Gnozele dualiste ale Occidentului

376 Pages·2002·1.884 MB·Romanian

by  Ioan Petru Culianu

Colec]ie coordonat\ de Tereza Culianu-Petrescu
Ioan P. Couliano, Les gnoses dualistes d(cid:146)Occcident. Histoire et mythes
' Plon, 1990
' Editura Polirom pentru prezenta edi(cid:254)ie, 2002
www.polirom.ro
Editura POLIROM
B-dul Copou nr. 4, Ia”i, P.O. BOX 266, 6600
B-dul I.C. Brªtianu nr. 6, et. 7, Bucure”ti, P.O. BOX 1-728, 70700
Descrierea CIP a Bibliotecii Na(cid:254)ionale a Rom(cid:226)niei:
(cid:160)
CULIANU, IOAN PETRU
Gnozele dualiste ale Occidentului / Ioan Petru Culianu; trad. de Tereza

Culianu-Petrescu; cuv‘nt ‘nainte al autorului,
postf. de H.-R. Patapievici (cid:150) Ia”i: Polirom,2002
(cid:160)
376 p., 20 cm (Biblioteca I.P. Culianu)
ISBN: 973-683-909-5
I. Culianu-Petrescu, Tereza (trad.)
II. Patapievici, Horia-Roman (postf.)
216
Printed in ROMANIA
ISTORIE {I MITURI
Edi]ia a doua
Traducere de Tereza Culianu-Petrescu
Cuv‘nt ‘nainte al autorului
Postfa]\ de H.-R. Patapievici
POLIROM
2002
Pentru H.S.
(cid:146)ayn al-Shams wa(cid:146)l-Bah(cid:226)(cid:146)
The mind is its own place, and in it self
Can make a Heav(cid:146)n of Hell, a Hell of
Heav(cid:146)n.
Milton, Paradise Lost I, 254-55

Cuv‘nt ‘nainte
Din motive dificil de expus ‘n c‘teva cuvinte, edi]ia francez\
original\ a acestei c\r]i apare la un an dup\ traducerea italian\ publi-
cat\ de Jaca Book sub titlul I Miti dei dualismi occidentali: Dai
sistemi gnostici al mondo moderno. Nu cred c\ situa]ia din Italia,
unde primul tiraj al c\r]ii s-a epuizat ‘n c‘teva luni, se va repeta ‘n
Fran]a. ~n Italia, cuv‘ntul (cid:132)gnosticism(cid:148) are, mult mai mult dec‘t ‘n
Fran]a, unde nu este cunoscut dec‘t prin erudi]ia elegant\ a lui
Henri-Charles Puech [i traducerea tardiv\ a Religiei gnostice a lui
Hans Jonas, o rezonan]\ magic\ (Michel Tardieu, cu siguran]\ unul
dintre cei mai mari exper]i ai gnozei la ora actual\, este prea esoteric
pentru publicul nespecialist).
M-am obi[nuit s\ fiu criticat din cele mai diferite pricini, ‘n
special de la apari]ia acestei c\r]i ‘n Italia [i de la traducerea englez\
a lucr\rii mele (cid:201)ros et magie (cid:224) la Renaissance ‘ncoace. De la critici
am aflat c\ s‘nt un structuralist suspect, un pluralist f\r\ jum\t\]i de
m\sur\, un adversar al [colii germane de istorie a religiilor, avocatul
anumitor ciudate libert\]i mentale [i sociale [i ‘nc\ multe altele. N-a[
avea nimic ‘mpotriv\ dac\ toate acestea ar fi [i adev\rate. La ora la
care publicul ‘l apaud\ pe Allan Bloom, chiar [i un moderat poate
p\rea revolu]ionar. A fost ‘ns\ deosebit de pl\cut pentru mine s\ am
cititori precum ElØmire Zolla, Grazia Marchian(cid:242), Mario Baudino,
Alfredo Cattabiani, Giuseppe Conte, Sergio Noja, Armando Massarenti
[i at‘]ia al]ii...
E indispensabil s\ consacr\m c‘teva cuvinte preistoriei acestei
c\r]i. Ini]iatorul meu ‘n misterele gnozei a fost Ugo Bianchi, la
Milano, din 1973 p‘n\ ‘n 1976: nu cunosc un altul mai bun. La Paris,
am avut [ansa de a descoperi ‘n persoana lui Michel Meslin un ghid
savant [i atent ale c\rui observa]ii subtile [i perspicace m-au ajutat s\
evit ‘n multe r‘nduri erorile care ne p‘ndesc pe to]i ‘n nesf‘r[itele
noastre studii. A[ vrea s\-i exprim aici ‘ntreaga mea gratitudine pentru
8 I.P. CULIANU
sfaturile date cu amabilitate timp de at‘]ia ani; ‘i datorez de asemenea
un ajutor nepre]uit ‘n corectarea manuscrisului, sarcin\ pe care a
‘mp\r]it-o cu Dl Jean-Luc Pidoux-Payot [i cu Dnii profesori (de la
Sorbona) Pierre Aubenque, Jean-Claude Fredouille [i AndrØ Vauchez.
~n ciuda v‘rstei sale ‘naintate [i a bolii, ‘n ciuda faptului c\ ne
r\m‘nea pu]in timp pentru proiecte comune, Mircea Eliade m-a sus-
]inut f\r\ gre[ ‘n to]i cei treisprezece ani c‘t a durat redactarea acestei
c\r]i. Din 1978 p‘n\ la dispari]ia-i prematur\, Maarten J. Vermaseren
m-a ajutat la stabilirea bibliografiei. Gerard Luttikhuizen m-a ‘nv\]at
elementele de baz\ ale limbii copte; s-a ar\tat indulgent ‘n timpul
examenelor, la care l-a convocat pe egiptologul Herman te Velde. Cea
mai mare parte a acestei c\r]i a fost scris\ la Wassenaar, l‘ng\ Haga,
unde am petrecut un an ca Fellow in Residence al NIAS (Netherlands
Institute for Advanced Studies); este o datorie agreabil\ pentru mine
s\ le mul]umesc aici directorului, Dl Profesor D. van de Kaa, perso-
nalului [i colegilor mei Peter Boekholt, Uta Janssens, Walter Gerbino
[i multor altora.
O parte a acestei lucr\ri a fost prezentat\ mai ‘nt‘i la un curs ]inut
‘n prim\vara anului 1986 la Universitatea din Chicago, ‘n calitate de
Visiting Professor [i Hiram Thomas Guest Lecturer, [i ‘ntr-o conferin]\
rostit\ ‘n mai 1987 la aceea[i universitate, ‘n cadrul Nathaniel Colver
Lectures. Pentru tot ceea ce am ‘nv\]at de la ei, ‘mi face pl\cere s\ le
mul]umesc aici studen]ilor mei Carol Anderson, Philip Cray, Ramona
Hartweg, Richard Heinemann [i Karen Pechilis, ca [i auditorilor mei
Eugene Clay, Terry Sparkes [i Hillary Wiesner. Datorit\ colegilor mei
de la Divinity School, [ederile mele repetate la Chicago au fost
deosebit de interesante pentru mine. P\strez amintirea unei discu]ii
pasionante despre mit, la care au participat Wendy Doniger [i David
Tracy, precum [i a primirii c\lduroase pe care mi-au f\cut-o profesorii
G. Ahlstrom, H.D. Betz, J. Brauer, F.I. Gamwell, R.M. Grant,
J.M.Kitagawa, B. McGinn, F. Reynolds, A.C. Yu [i so]iile lor.
Timp de zece ani, am primit cu relativ\ regularitate volume [i
extrase de la numero[i mae[tri [i colegi: Ugo Bianchi, R. van den
Broek, M.V. Cerutti, Carsten Colpe, Jacques Duchesne-Guillemin,
Mircea Eliade, Giovanni Filoramo, Jarl Fossum, Florentino Garcia,
Gherardo Gnoli, Hans Kippenberg, Giancarlo Mantovani, Michel
Meslin, Gilles Quispel, Tito Orlandi, Julien Ries, Giulia Sfameni
Gasparro, Alan F. Segal, G.G. Stroumsa etc. ~i asigur pe to]i de
recuno[tin]a mea.
GNOZELE DUALISTE ALE OCCIDENTULUI 9
~n general, un autor se m‘ndre[te s\ citeze ‘n bibliografie un
num\r c‘t mai mare de izvoare; eu m\ felicit, dimpotriv\, de a nu fi
citat dec‘t poate un sfert din c‘te am citit. Pentru prima dat\, am
‘ntreprins aici o analiz\ a miturilor vehiculate de curentele religioase
dualiste; scopul meu nu a fost s\ scriu o lucrare de referin]\. Am
renun]at deci la citarea celor mai multe dintre lecturile mele [i n-am
urm\rit firul problemelor istorice dincolo de ceea ce era strict necesar
acestei c\r]i.
~n timpul ultimelor luni de redactare, ‘n 1986, mi s-a ‘nt‘mplat s\
petrec [i optsprezece ore pe zi ‘n fa]a computerului. Mi-ar fi fost
imposibil s\ g\sesc rezervele de energie necesare f\r\ g‘ndul constant
[i sprijinul dat de H.S. Dedica]ia purtat\ de paginile de fa]\ exprim\
mai mult dec‘t gratitudine din partea mea.
I.P.C.
Chicago, 19 septembrie
1989