a prmelar bibl, ds
‘un num al de impresionant fe edi neit a Lie
ne sucnteala lor ar Ineecnna 8 inginaf cifra rivali-
vind, poato, daar cu cele reflectind nenurotiratele
‘raediLdsi ale sfintelor Seriphnri. in cele mal diverse
liathi ole pémintului. fnbr-adevisr, foarte upronpe
do Biblic gi Rvangheli, Imitativaea lui Cristas 86
lavedegte a f dakindit, dena hungul cpucilor, statu:
ul unei carpi oe nu.cmnoasie fnvochirea, eAminind
de cine vesenr eusce -, moreu prussplt sila
{pl de eetnala, in palida treeusii mpului gi a di:
vorsitabit arilor in vare git iradiat mesajul

a
‘A pune problem sispiniri gi cireulatie’ fai
mired lui Cristos inseamu, desigur, a pune prow
blema titmairilar de que sea bucural uevust’
carte de exceprie, compust a latin’, ~ime-o Hnba
avg, vignroast, deo mare trarsparenga st suly
tangs. Primele tracer, 30 mod acmeoificativ,
oan agteptat aprrigin Hparnlui, raapindinduse,
cam aponeam, prin opera copigtilar, ined Ynainte
de miflocul secoinhai gl XW-lea lin enptera, de pil

{Mai, 0 pind WShndeire france inmprimacs ti
apt n ashuptare:ilaterza de Ya 1282; can dint rea
duvere ilabiund (tipdniLa la Venegray este Am 1488;
Jn titap eo editia princepe a origmaint latin - un
pretiow iaranalnl -, ingen de aa tease Ta 1479 i

cclay! an cu prinea editieimpprimatl n Disned Co
ined de Dusle Alighivri) In weunlole care au ur-
mat, acose proces de difuzae en
ajmgird s8 cuprind ca inte-o ¥
my minnai intreaga Ruropi, dar gi, gratic uperei de
evanghetizare dust de misionasi po alte eentinen
te, marginile cunoscute ate pimiatulvis Lo alas
4 Bile, wei a alts carte de iedrwntee spiritual
ima font, inle-adevar, conform statistille, trada-
ifn mai route limit Aecit Pmitegio Ciiristi, Ope-
FB contemparani im anf etal ormalbi dintotdemna,
ea na a frcelat nd stan in atentis marilor apizite si
mu a Inuelat nicionats de 9 brani, fara densehire,
pe cei mick gi pe eei mari, oferird ramarera, m scur-

Ww
pores lent Limpului, bulsamal gi iovBpatare ne-
esr eugelaled duraie de portbetiune.

Patent usifel intoloye mai bine de-ce un mare
sie lraneee, pootul gi dzamatargnl Corneille, se
imajea. dator, In eovokul sit, 38 dea o enlendilt
Gluiclze im versuri a Imitapiumal ui Cristas
1852-1638), Asvfel se exphea, fesixur, eligile
aluse, incidental, arentet efnpi de person alititt wtit
de difecite oa precenpini gi orientsri profesiouale
atit de diverse in cradinga, precuim Jileralal si gue
diterul predamainis; Fontenelle, care firma ds:
pre eae eate “een mal fram carta Hin cile
S-a soris de mina amulu: cae} Evunyhelin viaw de
Ja Durenezen”; sm filwoful seudemivinn Leitiiz,
contemparan sl hoi Dimitrie Cantey esitival its
tar Sainte Toone; un islanie ca dule> Alice; a9
mace deoperilir provum Auplre, comancierul
Talrwe: sau, mui aproape de noi, maregalul Foch,
gi mull alk, cave eu xeounascut « Racare in fell
4 ta timopul for -, vapscitatea lacstimnabilA 9 sees
fei efit, ua fuarte aaa, de a da xégpns tocmat
tunur inlvcke gi aspizasit fundamertale sle orma-
lui, eufcualat merou e4 val gr arelagt mammchi
ils probleme vitale: seriul vies marnees snferin.oi
‘ia mostii, dilenta azupra efile mink, inven
ulause abuegaticl ca dimenen-ne Linniried irk
te vare, cua bine gtima, ommnl wr: pate fl eu udev
zat om dect fn parte; ei, pute, mai presus de

y
foviee, eoeu ce eugclul oregtin intuieyue Hira gress
fAcea vapacibale wei dew nferi, ye Wirinmal practi,
crezulvare lemvinied ¥ deutiit pentru dering He
reascl de rosthirgire @ sullo.ulud omens: gor
rind nn de la wre flasofie tual, el ds [a promi-
sale csi simple gi drepte a Kwaaghelici, iaieluast
ca urmare « fa Cristos, Kato, de alt(el, semaifica
fey de ohservat 28 mat vechile talméecii womdnesti
ale acestei eapadopere folozeau tn tillu, au [ius
ront, forma setazi comea athaizants, dir nels gl
Frames “De saree fui Frisia

Imitatio Christi = agvermut intia 0978 pe bie
be inern mlnbative din nordul PSeilor de Jos,
unde - ines de Ia afirgitol secolutnt al STV-lea - se
eristalizane 0 pauerniei migeare de yrimemire apiri=
Tuali, eunmeut8, de atnne’ ineepind, sub namele
de Devutéy Modema. "Modernitatea" devopinni xi
evlaviei eure u irae eitve noi, pening de nbunei
si de uouly, meritd ali ne retin) atumfia pentra c-
Teva uipe, dewurees, printr.a providentiall intnrs

‘un august Lata voile site “auld ia enor
3 peisajul de atunci al pracieii crostine, Aesntin
Maderva.a seprezcatal un taelor formalor de eon-
stlinfa de lung duract. Nu alla, desiqur, eae gi
explicagia foptului of doitagieneet tsi Créatoe - pe-
va de spivitualilate sinte-izina vel oral perfect loo-
dingete si Tupninile goested geuli - wow euuas, de

vI
tunel incexnd, contarnperana, in senanl eel ma
‘gun gl mai profind al esinnalui. Teaindg eave
Je de Ia invsticors mor predemmori ex Periital
Rnyabriek (ala einai ster, tw could al XLV-l0a,
marchewa de sl-fl Ineeputarile limbii Literue
neerlandexal, Decatis moderutc datoreaui. ewan se
siie, forte mulein priaral vind fai Gerhuad Groule
‘Fiado-1988), cunoscut gi sub musncle de Gerhare
cel Mure, inuemeivliru: "Foutilur viebit comune,
tartin cSliglrese: Ia a efrul sonal a tnt, prin
bre alti, si mavele umanis: ol Renusterii Evazinus,
iTgatral’priewn dev vinkit ol sflntului Thomas
Morus, Ageeatit uslel jn persywetiva momentului
imsagucn’ ul coneit moderse, miyearea despoe.cace
vurhita ni se tnfivigeaads en ath wai gritoare, in
acest rod al oi do excoppie - eartea dmitativon fut
Cristas -, indvomar fn care tat gen avut rai bem
gi AL Gurall spinital crogtin al Renagteri ne-a
fot ieaasanis eo aostre de myafsturd artoslé gi
puvuei proaspAtd, aemaxesta de atigmennl vegtaji-
wr al trevovil Bangulot,

Tmetoguimen li Cristes reprenints, wgedar, 0
perdi de devatinne-modernd in nnal wuts sensi
pe osre enta bine af Te anantiin pe suurt, spre fulu-
Salurel infulayer’ mai exact a rosLuviloy ei adinel
4 fn raport en propria nountrd vali spiritual

Tr primul rind, «ur pnten span of este vorba
Ae luo mmurea mideredl de fanuice, aplivalé Ina

VIL
vie: acelun plan strict personal. ande - od va fe
eure om ea ajungerca fore: cangtiiaye ba ana-
Luritetes infelegorh gt a harolui - eoaverlinow i
seam, de lapt, cotiturs 31 primeniro vadieal
Despre uncnalit enavare intenioars, avereu reince
pald, vegnivin stare de carare gi corajoasé exile
aro. vurboste Inilatianen Tak Chistes; gi, tn R608
1 peivined, caries era meniti <5 ramina, inter
dosti, oduead, uga earn moderns, in taste sere
File, este ac ca €i fei, fululdusuns, nenboeita con-
dilie a oriedeai mpivié exre ve ineumera Ta drum,
Dar diunul despre eave ne vorberie Imivagivace
este drumul lui Cristo, nom si prompt o dat ca
Dbiograiia flectzpi congline eenksente.

Modern’ cts, upoi, desir, mdlitaten
mmunicdrit sugeraid 3 preconizats de Lnisatiunen
Jui Cristos. Iw istoria Biserieii gi u epiritunltas
cresting in general, au eaisiat, cum este si res,
mei multe stedii, gi, in peuiivire vs aeeetia, ms
rimllastiluri eonerete de practicd wvligicast. lo
Binra ir care, Tm exterior, acoston au refleetat
cuudivit istorive gi eultorale Tocalo, parten :or de
acoperiatinl unian a fest, a data ey treeoeea tim.
plu, lovibit de dexuetisdine. Pentra o creding& i
tesnciatd pe Criss, Fial Dumnezeului oeket viv,
‘curmuuticesren reat et Doranal inernpar, cw £87
ide moarte, riiniuw feo -dineuiln de envactorn] ore
molnic gf teutabil al sulurilur-, chee tinereti

vu
sia unei modernity perpetae. Agnnind Lola lat
Gristos treram mod atit da diveet sf dee nersunal,
concentrind vista apimiasld pe resla prezenlil a
ss vehinlai min{it Dactiruia gi, inal
in acernmentul wGnlei vance, in
tmisteral euharistie al iubiri, Lmiiadinnted ut
Cristo tromncende Frosh tuale mlurile istorioe
de vial erawtiol. ef, dineolo de orioe aminunt
_sccidemal, mere ocuuilucil gi csemfiat la rvoarele
eomunieirii cu persoana Mintuitorulut insu,
Domnn! gi Seipinul Himpului. De aici Gir tadoia
18, fraxeximen imbietoure gi unic® a acestei capo-
Anpers, perlincua ci perpelud fay de accualitaces
reglind.
in slit, e-ar putea spune ci modamitaten
dovelinni preguse te fmitano Chnaty prowme gi
dda loeul apazte acordat persosnei umane fn xtrac-
furile acostui dialog deapre perferfinne. Interion-
varca secomandats de sutorsl Jontativnié - nen
stare de veghe sctiva $i de permanent interoyure
aj Lets Ovistas - prennpim, nil vor, amare
deplina gi verponsubild a cabiLayi de interlovutex
Noyiunes de persnant sreeind insinlew ageluia de
grup; nofismea de evlavie @ ravticume poxsounl
Si interinard trecird inuinten exercililor vuleetive
Sour av f palerinajols, irurcurile, aside celebrdat
Si eortegit fealive wie) ~ avesiea sint tot ariioa
rwenle” modbene, delve seglijabile. pe care

ia