i managementul farmacologic al durerii la animale

103 Pages·2013·0.6 MB·Romanian

Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

IOSUD USAMVB Timi(cid:1800)oara

Scoala doctoral(cid:259): Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259)

Semiotica (cid:1800)i managementul
farmacologic al durerii la animale

Suport de curs electronic pentru studen(cid:1802)ii la doctorat

Partea a II-a.

Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1802)iei (cid:1800)i al durerii

Disciplina: Farmacologie veterinar(cid:259)
Îndrum(cid:259)tor (cid:1800)tiin(cid:1802)ific: Prof. Romeo Teodor Cristina, PhD., DVM

2012
1
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Cuprins(cid:378)

1. Tipuri de durere 3
1.1.1. Durerea generalit(cid:259)(cid:1802)i 3
1.2. Anticiparea (cid:1800)i reducerea durerii de tip chirurgical 7
1.2.1. Anticiparea schimb(cid:259)rilor în managementul durerii 8
1.2.2. Recunoa(cid:250)terea (cid:250)i controlul durerii 9
1.2.2.1. Varia(cid:1802)iile în r(cid:259)spunsul durerii 9
1.2.2.2. Diferen(cid:288)ierea durerii fa(cid:288)(cid:259) de alte afec(cid:288)iuni 9
1.3. Interven(cid:288)ia farmaco-terapeutic(cid:259) în inflama(cid:1802)ie (cid:1800)i durere 12
1.3.1. Analgezia operativ(cid:259) 12
1.4. Grupe de substan(cid:1802)e implicate în inflama(cid:1802)ie (cid:1800)i durere 15
1.4.1. Aminele 15
1.4.2. Substan(cid:1802)ele antihistaminice clasice 18
1.4.2.1. Efectele secundare ale antihistaminicelor 20
1.4.3. Blocan(cid:288)ii H 20
1
1.4.4. Blocan(cid:288)ii H 21
2
1.4.5. Inhibitorii eliber(cid:259)rii histaminei 22
1.4.6. Antagoni(cid:250)tii 5-hidroxitriptaminei 25
1.4.7. Peptidele 26
1.4.8. Mediatorii deriva(cid:288)i ai fosfolipidelor 30
1.4.9. Prostaglandinele 31
1.4.10. Leucotrienele (LT) 32
1.4.11. Factorul de activare plachetar(cid:259) (Platelet-activating factor - PAF) 33
1.4.12. Compu(cid:250)ii adenilici 34
1.5. Medicamentele antiinflamatorii nesteroidice (NSAID) 35
1.5.1. Salicila(cid:288)ii 36
1.5.2. Deriva(cid:288)ii anilinei 40
1.5.3. Deriva(cid:288)ii pirazolonici 40
1.5.4. NSAID moderne 43
1.5.5. Agen(cid:288)i diver(cid:250)i 47
1.6. Anestezia (cid:1800)i anestezicele 50
1.6.1. Deriva(cid:288)ii barbiturici 50
1.6.1.1. Deriva(cid:288)ii magneziului 55
1.6.2. Opioidele 50
1.6.2.1. Opioidele endogene 57
1.6.2.2. Opioidele exogene 58
1.6.2.3. Utilizarea în terapeutica durerii a opioidelor 58
1.6.3. Deriva(cid:1802)i izochinoleinici 67
1.6.4. Antagoni(cid:1800)tii opioizi 68
1.6.5. Antipireticele 76
1.6.5.1. Deriva(cid:1802)i ai pirazolonului 76
1.6.5.2. Deriva(cid:1802)ii acidului salicilic 77
1.6.5.3. D eriva(cid:1802)ii anilinici 78
1.6.5.4. Deriva(cid:1802)ii de chinolein(cid:259) 79
1.6.6. Anestezicele locale 80
1.6.7. Tranchilizantele (Neurolepticele) 84
1.6.7.1. Deriva(cid:288)ii fenotiazinici 84
1.6.7.2. Antagoni(cid:250)tii (cid:302) adrenergici 84
2
1.6.7.3. D eriva(cid:288)i benzodiazepinici 85
1.6.7.4. Deriva(cid:288)ii butirofenonici 86
1.6.8. Anticonvulsivantele 86
1. 7. Alte mijloace de terapie a durerii 88
1.7.1. Electroterapia de tip analgetic - aplica(cid:288)iile practice 88
1.7.1.1. Curen(cid:288)i de joas(cid:259) frecven(cid:288)(cid:259) cu efect analgetic 90
1.7.1.2. C uren(cid:288)ii Trabert 91
1.7.1.3. Curen(cid:288)ii stohastici 92
1.7.2. Stimularea nervoas(cid:259) electric(cid:259) transcutan(cid:259) (TENS) 92
1.7.3. Alte metode aplicabile 92
1.7.3.1. Stimularea analgetic(cid:259) prin curent galvanic. 93
1.8. Scheme concluzive 95
Bibliografie 100

NOTA LA REDACTAREA ACESTUI MATERIAL (cid:1799)I-A ADUS
APORTUL (cid:1799)I DOCTORANDUL IOAN COSMIN TUNS

2
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

1. Tipuri de durere

1.1. Durerea generalit(cid:259)(cid:1802)i

Prevenirea (cid:250)i controlul durerii a devenit o parte important(cid:259) a calit(cid:259)(cid:288)ii vie(cid:288)ii,
compasiunii (cid:250)i grijii fa(cid:1802)(cid:259) de pacient în medicina veterinar(cid:259), medicii veterinari fiind cei
care au responsabilitatea de a recunoa(cid:250)te, evalua, preveni (cid:250)i de a trata durerea (14,
16, 21, 25, 37, 48, 60).
Durerea ar trebui s(cid:259) fie considerat(cid:259) al patrulea semn vital dup(cid:259) temperatur(cid:259),
puls (cid:250)i respira(cid:288)ie (cid:250)i integrat(cid:259) în protocolul de evaluare a st(cid:259)rii pacientului (1, 22, 30).
Anumite st(cid:259)ri de s(cid:259)(cid:81)(cid:259)tate (cid:250)i manopere medicale cauzeaz(cid:259) durere la animale.
Aten(cid:288)ia la durere este fundamental(cid:259) pentru fiecare aspect al ingrijirii pacien(cid:288)ilor,
indiferent de starea pacientului sau motivul pentru prezentarea acestuia la medicul
veterinar. Gestionarea eficienta a durerii, necesit(cid:259) o cautare atent(cid:259) a semnelor (cid:250)i
adresarea celor mai corecte întreb(cid:259)ri proprietarului. Deoarece multe animale nu pot
prezenta semne evidente de durere, identificarea gradului de durere si de suferint(cid:259)
poate fi o provocare pentru clinician. Cel mai frecvent indiciu al durerii este
reprezentat de schimbarea comportamentului. Încorporarea managementului durerii
în medicina veterinar(cid:259) este de ajutor pentru to(cid:288)i practicienii (17, 22, 28, 30, 41).
Managementul durerii la câini si pisici a cunoscut o evolu(cid:1802)ie deosebit(cid:259) în ultimul
deceniu. Cercet(cid:259)rile recente se concentreaz(cid:259) pe anticiparea (cid:250)i prevenirea durerii,
precum (cid:250)i pe managementul farmacologic (cid:250)i non-farmacologic al durerii. Istoric se
credea c(cid:259) animalele nu simt durerea sau c(cid:259) ele o percep diferit fa(cid:288)(cid:259) de oameni. Ca o
concluzie la acest concept s-a sugerat c(cid:259) durerea care apare în urma unei manopere
chirurgicale sau a unei accident(cid:259)ri este benefic(cid:259) pentru animal, deoarece îi limiteaz(cid:259)
mi(cid:250)(cid:70)(cid:259)rile, prevenind apari(cid:1802)ia altor leziuni. În prezent exist(cid:259) o mai bun(cid:259) în(cid:288)elegere a
mecanismelor prin care durerea apare (cid:250)i se men(cid:288)ine. Acum este bine stabilit c(cid:259)
oamenii (cid:250)i animalele au c(cid:259)i nervoase similare pentru apari(cid:288)ia, conducerea si
modularea durerii (6, 8, 14, 16, 21, 25, 43, 48, 53, 60).
În conformitate cu principiul analogiei, deorece câinii (cid:1800)i pisicile au c(cid:259)i nervoase
(cid:1800)i neurotransmi(cid:288)(cid:259)tori care sunt similare (dac(cid:259) nu identice) cu cele ale oamenilor, este
foarte probabil ca (cid:1800)i animalele s(cid:259) perceap(cid:259) asem(cid:259)(cid:81)(cid:259)tor durerea. Medicii au o bun(cid:259)
perspectiv(cid:259) asupra modului de ac(cid:1802)iune a medicamentelor (cid:1800)i a combina(cid:288)iilor pe care le
folosesc în tratarea durerii. Durerea netratat(cid:259) scade calitatea vie(cid:288)ii la to(cid:288)i pacien(cid:288)ii (cid:250)i
3
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

(cid:80)(cid:259)re(cid:250)te perioada de recuperare dup(cid:259) interven(cid:288)ii, leziuni sau boal(cid:259). În prezent
analgezicele de ultim(cid:259) genera(cid:288)ie permit oamenilor si animalelor s(cid:259) duc(cid:259) o via(cid:288)(cid:259) mai
confortabil(cid:259). Acesta aduce beneficii pe de o parte pacientului, prin imbun(cid:259)(cid:87)(cid:259)(cid:288)irea
calit(cid:259)(cid:288)ii vie(cid:288)ii acestuia (cid:250)i reducerea complica(cid:288)iilor (cid:1800)i pe de alt(cid:259) parte posesorilor de
animale prin îmbun(cid:259)ta(cid:288)irea leg(cid:259)turii om-animal. Toate leziunile tisulare (cid:1800)i cele
rezultate în urma interven(cid:288)iilor chirurgicale provoac(cid:259) durere (12, 14, 16, 18, 26, 53).
Ca o consecin(cid:288)(cid:259) negativ(cid:259) a durerii, stresul mediat de sistemul endocrin va
conduce la cre(cid:250)terea seric(cid:259) a cortizolului, catecolaminelor, mediatorilor inflama(cid:1802)iei, ce
la rândul lor provoac(cid:259): tahicardie, vasoconstric(cid:288)ie, sc(cid:259)derea motilita(cid:288)ii intestinale,
întârzierea procesului de vindecare etc. În plus, traumatismele determin(cid:259) modific(cid:259)ri
nesesizabile cu ochiul liber la nivelul sistemului nervos central (Tabelul 1.1.).
De(cid:1800)i tradi(cid:1802)ional durerea a fost clasificat(cid:259) dup(cid:259) durat(cid:259), în acut(cid:259) sau cronic(cid:259), o
abordare mai potrivit(cid:259) ar fi de a considera durerea ca adaptativ(cid:259) (cid:1800)i maladaptativ(cid:259) (1).

Tabelul 1.1.
Terminologii asociate frecvent cu durerea (cid:250)i defini(cid:1802)iile lor (dup(cid:259): AAHA, 2007)(21).

Termen Defini(cid:288)ie
Durerea spontan(cid:259)(cid:3)(cid:250)i hipersensibilitatea la durere ca r(cid:259)spuns la leziunile tisulare
Durere adaptativ(cid:259)
(cid:250)i inflama(cid:288)ie. Apare în urma traumelor tisulare, r(cid:259)niri, interven(cid:288)i chirurgicale.
inflamatorie
Provoac(cid:259) suferin(cid:288)(cid:259). R(cid:259)spunde la tratament.
Durere adaptativ(cid:259) Durere tranzitorie ca r(cid:259)spuns la stimulul nociv. Dureri de intensitate redus(cid:259)(cid:3)(cid:250)i
nociceptiv(cid:259) care sunt relativ inofensive (cid:250)i protejeaz(cid:259) organismul de mediul înconjur(cid:259)tor.
Alodinia Durere cauzat(cid:259) de un stimul care nu conduce în mod normal la durere.
Analgezia Lipsa durerii, ca r(cid:259)spuns la stimularea care ar duce în mod normal la durere.
Suferin(cid:288)a Anxietate acut(cid:259) sau durere.
Disforia O stare de anxietate sau neliniste înso(cid:288)it(cid:259) adesea de vocalizare.
Hiperalgezia Un r(cid:259)spuns crescut la un stimul care este dureros în mod normal.
Durere maladaptativ(cid:259) Durerea spontan(cid:259)(cid:3)(cid:250)i hipersensibilitatea la durere, asociate cu deteriorarea sau o
neuropat(cid:259) leziune a sitemului nervos.
Durere maladaptativ(cid:259)
Hipersensibilitate la durere, care rezult(cid:259) din prelucrarea anormal(cid:259) a informa(cid:288)iei.
func(cid:288)ional(cid:259)
Durere maladaptativ(cid:259)
Durerea ini(cid:288)iat(cid:259) de o leziune primar(cid:259) sau disfunc(cid:288)ie la nivelul SNC.
central(cid:259) neuropatic(cid:259)
Modularea Alterarea sau adaptarea în func(cid:288)ie de circumstan(cid:288)e.
Analgezia Utillizarea a mai mult de un medicament cu ac(cid:288)iune diferit(cid:259) pt. o analgezie
multimodal(cid:259) optim(cid:259).
Durere ini(cid:288)iat(cid:259) sau cauzat(cid:259) de o leziune primar(cid:259), disfunc(cid:288)ie sau o disturbare
Durerea neurogen(cid:259)
tranzitorie la nivelul sistemului nervos central sau periferic.
Componenta fiziologic(cid:259) a durerii const(cid:259) din procesele de transduc(cid:288)ie, transmitere
Nocicep(cid:288)ia
(cid:250)i modulare de semnale neuronale generate ca r(cid:259)spuns la un stimul extern nociv
Durerea O experien(cid:288)(cid:259) neplacut(cid:259) senzorial(cid:259)(cid:3)(cid:250)i emotional(cid:259) asociat(cid:259) cu leziuni tisulare.
Îngrijirea paliativ(cid:259) Îngrijire ce amelioreaz(cid:259) o problem(cid:259) (adesea durere) fara legatur(cid:259) cu cauza
Durerea neuropatic(cid:259)
Durere ini(cid:288)iat(cid:259) de o leziune primar(cid:259) sau disfunc(cid:288)ie la nivelul SNV.
periferic(cid:259)
Analgezia preventiv(cid:259) Administrarea unui analgezic înainte de stimularea dureroas(cid:259).
O similitudine a formelor ce au o origine evolutiv(cid:259) separat(cid:259). Structuri similare pot
Principiul analogiei evolua pe c(cid:259)i diferite, proces cunoscut sub numele de evolu(cid:288)ie convergent(cid:259) sau
pot fi omoloage.
Sensibilitatea Hegtened, duce la modificarea pragurilor de durere central (cid:1800)i
Wind-up
periferic

4
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Durerea adaptativ(cid:259)
Este un r(cid:259)spuns normal la leziunile tisulare, incluzând adesea durerea
inflamatorie. Inflama(cid:1802)ia este o component(cid:259) major(cid:259) a numeroase tipuri de durere
(incluzând durerea acut(cid:259), urmarea interven(cid:288)iilor chirurgicale sau a traumelor (cid:1800)i
durerea cronic(cid:259) (ex. durerea din osteoartrit(cid:259)) (2, 11, 20, 23, 33, 34, 36, 39, 49, 52).
Mediatorii inflama(cid:288)iei sensibilizeaz(cid:259) c(cid:259)ile nervoase, aceasta conducând la
cre(cid:250)terea percep(cid:1802)iei durerii. Dac(cid:259) durerea adaptativ(cid:259) nu este controlat(cid:259) corect,
aceasta va produce modific(cid:259)ri fiziologice la nivelul m(cid:259)duvei spin(cid:259)rii (cid:250)i a creierului,
ceea ce va fi urmat(cid:259) de apari(cid:1802)ia durerii maladaptative (1, 37, 44, 48, 59).
Dureri maladaptative sunt considerate:
(cid:120) durerile neuropate(cid:3)(cid:1800)i
(cid:120) durerile de la nivelul sistemului nervos central.
În aceste situa(cid:1802)ii, de obicei talamusul serve(cid:250)te ca o sta(cid:288)ie releu, trimite impulsuri
nervoase de la periferie la cortex, dar poate deveni (cid:250)i un generator de durere
spontan(cid:259) dac(cid:259) durerea adaptativ(cid:259) devine maladaptativ(cid:259), devenind o durere de
natur(cid:259) central(cid:259) (1, 16, 37, 44, 48, 59).
O con(cid:250)tientizare a faptului c(cid:259) durerea acut(cid:259)(cid:3)(cid:250)i cronic(cid:259) se poate converti de la
durere adaptativ(cid:259) la durere maladaptativ(cid:259) ajut(cid:259) medicii veterinari s(cid:259) în(cid:288)eleag(cid:259) de ce
este atât de dificil s(cid:259) controleze durerea în unele situa(cid:1802)ii. Durerea de lung(cid:259) durat(cid:259) la
om, ca (cid:1800)i la animale, nu poate fi controlat(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i astfel mai multe dintre procesele
neurofiziologice implicate vor duce la o trecere de la durerea adaptativ(cid:259) la cea
maladaptativ(cid:259), considerat(cid:259) mai grav(cid:259)(cid:3)(cid:250)i greu de controlat (1, 16, 24, 26, 30, 44, 58).
Când aceasta se întâmpl(cid:259), adesea se poate recurge la terapia medicamentoas(cid:259)
specific(cid:259) cu N-methyl-D-aspartat (NMDA) receptor antagonist (amantadina) (cid:1800)i cu
gabapentin(cid:259), ambele vizând restabilirea transmiterii nervoase normale. Pacien(cid:288)ii
(umani (cid:1800)i animali) necesit(cid:259) tratamente (farmacologice (cid:1800)i/sau nonfarmacologice)
pentru ca durerea lor s(cid:259) poat(cid:259) fi controlabil(cid:259) (5, 7, 10, 19, 31, 40, 43, 46, 55).
Wind-up
Este un fenomen dureros ce se caracterizeaz(cid:259) printr-o sensibilitate dureroas(cid:259)
sporit(cid:259), care duce la modificarea pragurilor dureroase, atat la nivel central cât (cid:1800)i la
nivel periferic, în acest caz apari(cid:1802)ia durerii nu are legatur(cid:259) cu sursa original(cid:259).
Wind-up determin(cid:259) o agravare a durerii acute (cid:1800)i a fost folosit pentru a descrie
procesele care duc la apari(cid:1802)ia durerii maladaptative (14, 25, 28, 30, 56).
5
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Alodinia
Este durerea cauzat(cid:259) de un stimul care nu conduce în mod normal la apari(cid:288)ia
durerii dar poate fi o component(cid:259) a durerii maladaptative. De exemplu, o pisic(cid:259) în
pozi(cid:1802)ie patrupedal(cid:259), având o osteoartrit(cid:259) vertrebral(cid:259) netratat(cid:259), nu poate suporta nici
(cid:80)(cid:259)car trecerea unui fascicol luminos peste spatele s(cid:259)u (9, 17, 20, 28).
Pacien(cid:1802)ii pot prezenta atât durere adaptativ(cid:259) cât (cid:250)i durere maladaptativ(cid:259).
De exemplu, o pisic(cid:259) în curs de onicectomie, tr(cid:259)ie(cid:250)te intens durerea inflamatorie,
cu posibilitatea de a dezvolta durerea neuropat(cid:259) sau central(cid:259) pe termen lung, în
cazul în care durerea în timpul procesului de vindecare (cid:1800)i postoperator nu este
gestionat(cid:259) corespunzator (20).
O bun(cid:259) în(cid:288)elegere a condi(cid:288)iilor care duc la apari(cid:288)ia durerii ofer(cid:259) practicianului
capacitatea de a anticipa, interveni (cid:1800)i modula durerea (12, 16, 17, 22, 43, 53, 58, 61).
Alte surse de durere includ în durerea neinten(cid:288)ionat(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i discomfortul, asociat cu
procedurile medicale. Procedurile medicale care pot determina durere la animale
sunt: cateterismul i.v., cura(cid:288)area urechilor, alte tipuri de interven(cid:1802)ii asupra animalului
unde se apeleaz(cid:259) la conten(cid:1802)ie etc. La acestea se adaug(cid:259) durerile viscerale, gastro-
intestinale, uro-genitale, tulbur(cid:259)ri ale sistemului nervos (cid:1800)i problemele dermatologice.
De aceea pentru a reduce durerea sau discomfortul aparute în timpul manoperelor
adesea se pot utiliza opioidele (4, 9, 10, 14, 17, 40, 56).
Dac(cid:259) un animal trebuie conten(cid:1802)ionat sau imobilizat acesta întotdeauna va
prezenta dureri preexistente (cid:1800)i de aceea utilizarea anxioliticelor, sedativelor (cid:1800)i / sau
anestezia pot preveni cu succes apari(cid:288)ia durerii (12, 15, 29, 32, 38, 50, 55).
(cid:48)(cid:259)surile specifice de gestionare în aceste condi(cid:288)ii (cid:250)i proceduri pot include
tratamente farmacologice (cid:250)i / sau non-farmacologice sau pur (cid:250)i simplu o abordare
mai atent(cid:259) a fiec(cid:259)rui animal. Exist(cid:259) de asemenea unele proceduri (cid:1800)i condi(cid:1802)ii care de

obicei sunt recunoscute ca fiind provocatoare de durere la câine dar care pot fi
trecute cu vederea la pisic(cid:259).

Cel mai bun exemplu este cel al osteoartritei, afec(cid:1802)iunilor discului intervertebral (cid:1800)i
spondiloza la pisici, boli comune (cid:1800)i totu(cid:1800)i, multe dintre modific(cid:259)rile comportamentale
legate de aceste boli au fost atribuite de c(cid:259)tre medici mai degrab(cid:259) vârstei decât
durerii. Câinii si pisicile cunoscute cu „probleme de comportament” au la baza
adesea o problem(cid:259) medical(cid:259) care este direct legat(cid:259) de durere (2, 4, 6, 11, 18, 20,
21, 22, 25, 28, 33, 36, 39, 47, 51, 54).
6
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

În Tabelul 1.2 sunt prezentate condi(cid:288)iile în care durerea poate fi subestimat(cid:259) sau
chiar trecut(cid:259) cu vederea. De exemplu, pisicile care nu urineaza corespunz(cid:259)tor sau cu
greutate, pot avea afec(cid:288)iuni care genereaz(cid:259) algie la nivelui tractului urinar. În aceste
cazuri, gestionarea corect(cid:259) a durerii joac(cid:259) un rol foarte important în tratarea corect(cid:259)
a animalului (16, 21).
Tabelul 1.2.
Cele mai frecvente surse asociate durerii (Sintez(cid:259) dup(cid:259): 21, 25, 58).

Sursa durerii Cauze
Cardiopulmonare Insuficien(cid:288)a cardiac(cid:259) congestiv(cid:259), pleurit(cid:259), accidente vasculare, trombolism.
Oncologice În cancer
Dermatologice Otite, prurit sever, arsuri, r(cid:259)ni cronice, abcese, celulit(cid:259).
Dentare Tumori orale, leziuni orale, fracturi, abcese dentare, ulcere, stomatite.
Constipa(cid:288)ii,obstruc(cid:288)ii,megacolon,gastroenterit(cid:259) hemoragic(cid:259), pancreatite,
Gastrointestinale
dilata(cid:288)ii gastrice, volvulus, corpi str(cid:259)ini.
Cele mai frecvente la pisici. Afectiuni musculare, artrite, boli degenerative ale
Musculo-scheletice articulatiilor, leziuni ale tendoanelor sau ligamentelor, afec(cid:288)iuni ale discului
intervertebral, spondiloz(cid:259), osteodistrofie, disloc(cid:259)ri.
Oculare Boli ale corneei si ulcere, glaucoma, uveite.
Litiaza uretral(cid:259), leziuni ap(cid:259)rute în urma f(cid:259)(cid:87)(cid:259)rilor, boli ale tractului urinar,
Urogenitale
cistite, insuficien(cid:288)(cid:259) renal(cid:259) acut(cid:259), obstruc(cid:288)ii ale tractului urinar, vaginite.
Examinarea animalului, recoltarea probelor de sânge (cid:250)i urin(cid:259), radiografiile,
Manoperele medicale examenele ecografice, suprafe(cid:288)ele dure pot s(cid:259) creasc(cid:259) durerea la un animal
suferind.
Manopere chirurgicale Ovariohisterectomii, castr(cid:259)ri, onicectomie (cid:250)i toate procedurile chirurgicale.
Neurologice Neuropatiile diabetice

1.2. Anticiparea (cid:1800)i reducerea durerii de tip chirurgical

Nivelul de durere asociat cu interven(cid:288)ii chirurgicale poate fi anticipat într-o
anumit(cid:259) m(cid:259)sur(cid:259). În general, traumele (cid:288)esuturilor, determin(cid:259) mai mult(cid:259) durere, pentru
(cid:70)(cid:259) durerea este propor(cid:288)ional(cid:259) cu cre(cid:250)terea nivelului circulant de citokine (12, 30, 59).
Procedurile chirurgicale sunt întotdeauna dureroase. Chirurgia abdominal(cid:259)
general(cid:259) de exemplu, produce mai mult(cid:259) durere decât chirurgia (cid:288)esuturilor
superficiale. Procedurile ortopedice pot cauza durere sever(cid:259)(cid:3)(cid:250)i de lung(cid:259) durat(cid:259).
Manoperele chirurgicale repetate pot fi mult mai dureroase decât interven(cid:288)ia
ini(cid:1802)ial(cid:259), datorit(cid:259) schimb(cid:259)rilor biochimice care au loc la nivelul m(cid:259)duvei spin(cid:259)rii (cid:250)i a
creierului, datorit(cid:259) stimul(cid:259)rii repetitive (cid:250)i prelungite a stimulilor algici (durere
maladaptativ(cid:259)). O tehnic(cid:259) chirurgical(cid:259) bun(cid:259) asociat(cid:259) cu traume tisulare minime ajut(cid:259)
întotdeauna la atenuarea durerii. Pentru a optimiza managementul durerii (cid:1800)i a
îmbun(cid:259)(cid:87)(cid:259)(cid:1802)i siguran(cid:1802)a anesteziei este recomandabil(cid:259) abordarea perioperatorie pentru
gestionarea durerii (18, 21, 22, 26, 35, 41, 48, 53, 57, 58).
Momentul administr(cid:259)rii medicamentelor pentru a preveni durerea este foarte
important. De exemplu, administrarea unui opioid înainte de începerea unei
7
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

manopere chirurgicale este cu mult mai benefic(cid:259) decât administrarea acelora(cid:1800)i doze
dup(cid:259) aceea. Administrarea unui opioid ca anestezic în premedica(cid:288)ie, nu numai c(cid:259)
ajut(cid:259) la atenuarea durerii, dar ajut(cid:259)(cid:3)(cid:250)i la atenuarea r(cid:259)spunsului algic (cid:1800)i deasemenea,
mic(cid:1800)oreaz(cid:259) dozele necesare de anestezice pentru inducerea (cid:1800)i între(cid:1802)inerea
anesteziei (8, 10, 13, 17, 22, 31, 36, 58).
Unele opioide au durata de ac(cid:288)iune foarte scurt(cid:259)(cid:3) (cid:250)i au un efect în platou
(butorfanolul), în timp ce altele (buprenorfina) au o durat(cid:259) lung(cid:259) de ac(cid:288)iune dar debut
întârziat (cid:250)i au nevoie de timp pentru efectul maxim. În(cid:288)elegând aceste diferen(cid:288)e
farmaceutice putem s(cid:259) ne asigur(cid:259)m c(cid:259) medicamentele sunt folosite în mod
corespunz(cid:259)tor (cid:250)i cu cea mai mare eficacitate.
Administrarea adecvat(cid:259) intraoperator (cid:250)i postoperator a anestezicelor va cre(cid:250)te
confortul pacien(cid:1802)ilor (cid:250)i va ajuta mult recuperarea din anestezie. Deasemenea poate
(cid:86)(cid:259) ajute la prevenirea apari(cid:1802)iei durerii maladaptative (8, 18, 32, 36, 45, 46, 50).

1.2.1. Anticiparea schimb(cid:259)rilor în managementul durerii

Managementul durerii trebuie s(cid:259) fie urmat de supravegherea continu(cid:259) a
animalului (cid:250)i analiza permanent(cid:259) a terapiei aplicate (doz(cid:259)(cid:3)(cid:1800)i medicamente folosite)
pentru a satisface toate nevoile pacientului. Adesea semnele durerii pot s(cid:259) apar(cid:259)
dup(cid:259) externarea animalelor, la relativ pu(cid:1802)in timp dup(cid:259) ce pacientul a revenit acas(cid:259),
cel mai adesea atunci când sedarea rezidual(cid:259) sau anestezicul local dispare din
organism. Mai mult, unele animale a capacitatea de a „masca” semnele

comportamentale ale durerii în timp ce sunt internate într-o clinic(cid:259), semnele durerii
revenind evidente, doar la domiciliu într-un mediu familiar animalului (2, 22, 53, 56).
De aceea proprietarii animalelor trebuie s(cid:259) fie consilia(cid:1802)i (cid:1800)i cu privire la acest
aspect, trebuind s(cid:259) cunoasc(cid:259) medica(cid:1802)ia specific(cid:259) în aceste situa(cid:1802)ii (9, 21, 57, 60).
Adesea analgezicul (cid:1800)i/sau dozele acestora sunt necesar a fi modificate în func(cid:288)ie
de statusul pacien(cid:1802)ilor. De exemplu dac(cid:259) unui câine cu osteoartrit(cid:259) îi sunt
administrate regulat NSAID (cid:250)i mai apoi acesta va trebui s(cid:259) sufere o interven(cid:288)ie
chirurgical(cid:259) la nivel gastro-intestinal, existând riscul hipovolemiei, acestuia i se va
administra un alt tip de medica(cid:288)ie (34, 39, 47, 49, 51).
Medicul veterinar trebuie s(cid:259) se a(cid:250)tepte la mari varia(cid:288)ii în controlul durerii din
afec(cid:1802)iunile de tip progresiv la animale (ca de exemplu în osteoartrite, spondiloze,
afec(cid:288)iuni ale coloanei vertebrale, cancer etc.), acesta trebuind s(cid:259) aibe atitudinea
terapeutic(cid:259) cea mai potrivit(cid:259) tipului afec(cid:1802)iunii (2, 16, 17, 21, 46, 48, 58).
8
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

1.2.2. Recunoa(cid:250)terea (cid:250)i controlul durerii

1.2.2.1. Varia(cid:1802)iile în r(cid:259)spunsul durerii

De(cid:250)i toate animalele simt durerea, intensitatea acesteia poate varia foarte mult în
func(cid:288)ie de vârst(cid:259), specie si individ. De exemplu, nou n(cid:259)scu(cid:288)ii au c(cid:259)ile nervoase
intacte, capabile pentru transmiterea durerii, îns(cid:259) nu pot exprima durerea asemeni
animalelor adulte. Câinii (cid:250)i pisicile au tendin(cid:288)a de a ascunde durerea ca (cid:250)i un
mecanism de protectie.
Cu toate acestea, lipsa expresiei dureroase sau probele pasive nu indic(cid:259)
neap(cid:259)rat faptul c(cid:259) ace(cid:1800)ti pacien(cid:1802)i nu se confrunt(cid:259) cu consecin(cid:1802)ele negative ale
durerii. Unele animale prezint(cid:259) dureri reziduale, rezultate în urma unei interven(cid:1802)ii
chirurgicale sau a unui prejudiciu patofiziologic, în timp ce alte animale par s(cid:259) se
întoarc(cid:259) rapid la o stare normal(cid:259), f(cid:259)(cid:85)(cid:259) fenomene de durere rezidual(cid:259) evidente.
(cid:53)(cid:259)spunsurile la interven(cid:1802)iile chirurgicale (cid:1800)i prejudiciul la terapie sunt caracteristici
unice pentru fiecare individ în parte, iar diferen(cid:1802)ele reflect(cid:259) întotdeauna varia(cid:1802)ia
genetic(cid:259) în factori a acestora cum ar fi: num(cid:259)rul, distribu(cid:1088)ia(cid:3)(cid:1800)i morfologia receptorilor
proprii pentru opiacee (10, 24, 31, 40).
Studiile au eviden(cid:1802)iat c(cid:259) anumite rase de câini (cid:1800)i de pisici pot prezenta o
sensibilitate superioar(cid:259) la stimulii externi (cid:1800)i interni (cid:1800)i astfel sunt mai u(cid:250)or de stresat
decât altele Dac(cid:259) acest lucru reflect(cid:259) stiluri diferite de comunicare, modele de
excitare, sau percep(cid:1802)ia diferit(cid:259) a durerii, nu este înc(cid:259) cunoscut în totalitate.
Ce se (cid:1800)tie cu certitudine este c(cid:259); animale diferite supuse aceleia(cid:1800)i proceduri
medicale pot avea sau exprima durerea într-un mod diferit. În plus, un singur individ
poate experimenta mai multe tipuri de durere la un moment dat (19, 21, 26, 40, 41).
De exemplu, animale în vârst(cid:259) cu osteoartrit(cid:259) care sufer(cid:259) o interven(cid:1802)ie
chirurgical(cid:259) pentru a elimina o mas(cid:259) tumoral(cid:259) pot avea dureri musculo-scheletice,
datorit(cid:259) pozi(cid:1802)ion(cid:259)rii în cursul procedurii chirurgicale, în plus fa(cid:1802)(cid:259) de durerea asociata
cu interven(cid:288)ia în sine (25).

1.2.2.2. Diferen(cid:288)ierea durerii fa(cid:288)(cid:259) de alte afec(cid:288)iuni

Evaluarea comportamentului (cid:1800)i luarea examenului fizic de la fiecare animal
consultat este o parte integrant(cid:259) a istoricului bolii acestuia (Tabelul 1.3.).
9
Suport de curs Scoala Doctoral(cid:259) – Medicin(cid:259) Veterinar(cid:259) USAMVB Timi(cid:1800)oara

Partea II. Managementul farmaco-terapeutic al inflama(cid:1072)iei (cid:1070)i al durerii Cursuri Prof. Dr. Romeo T. Cristina

Cunoa(cid:250)terea comportamentului normal al pacientului este esen(cid:288)ial(cid:259) pentru
identificarea durerii (cid:1800)i aplicarea unui tratament corect. În acest sens p(cid:259)rerea
proprietarului este de nepre(cid:288)uit în analizarea comportamentului anormal legat de
durerea animalului, deoarece proprietarul î(cid:250)i cunoa(cid:250)te cel mai bine animalul.
Tabelul 1.3.

Principalele semne ale durerii la animale (Sinteza dup(cid:259): 16, 21, 45, 48, 61).

Semne generale Semne specifice
Pierderea comportamentului
Sc(cid:259)derea activita(cid:288)ii, deplas(cid:259)rii (cid:250)i a apetitului.
normal
Vocalizare, agresiune, sc(cid:259)derea interac(cid:288)iunii cu alte animale sau
Exprimarea unui comportament
membrii ai familiei, alterarea expresiei faciale, a posturii, odihn(cid:259)
anormal
prelungit(cid:259), ascundere.
Cre(cid:250)terea tensiunii corpului sau tres(cid:259)rirea ca r(cid:259)spuns la palparea
Reac(cid:288)ia la atingere (cid:88)(cid:250)oar(cid:259) a regiunilor lezate sau a regiunilor ce pot prezenta durere:
ex:gât, spate, (cid:250)old, cot.
Cre(cid:250)terea ritmului cardiac, frecven(cid:288)ei respiratorii, temperaturii
Modificarea parametrilor fiziologici
corporale, a tensiunii arteriale, dilatarea pupilei.

Semnele comportamentale de durere, inclusiv modificarea comportamentului
normal, cât (cid:1800)i apari(cid:1802)ia de noi comportamente anormale, pot fi adesea subtile (cid:1800)i de
aceea pot fi u(cid:1800)or neobservate de c(cid:259)tre proprietari (cid:250)i veterinari.
De aceea abordarea sistematic(cid:259)(cid:3)(cid:250)i atent(cid:259) a animalului, precum (cid:1800)i investigarea
mediului s(cid:259)u de via(cid:288)(cid:259) pot fi puncte esen(cid:288)iale în identificarea modific(cid:259)rilor de
comportament (cid:250)i a parametrilor pato-fiziologici (9, 12, 21, 25, 38, 40, 42).
Manifest(cid:259)ri fiziologice cum ar fi: cre(cid:1800)terea tensiunii arteriale, sau dilatarea
pupilelor pot fi manifest(cid:259)ri ale durerii sau stres-ului, dar nu trebuie s(cid:259) fie invocate ca
indicatori unici de durere, pentru c(cid:259) linia de demarca(cid:1802)ie dintre disconfort (cid:1800)i durere
este adesea imprecis(cid:259).
Practicianul trebuie s(cid:259) evalueze în toate situa(cid:1802)iile condi(cid:1802)iile care au provocat
senza(cid:288)ii dureroase, (variind de la iritarea pielii pân(cid:259) la un disconfort sever) (cid:1800)i doar
apoi apoi s(cid:259) stabileasc(cid:259) dac(cid:259) managementul durerii este adecvat.
În timpul consultului, dac(cid:259) exist(cid:259) vre-o nelamurire, cel mai bine e s(cid:259) administr(cid:259)m
un analgezic (cid:1800)i apoi s(cid:259) facem evaluarea st(cid:259)rii pacientului (22, 26, 35, 43, 48, 52).
Când se impune gestionarea durerii, se va face un plan terapeutic, care se va
ata(cid:250)a fi(cid:250)ei medicale a animalului, acesta actualizându-se ori de câte ori este
necesar. Ca o recomandare, la pacien(cid:288)ii cu durere chirurgical(cid:259) sau traumatic(cid:259) de tip
10