Emoţii date pe faţă: cum să citim sentimentele de pe chipul uman PDF
Preview Emoţii date pe faţă: cum să citim sentimentele de pe chipul uman
PAUL EKMAN EMOTI DATE PEF Sia Drgomir Voeliem Zante iegidoes Meo a. senistecboe neon se sinner . SE ‘Rublnisi, Stan Schneider Joy Schlterbran, ‘onsen Tata giLow Weenckows)t de le National “nein for Mental Healta ‘Bie Ppesce meen rece Behr ches conserca roma owen 501 increase 2 coat Mitac iat) Sigioataameneg Os Eanes) Teena CUPRINS. Prefagsla eda a dove 3 : Mulgan o i aeocoaes : ] 1 Emopile i diferite colar. eT e 2.cind aungentsi fim sepia. deemot a 4 3. Modiioares declansstorlor moti... 3 a 4, Comportameatul emotional... p 5. Trlateea si agonfa a 6, Fata ann - E 7. Sarpriza $i fies. 8, Dergustalsidispretul 9, Emopile plicure Conelurie: exile dn ria 208555. Postass [Anexs:chice fejelor— test. Ceeditcle fusteatitlor PREFATA Lis EDITIA A DOUA Sunt nena ef aceasti nowt edie a cist Fmofil ate pe fag roi dh postlltates de « impareisi not ide, ‘izhin si descoperin’ care pot jutacitftoral sa dues o na bund wags emotional ia soi aproape doi ani trecu{i dela finalizersa manuscrisuluj original sila wnan de Iaprima edifie, am primitscrisori de la psiboterapeuti, ‘eiznaligti, portretti, avocati, paring cu copit-pr0- ‘lems, eupluri ew probleme fn cisutoric, persoant din lKumea sfacerilor gt alti, leopértigese aici, in Prete, ‘uncle din gdndurtle inspizate de serisorile lor, pentru oferlun ghid preliminar agupra_lucrurioc deserise in ‘Folum. Uncle din ele vr fi derveluate mn Postiaté ‘Scopul aut in serderea acestel carga fost de a afta la ‘aubundidtirea a pat abilitaqi esengiale. In comsecing’, am inclu sugesti si exerci pe care sper et le vji gist pe eit de folositoare, pe tat de provocaloare. Aceste patra abiitati sunt. Sin primal wind, comgientizarca momentul de declan sare wemofilor, inca fraate de a vorbi sau a acriona. E fbllitatza care se invapd cel mai greut cartes explicd fn capitelal 2de cee atat de dified, oferind exert pent eresterea constientizinit in capitol 3 si, paral, 9 ta capitolele $4, unde aunt diseutate emosit specifce. ‘Degvoltarea aoestel abilisae a permite si v4 controls ‘bine atunet ind sunsesicoplesic de emort. Thal doilea rind, alegerca comportamentalut eet siempul uml episod emepional atl Inet sa vA ating Soup fd alr pe cela. Sensual unui episod femotioadl ete de a ne ajuta Sa ne atingem zepede ‘biecuivele He ch accstea sustcorerea atentici celovali, Shungarea tinal pridtor sau o mulucadine de alte Seopurl. Cele mai adeovate episnade eofionale ma ‘ddumead sia cauzeaza problems celoe din jus. Nu fe oabilitate care #8 fle dezvoltaté cu uyusings, dar cu suiicient exereliu poate deveal o parte din ata dum fneavoastri, (Inforanafile sf xerciile pe acest subiect sunt diseutate In eapitolcle 48.) Shea reiea rn, devent ma sensbi Ta sentimzntsle celolaifiFiinded cmogile sunt fa central orice! relat Drofunde, rebule sf fim alengi cum se simt cei din Joral nostra, (Dack dori sh vi completani cunvstiorele, ‘dow’ nod CD-urt cave vi pocajute Ja dezvoltares acest [ilitat sunt acum disponibile pe ste ate, wow paulelman.con) Tal patralea rénd, urteavea rajionai a iformogit iv ftulin care ge sic ceflaig. Uncor, acest vers pesamina sa chestionagt pezsoans respective in legates cco emowia pe eare aff absereato, confirmandu i iagele- [getes centmentelor sau revalibréndu-va propriile react {ih lomaiaa a coca ce afi aflat Rigpunsul dumneavoasted ‘vadepinde de fdeaticatea celelaite persoane side istoriz (elsfiel avute, inultima parte capitolelor 5-8 a= ‘uplieat cum variard acest incra intro faze, ls Tocul de tuned sin cadral unel pretensh La stirsial aeste! edit a edi Boi date pe fut ‘res descoperi o noua Posts tn rare discutidei mi noi ‘privind dezvoltarea aesstor abi W MULTUMIRI ‘Uni dintze specialist de 1a Nacional Institute for ‘Mental Hsieh elrera Jo-am dedicat aceasti carte sian andi ioeeresel penta eariera mea Ineeputd ia 1955, ‘sind eram prowspit zbselvent de psihologie. Alli mi san alatirat in anil mini receng{. In toath accasts wreme (Goire 2955 $1 2002), ama aver parte de incuralan gi sfaruri, jac In ani dempuril, deo ineredere deosebit. Novas fi deveuie cereetator ia psthologte, nu ag ajuns piofesoranivensitar sinici nuas fiseusits& inet sau su sonia daca nari exister sprifinul lor, Pentru serieres acestel chi, de maze ajator mia fost distinejia Senior Seleaust Award KOSMHO6092, ‘De asemenea, dedic ascastd carte celor dot unchi sin partea auuned, Leo Siegel $i regretatul Robert Semer, Cand aveam opteprezece ani, find necopt sf pent rina oar pe proprille ele pisioare, via spriinit Dente am continua stile, ocondite absolut nece- Sard pentrua ajonge sé seriu aocastd carte, ‘Wally Friesen impreunsi cu mine amTucrat cot 1acot peste doulveci si cine! de ani. Aproape ficare din ceroctirile mele a fost ficutd impreund cu el. i sone recunosedtor pentzu jutore] i prietenia pe care mi les " acordat. David Lirschwager mia ofesit cteva sfaturt eizem de utle in privinja porelor fecute Bvei, fotografi fare se regasest de la capilolul 5 8. Mica mea, Fve, a avutvabdasca x teat si reproduc expresiile care fapar x acest volum gi alte mil de poze pe care fle-am Shai flout, Wanda Matsubayashi, asistenta mea de peste Soukzeci sl cinei de ani, a ocupat de puncres = pagina fa senlulut, precum de reterinje, David Rogers a pre ucrat diverse poze ia Pactoshep sive ajutst s# obfin, permisiuaea pentra reprodtucerea fotografilos ex dzept dezutor. Poinologti Richard Lacarus s! Philip Shaver mt-au oferit opinifle lo de mare ajutor dupd ge au citi seine rime! jusaitit a acescelcleg. Phila ven‘ plus, cu Dpropunert de silizare a toxnulu gi cu unele provocért in Baegindi unele ide. Helena Cronin, specialist in Glo- Cote, mez incurajat ed ma ajutat si-mi laawrese ove Dulaiaorl Bob Ryneazson $ psihologii Nancy Eecoll gi Bary! Schiff mi-au ofeit i efteva sugestt ute asupra prime! schipea esr, Diatre seadenfi mei, care 20 [Roor Saap si-mi dea un feedback, meric amintii Jeane ‘Beers 91 Gretehen Loves. Prietenti mei Bill Wiliams st ‘Paul Ieatiaan zuadks gil critic i sugestilfolosivoare. "Teby Mundy, aevialmente editor la Atlantic ress London, ta momentul fn care luera in ale pare, trea incurajat si sintesizez gi s8 precizee mai bine Temele abordate inte eapitolee 2 i 4. Claudia Sorsby iva ajulat ox sages sl sfaturi editovile la tecepural conturdrl clr ar editoral meu de ia Times Books. Robin Dennis, ma sprfjinit iaderandadu-ml sf au mai fn serios anumite tome pe care leam nezlijat gh bfesine-mi cetera solu pentru stilizareatelului, ‘Ageatal men, Robert Lescher. 2 fost sursa oxceptionalz de imbSebitirl si nove. 2 &. INTRODUCERE. Emofile ne determing calitatca viet. Fle semant- fest fn ores relagi apropiate ia locul de mune, inte ‘rien, in familie si in legfturie cele mai time, Re salveaza viele, dari le si distrug. Ne imping si Sofiondim aparentrezonabil, dar $, desea, In modu pe care ajungem sae egret ‘Deed gefa vd erica proiectul atunci cind credes ct ar trebu! stv laude, devenitivemtor si supus sa vi aptiafl desebis munca? Var proteja acest Inca de © men nfore ullerioard sau e posibil si angles greste Ince se referea? Pure} sa viascundeti sentimentele sh si acyionaf. ex profesionalism"? Oare de oe mambeste gefa duraneavoastri atunci cind fneepe si vorbeasca? ‘Vi anticipeazt cumva epecul szue, puri simpla, scdnjonitz? A zambit oare eg €4 vd ncuvajeze? Sunt wate zEmbercle Ie fel? ‘Daca coves explfeatil partenerulul cu privire la Seseoperinea unei mari daelosiel cute de acesta in secret, cam putes se cu certtudine ob Sgura i exprinsa Team, dengusl e30 o& zbordeaza expresia Spica pentru momentele in care apcicipenzd of 0 si vd sar8 fandara"? ‘Resimfitiemofille la fel ea partencrul dumneavoasts? 13 ‘La fe ca toati lumen? Vi infwiapi, vi temefi atv fntristal din eauza unor acrurl carom par sé tebe pe nimeni? Ce putet face n acest caz? Vi enervaj cénd fica durmeavoust de 16 ani vine savaga eu dows ore mai gin peste ore stabiita? Ce ‘gaume declangeaza fura: team resimgits de Giecare dati (nd wafiuita la ocas realizand ed nus sonata sist ‘ounje lntdraierea, sas comm pierdut in agteptazea in ‘oarceril ef? A doua zi de dimineats, cind vorhiicu fica dumeavoast, vi contralapifaria act de bine, init ex trode cd nu va pash deles de depgirea orei stab'lte sau oust si vd plerdeti stngele rece, fieand.o si intre Gefensiva? An panes sti doar din exprosia figusii ct éaek ‘se sim jeaats, vinovati sau sfidatoare? thm sons eartea de ff pentra arespande unorastfcl deinrebich. Seopul meu e de 2-1 ajuta pe etori st {njeleag® si srg] Imbmatijeased viata emoriouals. MB ‘uimeste ef, pana foarte de curénd, oament de suing, ace {nd pregitire stinfifed, su stu foaree pugiac Jucruri despre emofi, eel ele joasi un sol vital i viaga orieai. Pe de ass parte, tnsSgi natura emoyillor le face sit ‘Pamané inaocesibile gl grev de reeunoscat in.nei sine Shia cola, aga cum vol ardcz fo capitolcle urmitosre. ‘Adesee, exnotille spar acdc de repede, Inaitconstiings mu partielpa gi aici micar au ¢martor’ a cvenimencal rental declangator. Intro sltuatic eric, aceasts viter pe poate salva viala, darth ale concitii ne-0 poate gi.dis- ‘rge. Nu detinem prea mult control asupra inswurilor are ne stieness emo}, dar © posi (dex! ditt!) 38 ‘perim unele schimbisi aswpra factorior dedlangstooi, ta $i anupra propriului nostra comporsameat, ‘Srudies enotille de peste pairuzect de ani, concen ‘sindu-mé fa principe asuprs expresilor si, mai resent, ahupsa fizologie’ emo(iler. Am ubservat cum pacientt ta alecfiuni psihice, persoane sénatoase, edulli, copit 14 Ginaceasth tar sf de aiurea, cxapereunt, au react slabe, reschlones2# inadecral, mint si spun adevanul. Capitotel 1, gFmotile in diferiteculluci, doserieaoeastd ceruetare cate Formeazi baza ideilor mele {Th eapitolul 2, incers #8 ghseveréspuns la frizebareat De ce ne lésima coplegisl de emoti? Dacd vrem 38 ‘schimbam luerasle care ne scimese emoyil cunoagtem acest rispuns. Ce anume ne declangea7 ‘motile? Putem ialstara in anumnit declanyater? ‘Stuned cand samsem la volan sf parteneral ne atzage Stent ca am ales drummul nepotsvil, initarea sau chiar Faria de a critcat side nl se pune la indoials per spieaeitates pot pune suipdnire pe noi, De ee me putem feeepta inforsatia 12rd sf fim afoctati? De ce ne atinge fest hncru? Ne putem sshimba astislincat problemele rninore 58 ma ne miai deranjeze? Acoste probleme sunt Giseutate i capitotul 2, ,Cind ajungem si Gm stipanii Se emai” Tn capitolul 3, explic cfd si eum putem modifier factor generator! de emoyi Frimul pas coms in iden- tifiearva aoslor declangatevi emotfonali cene indeamind 50 actiondaa infelurt pe care mai apoi le regret. Mat ‘ut, webuie ¢3aflim dact un anumil declansater rezisth Ja schiznbaso seu emma sor de influengat. Nu Yom 220g! intotdeauna, ine, priaingeloperea fectoriloe eclansators, a¥em sense mai mari sa it modifica. Tr capitoful 4, explic cum ne sunt organizale pispunsurile emofionale — expresil,acfiunt yi gandur Parem gestious itanea in aga fel ined st fi eidat! de voce $i Aguri? De ce avers uncori senzafia fuotile sunt ea niste renuriscapate de sub control? O Sebimbare e imposibi fara a deveni constienti clad Gum suntem controlag de emosi; foarte des mune damm Seanoa decat Gacd ne spune cineva, sau dupa o refletie Ulterioard. Capicolel 4 explicd in ce fe! puter deven! 5 ost sten la proprile noastreemoti chiar ip ce fe deraleaza, tel inet #8 reacyonam fate manicr® pozitivs. Penta a educe eicoadele emetionale structive siale vis po ese constructive rebuie sé cunoaglem oria st nature Gecere emo. Afland despre deslan- tori Helnelemo(l, co pe cae impart = Sisal eamenlor, cn slce care ne apartn numa now, ‘ute eile diminedm impacto sau snes salam fe ce uni declaagavor sunt ait de reaisteni size fe contiolat indiferent de modalitates de intone. ‘Guise emogie genereaza ua fia unte de senzafiiia Corp. Faralinpiranduenc eu acest senrati pute devent Coustontin tap Wo de zispunsul emotions] asa ncit SSlegem dacd nels iaucnyay sau ne apne, respestvel mot ‘De ascmenes, Gecare emote are semasle unice, ele spat evcente manifestande-se pe figurd gia vore.E {ned nevote de osrenes asupra sempalelor emetionale ‘ocala, dar fotografie oerite fn capivolele urmtoare eugene s arate cele mii subtle gi ugor de re=at.ca tederea expres care sermalenz’ cind o movie se eclangeaz seve auprimath. Echipai cu abiicarea de S Hleatiiea emopile ia rome, suntem: aia misurd a ieracfonaim culumes ico arietae de situa $isdne gesvondm propre ispansar emosioale la dentimenteleinteniocatoxlor. “alte eapitole desera sstogs gl agonta (cepiolal ‘9, Bass (capitol 6), suzpiza si es (capitolsl7), dezgusea i disprepl (capitol 8) gio routine de lfc, su second care acoper 2 eei mai communi declangator al exrople= Taney emorie, cum ne poate ser cum ne poate crea probleaie = Tepitue dinze moni tuburii metals © cxurvitif care vor tmbunétati constientizarea in Jegatura cu senzaridle implicate in emori,crescind gansele ca itor sé poatl aloge in ce il vor aeiona (Gand vor 6 eoplegfi de emolit Totograté repreveatind cele mui subtile seroma de ccnctivicace, aya node eiitoli si fle mal congieni de sentinontele elorlalgi > pexplicetie despre cum trebuiefolositainformatia privind sentimentele eelorlalfila nen! de mune’. fx Familie 9m eadrel zelapilr de prietenie. Anexa confine un test (pe care putet efectua inainse de ncepersa leeturis) pentru 2 afla eat de bine recunoas- {ell exprestile faciaie subule, Vi sugerez 88 reluafé test upd terminarea cir (Poate va rei lattes de ce o emotie care vi inte esau in spedial au oprezentl in carte, Am ales s& Geseriu exopile cunosenrte drept universale, care sunt Tesimtite de mate Ginjele wmane. Stanjeneals, vinovalin, usinea, favidia sun, cel mai probabil, universsle, dar imeem concentrate eanoile care a exoresii universal bare. Diseut dragostes in capitol despre emoyt pltcute; wolenga, ura gi gelozia —in capitolul despre fatie Stiinja ined soadenra modalitaile fm care fecare dintre noi resimue emofile— de ce unii au experiente feuotionsle mai intense ov tendinja de asi pierde {Sree mai repede, incl carcea eretnd fn revist® ce at Sevigat, ce puter inva s1eom sd ullizdm informata bo grou de supracstimt importanya emotion, Menigrsl meu, regret Silvan Toxins, spunea cl cemofille ne me isears vietile, Ne exyanizm train iru a marimize experieaya emogior pozitive, wini- Triziad-o pegea g emopilor negative. u ienedeauna SLOTECA MER OSELTARE) 7 i seusim, dar incercim, Mal spunea ci emotile ne motiveazs toate deciziile importante. Sriind aceasta §n 1962, int-o epock in care emotiile erau complet ‘eglfjate de scingele comportamentale, Silvan = exagerat problema, lntrucét¢ das 28 exist sialte motive. tnsi Famfne cert c& emogiile au o importanga foarte mare ix Fiejle noastee Emoriile pt trece dincolo de exes ce majocitatea psihologilor au considerat ca fiind impulsert fundamen: {le: foamea, sexu] gi doriaga de a supravicgui. Qamenti ‘pu ssdindned dacd Hse pare c&nrana disponibile Seogustitoare, Preferd si moar, dex lj ar putea (ontidera aoveasl mincare acceprabilé. Emotiatriumé ‘supra foaraei! Se stic oH impulsul sexual ¢ valnerabil Prezenta emofillos. O porsoani poate simu aiba nici dats contact somal din cauza frei sau 2 dezgustalui Sha poate sian ducdla bua sférgitun act sexual, Fmotia (elumfd asupra iespaisulai sexual! la disperarea poste coplesi chiar i doringa dea tii, motivand suicidal ‘Fmobile crtunf agupra voingei dea Lal ‘Be scurt, oamenil vor Le fevfeit; majoricetea dintre ‘oof na vor s8 eunoasei fica, furia, cexguslul, eistepea pau disperarsa dacit in spzgal izolat al unui cinemeto Sra sau hate coperile unet cir. $i totasi, aga com voi ‘rita, nu ais putea (il Gard acesie emt; problem ¢ fom ¢8 riz mat bine cael. EMOTIILE 1N DIFERITE CULTURI Includ Sn aceasti cure tot ee am aflal despre emotit in ultinil parce! de ani si am oonsiderat ol de ajutor in ‘mbunilijiea vey! emotionale. Maforitaten celorserise aici sunt sus{inate de experimente stiinilice (conduse ‘de mine personal sau de ald cercetitor!) insd au are, Propria mea cereetare $2 concentrat pe dezwoltarea expestize in citizen i masorares uxpresillor facials ale emorilor, Astle, am zeugit sf vid — in igurile ‘Stinilor, priswenilor si membrilor familie mele — Subsite care pot seas apruape orice’, descoperingd astéel mult ai mule decdt am reusit st prober prin, fexperimente, Cand coca ce serjuse bazeazs dear pe lobserruiile mele, marchox acest Iucru prin constructit Ge gentl ,am observat, ered", mise pare." Amine: ‘dnd sorta bardnduini pe expenmente gtiintiice,citez Ie-aotele de subsol ucedrile care ini susfin aftrmatia. “Tn mare parte, materialul cari afost Infuensat de snudiile mele intercaltarale asapra expresilorfacale Dovenile gdsie mize schimbat fundamental concep despre pathologie (In general) gi despre emo (in artealas}. Aceste descoperis! farute tm Jocurt diate ele me! varale, psecam Papus Nowa Guince, Statele 23 ‘Unite, aponis, Bravia, Argentina, Tndoneria si fosta ‘Uniune Sovietea, s-a0 facut stem crstalizea idcile despre natura emotillor “hn anii1950, stant clad am incepuccerectarea, 2 exam preocupat de expres faciale ci de migcirile (main, Metoda mca de lasificare 2 migelailor mainit ‘tea distinetie intre pactentil aevrtici geet pst hotiedeprimas:.indicind progeesele facute de pactenpi fn urma Tatamentulul 12 inceputul anilor1960 m= exists un instrument pentra msurarea direct si precisd {Pmigcivilor facile complexe gin succesiune rapié ‘prezente in cazul paciensilor eu Gepresie. Nuavcam nick bea mal vagi idee de unde 2r ff rebut sé moep, 098 c8 piel nam Incepuat. Pesce dosdzed si cinet de ani, dat ce am implemensat ua inswwment pentru masurares Snigedrlor facial, am rela studio! flmelor toregistace ‘tune! gi am descoperit unele Ineror! importante, pe care levod deserie fn capitol 5. ‘Nu ered ca, in 1965, mis 6 tndreptat cexcerares catre expresiifaciale gi ezopi dacd r-ar fl avutloe dou fevenimente de bun augur, Princo incimplare ferici, “Sgentie pentru Froiecte de Cerectare Avansats din ‘erdmul Departamentolué Apart (ARPS) inka acordat bp bursé in vederea efoctuirl de stadii snterculturale zsupra eomportementulué nonverbal. Nu aplicaser pentru bursa; din eau7a unui scandal —un proiect ccercetare wilizat dveptparaven pneu actvitii sontrainsurgente — un protect important al ARPA ose anulat ir bugelul alocat 2 trebuitsé fie cheleuitin paral aceluiagi am cal peo cercelace necontroversas, hun, FE Fee, W1950 sTherapenice ctnomveta Senavos Caceres era sage Sndcouing” Soi 1 8, SESE Ete grt Neural nebo ons sepa Jag to erstnan 968, Bor oe) 1a eteeg oD Reagan ies nme binges case aston. Vo 20 & desfiguretS fa afar pi, Toemal atunet am intra 2a Dizoul eetai sesponsabil cu alocarea Ge fondurt. Cisstosit cao thailanderd, el era improsionar de diferenjele de comunicnre nonverbala si Gorea si afia ce anume era ‘universal gi oe varia fa faneje de cultura. La inceput am ‘ost redicent, dar ne psveam refuza provocares. "Am inceput projccrsl crazind cl exprosia si gestion une invdjate social gi cd depind de cultura, opinie ‘aopartégica de cameailctvore, inigal, eam cert sfatul — Margarer Mead, Gregory Ratesoa, Edward "Tall, Rey Birdwhistell yi Charlos Osgood. fen amintearm cf Chazles Darwin afizmase contrariul, dar eram arst Se convins ed gresiee, inedt an mam obositsi-citese cartea, A doa insimplare nprocoasi fostintalnirea ica cu Sian Torakins. Ere autorul a dowd céry despre ‘emofic i care susfines cd expresillefaciale suntinais- conte stuniversale in cadrel speciei noaste, dar mu avea over! pe care sis] bazeze affrmatile. Nu ered of bag cits ereodstd edtile sau c& las # fntalnit daca ox am & [nainct spre publicare in acelagi timp gi pentru aoecagi revisif,axticole despre comportament! nonverbal — svi Tad Silvan despre figura uma, al meu despre nigczrile coxpului.* ‘Am fost fvarleimpeesionat de profunzimes st ‘amploaros gandiii Il Sivan, tsi eram de pavere <3, el ai prooabd, se ingela oda cu Darwin crezind cf ccmotiile sunt universale, Pe de alta parte, eram Incdntat (GE existon dot mustinator! al aceloiagf argument, of ms oar Darvin, care serisese t,o sud de ani inalnte, se ‘opunea idelor Ii Mead, Bateson, Birdwhistel si Hall Controversa nu era dec! wierd. Exista 0 disput reali fnire a sultd de oerectdton celebri, cu state vechis eu ‘sum, Ta vista de 30 de ani, aveum sense si dispuneam Haran rl scons anes ie esi de fet faes sages nelaaan mares aes mM
The list of books you might like
