Ideologii românești și est-europene PDF
Preview Ideologii românești și est-europene
CAIETELE VICTOR RIZESCU (coord.) Ideologii române[ti [i est-europene EDITURA Colecþia CAIETELE este coordonatã de PAUL CERNAT, COSMIN PER}A [i VICTOR RIZESCU. Apare împreunã cu revista Redactori: COSMIN PER}A, RAUL HULUBAN Coperta colec]iei: GHEORGHE BEJAN Tehnoredactare: IONU} TOLONTAN Secretariat tehnic: JENI GHINEA © Funda]iaAmfiteatru, Bucure[ti, 2008 Str. Mexic nr. 2, bl I3, sc. 1, ap. 1, sector 1, Bucure[ti DescriereaCIPaBiblioteciiNaţionaleaRomâniei Ideologiiromâneştişiest-europene / Victor Rizescu (coord.). - Bucureşti : Cuvântul, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-88613-5-0 I. Rizescu, Victor (coord.) 32(4) Ideologii [i istorii conflictuale: tradi]ii române[ti [i est-europene 8Victor Rizescu8 Dezbaterea ideologic` româneasc` s-a tradus \ntot- deauna printr-o confruntare a interpret`rilor istorice. Vii- torul a fost proiectat la noi cu fa]a \ntoars` spre trecut, tot astfel cum st`pânirea asupra prezentului a fost revendicat` de tabere rivale \n limbajul nara]iunilor fondatoare. |n mod firesc, ideologiile structurate \n jurul unor discursuri isto- rice au pus \n mi[care o redutabil` dinamic` a viziunilor is- torice orientate ideologic. Cel mai adesea, subiectul predi- lect al acestor istorii cu func]ie legitimatoare a fost tocmai critica structurilor ideologice ale epocilor anterioare. Pen- tru a plasa corect \n istorie curentele de idei române[ti cu aderen]` social`, care au influen]at spiritul public [i formele politicii,trebuies`\ncepemprinaclasadiverselelecturipar- tizane pe care ele le-au c`p`tat succesiv [i a le deslu[i resor- turile. Istoricul ideologiilor române[ti este nevoit s` r`t`- ceasc`, deci, printr-un labirint de istorii ideologice. La fel ca \n multe alte chestiuni, trebuie s` ne \ntreb`m \n ce m`sur` aceast` situa]ie este o maladie local` sau doar forma parti- cular` a unui fenomen universal. Chiar f`r` s` invoc`m arhaica [i \nr`d`cinata \nclina]ie uman` de a c`uta la cap`tul timpului perfec]iunea \ncepu- turilor, cu siguran]` politica reprezent`rilor istorice concu- rente nu a fost o inven]ie româneasc`. Istoricii ideilor i-au 5 reconstituitoriginile\nchiaracelelocuriundeadebutatvia]a politic` modern`. |nainte de a se ralia ideii de progres, re- volu]iile moderne au \nceput prin a se exprima \n termenii legitimit`]iirestaurate[iaupretinss`recuperezevechidrep- turi[iprivilegii,compromisedeguvern`riabuzive1.Ulterior, Revolu]iaFrancez`aservitcaooglind`–totmai\ndep`rtat` dar niciodat` acoperit` privirii – a alternativelor politice moderne.Aceasta af`cutcainterpretarea saneutr`s`apar` caoiluzie,oriceperspectiv`istoric`asupralaboratoruluipo- litic revolu]ionar antrenând o op]iune ideologic` cu reper- cusiuni\nprezentulautorului,dup`cumoriceasemeneaan- gajamentideologicageneratunanumitmoddeaevaluafap- tele, oamenii [i simbolurile ce populeaz` scena istoric` re- volu]ionar`.Acela[iexemplunearat`câtdedificil`estecri- ticaistoriilorideologice[itentativadeaie[idincercullorvi- cios: François Furet a respins lecturile istorice care confer` legitimitatedictaturiileninisteprininvocareaprecedentului iacobin, pentru a e[ua \ntr-o retoric` ce \nchide interpreta- rea revolu]iei [i a \ntregii culturi revolu]ionare \ntr-o critic` a totalitarismului din secolul al XX-lea2. |n orice caz, postmoderni[tii radicali nu se vor mira s` descopere \n mediul cultural românesc o asemenea plura- litate conflictual` a reprezent`rilor istorice cu func]ie ideo- logic`. Uniidintreei au putut afirmac` pendularea \ntre re- prezent`ri ale trecutului, \n absen]a oric`rei posibilit`]i de a le mai sorta prin apelul direct la fapte [i m`rturii, a ajuns s` defineasc` starea natural` de existen]` a omului cultivat. Lucru adev`rat mai ales \n ce prive[te episoadele de istorie cultural`: „[…] discu]ia despre Hobbes tinde s` se \nf`]i[eze totmaimultcaodisput`asuprainterpret`rilor existentede- cât asupra operei \ns`[i. Cât despre oper`, ea pare s` nu mai figureze decât ca un pretext aproape uitat al r`zboiului in- terpret`rilor \n curs de desf`[urare. […] Cu alte cuvinte, nu mai avem de-a face cu texte, nici cu substan]a trecutului is- toric, ci doar cu interpret`rile lor“3. 6 Nu trebuie s` ne \ntreb`m deci cât de normal este h`]i[ul românesc al perspectivelor istorice „situate“ ideologic, ci ca- reestetopografiasaparticular`.|nplus,dac`nusuntemdis- pu[is`subscriempesimismuluipostmodernistexprimat\nci- tatulanterior–dup`cum[tim,dejadestuldedemodat–,tre- buies`accept`mdistan]areacritic`[ic`utareaobiectivit`]ii ca pe un efort ne\ncetat. Ne-am obi[nuit s` privim instru- mentaliz`rile comuniste ale istoriei – o practic` obi[nuit` a dictaturilor – ca pe un fapt cunoscut, cu o existen]` indis- cutabil`(chiardac`interpretareapropus`deKatherineVer- dery – dup` care fenomenul nu trebuie abordat ca rezulta- tul exclusiv al manipul`rilor puterii, ci ca produsul com- peti]ieidintreactorisocialidiver[ipeopia]`abunurilorsim- bolice definit` prin controlul statului – s-a bucurat de prea pu]in` popularitate la noi). Anii postcomuni[ti ne-au obi[nuit, de asemenea, cu o competi]ie pentru autoritate simbolic` purtat` \n jurul memoriei comunismului sau al momentuluicultural1930.Posteritateatradi]iilordegândi- re istoric` de acest fel ini]iate \naintea instaur`rii comunis- muluinuafostrecunoscut`\ns`caunfaptdelasine\n]eles, [i \nc` mai pu]in au fost aceste curente de idei abordate ca forme redutabile de organizare a intereselor \n societatea timpului. A[a se face c`, dac` deform`rile cele mai naive [i populare ale istoriei au ajuns s` fie invocate ritualic – [i \n bun`m`sur`exorcizateinutil–\ncalitatedeproiec]iive[nic iradiante ale imaginarului colectiv, multe construc]ii istori- cecuoveritabil`func]ieideologic`\ntârzies`fieidentificate, cartografiate [i clasificate ca atare. O explica]ie este, des- igur, alergia postcomunist` fa]` de orice problematic` ce a c`p`tat conota]ii caracteristice \n epoca anterioar`. Printre altele, chiar termenul de „ideologie“ este acum folosit la noi mai mult \n accep]iunea foarte specific` de perspectiv` to- talizant` asupra lumii \n descenden]` gnostic` (cea mai cu- noscut`estedesigurdefini]ialuiAlainBesançon),[inu\ncea 7 mai larg` – preferat` spre exemplu de istoricii „contex- tuali[ti“ de felul lui Quentin Skinner – de discurs cultural conectat biunivoc cu dinamica social`. Chiar dac` nu reprezint` un caz particular de prolifera- re a reprezent`rilor istorice cu func]ie ideologic` – formu- late fie pentru a ap`ra ordinea instituit` fie pentru a-i con- testa legitimitatea –, România apar]ine unui spa]iu de civi- liza]ie \n care asemenea forme culturale au fost umplute cu un con]inut specific. |n toate ]`rile Europei de Est, epoca is- toric` ce a debutat \n preajma momentului 1800 s-a desf`[urat sub semnul unei continue dezbateri asupra mo- derniz`rii dup` model occidental. Pân` \n anii imediat ul- teriori celui de-Al Doilea R`zboi Mondial – cu prelungiri dincolo de ei, \n propor]ii diferite de la o ]ar` la alta – con- fruntarea dintre diversele proiecte [i strategii de dezvoltare s-a desf`[urat pe fundalul unui angajament puternic [i cvasi-consensual \n favoarea ideilor na]ionale [i a obiecti- velorconstruc]ieina]ionale.Continuaredefinireaidentit`]ii colective, \n rela]ie cu provoc`rile occidentaliz`rii, a fost co- relat` cu permanenta analiz` a structurilor sociale, perfor- man]elor economice [i tradi]iilor culturale ale locului, eva- luate dup` etalonul – adesea interpretat eronat [i simplifi- catabuziv–alaceleia[iciviliza]ii apusene.|nconsecin]`,fie- care familie ideologic` a revendicat \n folosul s`u istoria na]ional`, invocat` de fiecare dat` pentru a conferi autori- tate unei anumite abord`ri a imperativelor moderniz`rii. Lecturile conflictuale ale trecutului medieval [i premodern au fost urmate de altele, având ca obiect primele etape ale procesului de schimbare accelerat` sub impactul influ- en]elor externe. Ini]ial, asemenea interpret`ri ale caracte- risticilor [i traiectoriei istorice na]ionale aveau func]ia de a dezv`lui gradul de compatibilitate dintre corpul social lo- cal [i structurile civiliza]iei interna]ionale a capitalismului liberal. Ulterior, apelul la istorie a devenit necesar pentru a stabili [ansele de succes regional ale diverselor viziuni re- 8 volu]ionare menite s` \ndep`rteze neajunsurile aceleia[i or- dini burgheze. Putere [i opozi]ie Istoriaideologiilordinperioadamoderniz`riiprecomu- niste române[ti – care s-a desf`[urat pe parcursul a mai pu]in de un secol [i jum`tate – poate fi \mp`r]it` \n dou` mari etape, separate de pragul anilor 1860. |n fiecare dintre ele, o elit` social` [i politic` dominant` a fost supus` unei contest`ri violente din partea unei contra-elite intelectuale ale c`rei discursuri critice au invadat spa]iul public [i l-au controlat hegemonic. |n ambele cazuri, discursurile menite s`ra]ionalizezesistemulexistent[is`\iconfereobaz`ideo- logic` au ocupat o pozi]ie minoritar`. Mai \ntâi, elita boie- reasc` de origine premodern`, consolidat` prin Regula- mentele Organice, s-a confruntat \n acest fel cu contesta]ia culturii pa[optiste, primind un sprijin ideologic din partea discursuluiconservator.Ulterior,elitamodernizatoare gru- pat` \n jurul Partidului Liberal a avut de \nfruntat „cultura critic`“,alec`reiargumentecentraleaufostforjateini]ialde conservatorismulevolu]ionistalgrup`riiculturalejunimis- te,pentruafiapoi\nsu[ite,reelaborate[itraduse\nalteidio- muri ideologice – \ntotdeauna \ns` cu aceea[i ]int` social` principal`. De aceast` dat`, ra]ionalizarea intelectual` a statu-quo-uluiac`p`tatexpresiiincomparabilmaisofisticate, care [i-au f`cut \ns` apari]ia foarte târziu, \n anii 1920, prin sociologiile istorice complementare ale lui {tefan Zeletin [i EugenLovinescu–chiardac`elementedisparatealeacestor construc]ii teoretice au ap`rut cu ceva timp \nainte. Victoria politic` a liberalismului pa[optist – \n perioada ce a urmat \ndep`rt`rii protectoratului rusesc \n urma R`zboiului Crimeei [i a Conven]iei de la Paris – a mers \n paralel cu transformarea sa \ntr-o ideologie a guvern`rii – 9
The list of books you might like
