Expresia emotiilor la om si animale_Despre instinct

262 Pages·041.772 MB·Romanian

by  Charles Darwin

EXPRf:SlA FMOIIILOR
LA OM 5l ANIMALE
*
DESPRE INSTINCT

cLASrCrr $ltrIlr TEr UN rvErisALrl
YII
EXPRESIA EMOTIILOR
LA OM $r ANTMALE
*
DESPRE INSTINCT
DE
Charles DarToin
EDITIIRA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE BoMAxTa
1967
Tradusr din limba englczir (lltlGEN I'IARGULILIS) ;i confrunLatti
ctt tlaclucerile din linrba rusl (NICOLT\IJ BOTNARIUC), limbii
gelrnanir (ION 'l'. TARNAVSCHI), tirnba francezl (VASILE
D. I,IARZA) ;i cLr texttrl original (ION E. trUHN).
Ilcdactor responsabil : acad. \',\SILIi D. IIARZA
cirnve D-\TE ASUPR,\
HXPRE SIEI E lt)'l'I IL0 It LA 0 lI tS1 A]{ I lt 'LLE
Erpresia emoli,i,lor la ort,,sri anintalel constituie a nouzl, oper[ darwinistd, trtrdusd,
pentm prima datd,, in mod integral, in limba romA,n5,. Aceastd, traducere s-a fd,cut de ase-
menea sub auspiciile Acarlemiei Republicii Socialiste RomA,nia qi este tipflrit5, de Eclitura,
Acad,emiei noastre in colecfia ,,Clasicii ;tiinfei universale" 2.
L.,ucrarea in englezeqte replezintd, ecLi,tia oficialii tipiritfl cle c51.re Editura John
I\{urray (care a tipd,rit qi celelalte opere ale lui Darwin). Ltlcrilretr ne-tr fost procuratd, tle clr'.
Pierle Ionesco, ca ;i multe d.in celelalte opere d.arrviniste ; ii rnulf,umim $i pe aceastd, cale
pentru spriiinul sus!,inut, acord.at.
'Ir ircluceretr E:t'presiei emo{d,'ilot' . . . s-a efectu:t,t cle ir,cel:r;i colectiv cil, ili celelrlll e
opele. trd,cindu-se traducere:.l mai intii din limba englezd, ltr limller, romA,nf,, s-tt, conflttntilt
a,poi cu textul englez qi concomitent cu traducerile in linrbu lusil t, in limba germand, a qi
irr limba francezd 5.
Sec!,ia rytiinlelor biologice, Prezidiul Academiei ;i itr speciir,l pre;edinlele Acaclemiei
noir,stre, ilcademician Miron Nicolescu, au ar[tat o larg[ in!,elegere fa(i, cle aceastS, lucrale.
I-,e mullumim cu recunogtinfd,.
Itrclitura Academiei Reputrlicii Socialiste Romffnitl a depus eforturi sus{,inute pentm
cit a,ceAstd, exceplional de valoroasfl lucrare sd, apar5, in concli!,ii cit mai bune.
E:rpres,ia e,utoliilo'r la ont p'i, a'n,im,ale a, fost tip5,ritil in 1872. Arytr (ium s-it, ilr'[lilt itr
stnrliul introductiv la, f)escenden{a o'nl,ul,ui ,yi sel,cr:t'ia sc;ilt'ald,, la inceput in inten{,iile lui Dar'win
a fost, ca, ErTtresia emo!,iilor... s[ constit'uie nn capitol al l)escencl,enlei, om.ltl,rli ... Dtllrvin
:r inceput sfr, arlulte spoladic ma,terial pentrtr acerrstd, lucla"t'e inc5 tlin 1838, clupii cltm tlriltil
irt Ant,ittti,ri... Au,tobiograJ'ie ;i in introtlucelea lil Enpresiu entoliibr... Pentru atlunilrctr
uta,terialului a apelat, ca de obicei, la colalloratoli voluntari, cd,rora le-tl trirnis scrisori
ryi
chiar un chestionar'. AceSti cola,boratori eran solicitzlti perntm a-i cotnuttica tlato asttl)l'lL
1 ,fi.rprc.s.siort of llrc Emotious irt Jlurt und lidit. ,1. llttrral', Lontlra, 1872.
'lrlltntL/.s,
2 Cclelalte opcl'e ale lui Ch. Darrvin tradusc;i pLtblicate in lldituril r\ca(lcrllliei sint : Origittt:tL slttt:iilor, 1-ari-
u!iilL:ttttittrlelor;ipIatieIorsultittfuen!arIomeslicirii.Efectelefeutnddriiincrttci;tttc;iaIeuu|o[ectttttl(triin
ucgetuI,I)iferiteletlis1lozitiuetuajutoruIctiroruorhttleeIesinIfecundutedectilreinsecIe,Diferiteformedeforidepe
tle uceeusi sltecie, Plantele insectiuore, I)escentlenla omrtltti ;i scleclict serrtcrld (l,oalc' in colec{ia ,,Clasicii ;tiinlci univcL-
sale", publicate inLrc anii 1958 ;i 1967) gi Anrinfiri despre rlezuoltarect gindtrii si caracterului rneu. Atrtobiografre (1!)62).
3 Tratluct'r'e publicati in 1953 in Operele lui Ch. Darrvin, vol. V, lldittrra Acaclemiei clc
$tiinle a Lr. R. S. S.
a Tladucere efectuatir tle' \'. Cirt'us.
5 'l'rarltrcere fircrrtti rlc S. Pozzi ;i Il. Bcnoit, lnrblicattI in ]'ltlit. (1. ]leinrvaltl, [)aris, 1lJ7 L
Vt CUVINT I}.ITIiODUCTIV
l)opoarelor coloniale din Asia, fndia, China, Ceylon, Peninsula lVlalacca 6, Australia, Filipinc
si Nona Zeelandd, T, Africa (Egipt, Abisinia, Africa de sud)8, America de Sud.e ,si despre
trillurile de indieni din America de Nortl 10. A adunat date despre comportarea emotivd,
rl irlienatilor 11, a animalelor domestice (mai mult) qi sS,lbatice (mai pulin qi in special a celor
tliu parcurile zoologice, cum este cel din I-iondra) 12; a examinat qi comandat fotografii 1s
rl notat reacliile emotive ale propriilor sd,i copii, de la naqtere qi ciliva ani dupd, aceea la.;
Materialul adunat fiind. foarte bogat, Darwin s-a decis sd, scrie o broqurd, separat[ asupra
expresiei emofiilor, broqurd, care a apd,rut Ia un an d.up5, Descenilen{a omului,. . .
Descenden{a omttlui ;i selecli,a seruald, qi Enpresi,a entolii,lor la om ;i, an6male constitlie
utr tot organic, avind. multe tr5,s5,turi comune, dar qi multe trd,sd,turi speciale.
Yom expune aici, cit mai succint posibil, numai unele din trd,sf,,turile qi direcliile
tle dezvoltare la om cuprinzind- cele d.ou5, opere darwiniste. in Enpresi,a emolii,lor. . ., Darwin
ad"uce dovezi foarte conving5,toare c5, exprima,rea std,rilor afective prezintd, o evolulie filo-
genetic5, clovedit5, prin grupe de mugchi qi prin organe similare, care sint folosite la ani-
malele superioare (mamifere, maimule gi om) pentru exprimarea aceloraqi st5,ri afective.
I)arwin constatS, cd' la animalele domestice - ciine, pisic5,, cai - precum qi la maimule
qi alte animale majoritatea muqchilor care slnt folosifi in exprimarea std,rilor emotiye sint
tlcumula,fi sub pielea capului (ochi, gurd,, nas, frunte qi urechi) 15. Ira aceste animale qi la
copilul nou-n5,scut existi o unitate ln privinfa grupelor de muqchi ryi a, expresiei mai simple
a unor stH,ri afective similare.
Formarea cle organe cle expresie sirnilare, situate in aceleaqi regiuni ale capului,
crtb ryi d"e expresii analoge ale a,celoraqi std,ri afective, la toli indivizii aceleiaryi specii qi la,
tnulfi lepl'ezcntan,ti ai clasei tnamiferelor, nu este pentru l)arwin o lntimplare. Aceast,L
6 NrlLIm dintre colcsllondenlii ltri Darrvitr din accasLii rcginuc a globului trosllu pc rajalul lJr'1;g1c <lirr
I't'rtittsttltt }lulacc:t, ing. Ir. Gcach gi dl. Srvinhoe din China, cll. Gcnch din n{alaczia, dl. Ersliine, 1'opli1 ;i J. Scott
tlirr fnclia, Rcv. S. Glenie din Ceylon E. a.
? Dr. Aclolph n{cyer din F'ilipine, cll. \Vilson, Dyson Lacl', ll. Brotrgh SrniLIt clin clifcrrilc staLe dip Aus-
lralia, Rer'. J. NL Stack din Noua Zcclandi g. a.
8 D-nii Windwood Reacle, Asa Gra-v (ultimul in timpul unei cltirtorii cu solia sa in Egipt), cirp. Spcctl
tlitt,\bisinia, d-na Barkcr, dl. Gailia;i Nlansucl Whcale din regiunilc locuitc tle cafi'i;. a.
e Catchistul Bridges din f,ara de fioc, trr. ]Iiiller clin Blazilia $. a.
10 Dr. Rothrock qi mai alcs meclicul militar \V. nfathcrvs, ca ;i Cravtz, i-au culcs date lui Dar.rvin dcsprc
triburile dc indieni din Nordul Americii.
11 Dr. Crighton Browne, in[r-o mare misurl, gi dr. Nicol Pathrick, rnai putin, i-au transmis informalii
dcspt'c comportarea afectivl a aliena{ilor', iar Blair despre orbii din nagtere.
1? In aceasti privin!5, Lnl ntare ajutor a primit clc la BartleLt, tlirectorul Parculuilzoologic din Londra, gi de
la alIii. ]Iarlcr il criLicl pe Darrvin pentru cii a cxaminat comportamentul afcctiv la prea puline animale silbaticc.
13 A oblinut fotografii tle Ia Rcjlancler qi Kindermann, cligee dc la Ducheune, a cerut descnc de Ia
1'. \\roocl ;i de la pictoml Riviere etc.
1r ,\ mai avut schimb dc plreri in privinla st.lrilor cmo[ive cu Sil J. Paget, I,Iichcl Foster, Tcgetmeier,
.lcrrrrer' \\'eir, SuLtorr, prof. Dondels, d-na Wedgwood, Giinther q. a.
1i In capitolul al V-lea al Erpresiei emoliilor . , Darwin arati ci rumegitoarele prczinti o garnii
tttai retlusi. tle cxpresii emotive decit felinelc domestice. Ele folosesc de predileclie muqchii urechilor. In privinla
ttrairrrulelor, in Descendenla omului Darrvin aduce un element nou de sistematicd, gi anume rnodalitdlilc lor.tle
exprimare, pe de o parte, ;i similitudinea organelor cu care este exprimati fiecare categorie emotivd, pe de alti
parte. Dup[ el, aceste punct.e de asem5.nare dintre om Ei cvadrumane nu sint de obicei luate in consideratie.
I)arrvirl indica pozilia rclativ acceaqi a tr[sirtnrilor felei. Ernoliile similare se rnanifestir c1 ajltorpl mi;cirrilor ace-
lorali gl'upc tle mtt;chi, inserali sub pielea fetei, mai ales ln jurul sprincenelor, nasului;i al gurii. L|reclca extcrnir,
folositi prin mu;chii sli la cxprimarea unor emotii la unele rqamifere (cle exemplq la cal), este curios rle asemiini.-
lol alcirtuitii la toate ntamif erele.
CUVINT INTRODUCTIV
similitudine d"enotd, ryi sub raport de exprimare afectivd, o filialie a acestor animale d.in strd,-
moqi comuni, precum qi o filialie a omului din animale inferioare lui.
fdeea unitd,fii raselor umane - demonstratd, pe larg de Darwin prin alte argumente
in Descendettlaomului,... - estereluatd, EiinEnpresi,a emo{,i,'ilor..., ln ultima el d.emonstrind
c5, un rnale numi,r de st5,ri emotive sint exprimate ln acelaqi fel la toate rasele umane 16.
I)arwin aduce in sprijinul icleii unitd,fii expresiei afecti'r.e la om qi animale un impresionant
d.e mare numd,r d.e clovezi, propunindu-qi, pe d.e alt5 parte, s5, infirme qi teoriile crea,tioniste,
care circulau acum nou5, decenii in d.omeniul exprimd,rii emofiilor, cum au fost qi cele expri-
mate d.e C. Rell in importanta sa lucrare Anatomi,& efrpresi,i,lor, d.es citatS, qi folositS, d.e Dar-
win. Deci pentru l)arwin caracterele comune anatomice, ca qi expresiile afective similare,
d.or-ed.esc descend.en,ta animalelor din strS,moqi comuni, qi nu creafia fiecd,rei specii.
Azi nimeni nu rnai contestd, aceast5, tez\,.
Darwin ad,uce multe dovezi in sprijinul teoriei c5, omul adult prezintd, un comporta-
ment afectiv mult mai complex qi mai variat declt antropoidele qi decit copilul nou-nd,scut.
Acesta din urmd, se apropie mult de antropoid.e d.in acest punct d"e ved.ere ; numd,rul expresiilor
emotive ale copilului este mai mic decit la ad,ult. Omul aclult exprim5, st5,ri afective mai
multe, mai variate qi mai complexe decit copilul, cum slnt : indoiala, dispreful, dezgustul,
tt,
ironia, inroqirea de rugine sau emotie aparilia acestor sti,ri afective fiind. determinati,
d.e gradul d.e dezvoltare cu virsta a altor funclii ts. Existf deci qi o dezvoltare stad,iald, onto-
geneticfi, a expresiei emotive la om. Acelagi lucru se poate spune d.espre semnalele reflexe ale
unor animale le.
Datele qi faptele foarte numeroase, anali znte d.eosebit de minufios, ca qi generalizd,rile
fl,cute de Darwin pe aceastd, bazd,, d.emonst,reuzd, cd,, dupd, Darwin, qi ,,afectivitatea se supune
legilor evolufiei'r zo. $6i nu putem concepe aceastd, facultate separat d.e celelalte facultd,,ti
psihice, aga lnclt putem qi azi sus!,ine aceasti, tez6, a lui Darwin, care lntre timp a fost dove-
ditd, prin datele peclotogiei, psihologiei virstelor, neurologiei, psihiatriei qi prin d.ezvoltarea
a,ltor ramuri ale acestor qtiinfe. Toate acestea conchicl c5, specia umani, trece printr-o clezvol-
16 Cap. XIV.
17 Cap. XIII.
18 Cap. XIV.
le Se cunosc multc cxemplc in accst. sens, din car'o vour cila numai utrul. Rcflexclc sc poL tnodifica itl crtrsttl
tlczvoltlrii aceluiagi inrlivid. O serie de datc noi de neurofiziologie vin in sprijinul acestci iclei. Aqa, de cxempltt,
S. N. Haintin, elev al lui Anohin, demonslteazta ci la puii de graur clupl ecloziune conrportarea lor fa![ de hrana
adus[ de piirin{i este ln funclie de reacliile de senuralizarrr, aucli[ive, taclile Ei lutninoasc. Ele sint caractcristice
primei zile dlpit ecloziune. Dar reaclia animalului la senrnale se schitnbir plin aparilia din a tloua zi dupi eclo-
ziune a inhibiliei (reflexc) de diferenliere. Semnalele auditivc sint sesizate puternic atita timp cit ochii puilor nu siul
incl cleschigi. Dupi deschiderea ochilor, senrnalele auditive .si tactile sinl inlocuitc cu semna]e vizualc. Dezvoltarea func-
liei vizuale nrodificd la graur comportarea sa reflexi (S. N. Haiutin, Znacenie signalni.h fcLctorou u formirouanii pi;-
ccuogo pouerleniea ptenlou muholoul:i-pestru;ki, ll.Iuscicapa hgpoleuca, Biul. ecsper. Biologhii i nlcdi{ini, 1963, vol. 10' 11.
14-7i). A. I. Ililiaghin dernonstreaz[ in plus c[ la puii de glaur abia eclozali excitanlii auditivi siut conrplcc';i.
Ifi igi ilsumeaz; acliunile lor, iar suma excitanlilor aclioncazl rtrai putcrtric tleciL excitanlii izola\i (A. I. lVliliaghitt,
Znacenie kompleksnlh razdrajenii u rtttsledsluennth raukliah jiuotrtogo orgunisrna,'Irudi Smolenskogo Gosudarsl"vetr-
nogo )Ieclinstituta, 1961, vol. XII, p.18-24).
20 S. G. Gellerstcin scrie un remarcabil stucliu critic cu ocazia prczentirii traclucerii in limba rusi a
Erpresiei emoliilor Stu{i1l sc intituleazia Clnrles Darwin. Viraienie cmolii u celouekQ i jiuotnth (CIt. 7)arwin.
Erpresiu emoliilrtr Iu om ;i tmimale) (Ch. I)arlvin, Opere, t. V, Edit.. Acaclctnici tle $tiinlc a Lr. R. S' S., \Ioscova,
1963, p. 659- 6f30). In acest sLudiu, Gellerstein arAt.i'r, printre altele, ci Dgrrvin demotrstrc4zit ci afQctivitatea
se supune legilot' evoluliei (p. 665),