MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar ggghhhiiiddd dddeee bbbuuunnneee ppprrraaaccctttiiiccciii pentru educaţia timpurie 2008 a copiilor între 3 - 6/7 ani GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE A COPIILOR ÎNTRE 3-6 / 7 ANI Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar Ghidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani a fost realizat în cadrul Proiectului pentru Educaţie Timpurie Incluzivă, din cadrul Programului de Incluziune Socială cofinanţat de Guvernul României şi Banca Mondială. Mulţumim Grădiniţei cu Program Prelungit CSIPIKE-Sfântu Gheorghe, Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 3 Step by Step-Tulcea, Grădiniţei nr. 1-Videle şi Grădiniţei Waldorf-Pucioasa, pentru amabilitatea de a oferi poze pentru ilustrarea prezentului ghid. 2 Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani CUVÂNT ÎNAINTE Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa unui individ prin consecinţele durabile pe care le are asupra dezvoltării ulterioare a acestuia. Ultimele cercetări au demonstrat şi argumentat modul în care trebuie abordată această perioadă de vârstă insistând pe practicile adecvate de îngrijire şi educaţie a copilului mic. Ideea centrală este aceea că fiecare copil este unic iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare în toate deciziile luate în privinţa lui, cu scopul primordial de a-l ajuta să se dezvolte deplin. Ghidul are ca reper primordial COPILUL! Tot ceea ce ştim, credem şi gândim despre copil se reflectă în tot ceea ce facem pentru el. Cu cât ne vom apropia mai mult de el şi îl vom înţelege mai bine, cu atât vom învăţa mai multe despre ceea ce ar trebui să facem pentru a-l ajuta să crească şi să se dezvolte la nivelul întregului potenţial de care dispune. În educaţie nu există reţete, există experienţă acumulată, idei, teorii bazate pe cercetări noi, practici confirmate care şi-au demonstrat în timp eficienţa, valori, principii, reguli. Succesul educaţiei se bazează pe adaptarea demersului educaţional la nevoile individuale ale fiecărui copil. Ghidul de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de 3-6/7 ani reprezintă un instrument de lucru pentru cadrele didactice care lucrează cu copiii de vârstă timpurie cu scopul: - de a crea o perspectivă comună şi unitară în rândul tuturor cadrelor didactice asupra dezvoltării şi educaţiei copilului în perioada timpurie; - de a promova practicile educaţionale care stimulează şi susţin dezvoltarea copilului; - de a sprijini deciziile pedagogice ale cadrelor didactice în practica zilnică; - de a oferi sprijin în aplicarea cerinţelor Curriculumului Naţional. 5 Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Cunoaşterea creşterii şi dezvoltării copilului este absolut necesară pentru înţelegerea fiziologiei şi patologiei vârstei. Ele sunt procese complementare. Creşterea se referă la schimbările specifice de ordin fizic şi creşterea în dimensiune. Dezvoltarea este definită ca sporirea în complexitate sau modificare de la forme simple la forme mai complexe şi mai detaliate. Este un proces ordonat continuu în care copilul dobândeşte cunoştinţe, achiziţionează deprinderi, dezvoltă comportamente adecvate, adaptabile, se autodefineşte în raport cu sine şi cu ceilalţi. Factorii ereditari şi de mediu, unici în cazul fiecărui copil, influenţează ritmul şi calitatea dezvoltării copilului – de aici diferenţierea atât de semnificativă a dezvoltării copilului. Respectarea drepturilor fiecărui copil, asigurarea egalităţii şanselor la educaţie, valorizarea sinelui (cultivarea respectului faţă de sine, a stimei), dezvoltarea relaţiilor cu semenii bazate pe respect, politeţe, toleranţă, colaborare, încredere, onestitate sunt aspecte care stau la baza elaborării acestui ghid. Întregul ghid este construit pe axa de la teorie la practică. Se ştie că orice teorie devine sterilă dacă nu este însoţită de practica ce îi poate confirma valoarea, precum orice practică devine improvizaţie dacă nu este susţinută cu argumente ştiinţifice. Fiecare capitol cuprinde aspectul teoretic al problemei abordate, conturând universul teoretic al educaţiei timpurii, perspectiva psihopedagogică actuală privind educaţia copilului mic, principiile de bază care trebuie respectate în abordarea integrată a copilului. Sunt prezentate numeroase argumente care susţin: - avantajele abordării holiste (globale) a copilului acordându-se atenţie în egală măsură dezvoltării acestuia atât în plan fizic, al sănătăţii, precum şi în plan cognitiv şi socio-emoţional; - necesitatea respectării unicităţii fiecărui copil prin adaptarea educaţiei la nevoile, interesele şi ritmul individual de dezvoltare a copilului. Conceptul conform căruia copilul este un tot unitar are la bază principiul acceptat pe larg că toate domeniile creşterii şi dezvoltării umane sunt legate între ele. Nici unul din aspectele dezvoltării nu se manifestă de sine stătător, iar toate deprinderile, oricât de simple sau complexe ar fi, reflectă intercorelarea abilităţilor. Sunt numeroase modalităţi de clasificare a domeniilor dezvoltării (cea mai răspândită fiind cea a lui Bloom). În prezent, pe plan internaţional, preocupările de conceptualizare cât mai comprehensivă a dezvoltării copilului au condus spre definirea acestor domenii având ca reper atât psihologia dezvoltării, dar şi finalităţile educaţiei în perioada copilăriei timpurii. Astfel, cele trei domenii clasice în psihologie, domeniul fizic (psihomotor), cognitiv, socio-emoţional, au fost explicitate şi completate. În curriculumul pentru educaţia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani, aceste domenii ale dezvoltării copilului sunt prezentate şi constituie direcţii prioritare în aplicarea curriculumului. Acestea sunt: 6 Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 1. DOMENIUL Dezvoltarea fizică, sănătate şi igienă personală – cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi, cum sunt săritul, alergarea, până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar şi coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cunoştinţe şi practici referitoare la îngrijire şi igienă personală, nutriţie, practici de menţinerea sănătăţii si securităţii personale. Dezvoltare fizică: Dezvoltarea motricităţii grosiere Dezvoltarea motricităţii fine Dezvoltarea senzorio-motorie Sănătate şi igienă personală: Promovarea sănătăţii şi nutriţiei Promovarea îngrijirii şi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personală 2. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emoţională – vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi si copii. Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi si lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi a răspunde emoţiilor celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează decisiv procesul de învăţare. Dezvoltare socială: Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copiii de vârstă apropiată Acceptarea şi respectarea diversităţii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltare emoţională: Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emoţional Dezvoltarea expresivităţii emoţionale 3. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului şi a comunicării – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar şi a înţelegerii semnificaţiei mesajelor), a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare, comunicare orală si scrisă, nonverbală si verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii. Dezvoltarea limbajului şi a comunicării: Dezvoltarea capacităţii de ascultare si înţelegere (comunicare receptivă) Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Dezvoltarea premiselor citirii şi scrierii: Participarea la experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă Conştientizarea mesajului vorbit/scris Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj 7 Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani 4. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă – a fost definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte, fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilităţile de gândire logică şi rezolvare de probleme, cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător. Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii: Reprezentări matematice elementare (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, Spaţiul, metode ştiinţifice) 5. DOMENIUL Capacităţi şi atitudini în învăţare – se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare, modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare, precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur, în afara deprinderilor si abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. Curiozitate şi interes Iniţiativă Persistenţă în activitate Creativitate Aceste domenii contribuie la concentrarea asupra unor elemente ale dezvoltării normale a copilului şi sunt utilizate pentru a descrie evoluţia copilului de-a lungul procesului continuu al dezvoltării. Înţelegerea fiecărui domeniu al dezvoltării contribuie la conturarea „portretului” copilului, care e util pentru evaluarea caracteristicilor imediate şi permanente legate de abilităţile copilului şi comportamentul lui. Progresul personal al copilului poate fi diferit în diverse domenii: un copil merge mai devreme, dar vorbeşte mai târziu, altul are capacitatea de a relaţiona foarte uşor, dar stabileşte mai greu relaţii cauzale între fenomene, obiecte. Dezvoltarea în fiecare domeniu depinde de stimulii pe care-i întâlneşte copilul şi de posibilităţile de învăţare oferite de mediul educaţional. Ideea care străbate ghidul, îndeosebi prin exemplele şi recomandările prezentate, este că învăţarea şi dezvoltarea copilului la vârstele timpurii trebuie abordate dintr-o perspectivă integrată. Această idee este promovată de: • Abordarea integrată a curriculumului pornind de la obiectivele cadru formulate pe domenii experienţiale care vizează toate domeniile de dezvoltare menţionate în curriculum; proiectarea de unităţi tematice care integrează obiectivele cadru ale tuturor domeniilor de experienţiale prin sarcinile şi materialele utilizate; 8 Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani • Corelarea domeniilor de dezvoltare şi a celor experienţiale cu tipurile de activităţi proiectate şi cu centrele de activitate organizate în sala de grupă; • Valorificarea jocului ca modalitate de abordare integrată în cadrul activităţii copilului în grădiniţă; • Organizarea mediului de învăţare care să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale; • Utilizarea strategiilor didactice centrate pe individualizare, descoperire, cooperare prin modul de evaluare şi planificare a programului zilnic; • Parteneriatul dintre grădiniţă – familie – comunitate conduce spre abordarea integrată a învăţării şi dezvoltării copilului în funcţie de necesităţile şi cerinţele individuale ale sale. Gradarea progresivă de la teorie la practică de-a lungul întregului ghid a avut ca scop unic argumentarea necesităţii promovării activităţii integrate la vârstele timpurii, promovarea şi susţinerea unei noi perspective asupra educaţiei copiilor de 3 – 6/7 ani. Noi trebuie să fim pregătiţi şi convinşi că prin intervenţiile noastre educative stimulăm dorinţa şi nevoia de cunoaştere, dorinţa şi nevoia de mişcare, dorinţa şi nevoia de explorare, dorinţa şi nevoia de joc, dorinţa şi nevoia de a se exprima în forme cât mai variate. Copilul învaţă făcând! Să-i oferim toate oportunităţile de a învăţa, asigurându-i protecţie, siguranţă, încurajare şi, mai presus de toate, iubire! Gândit să fie prietenos şi folositor în acelaşi timp, să ofere informaţii de ordin general dar şi repere importante, atât teoretice cât şi practice, ghidul devine un instrument accesibil pentru activitatea didactică de zi cu zi. 9
Description: