Educatie si cultura in Occidentul barbar PDF
Preview Educatie si cultura in Occidentul barbar
.. EDUCA ŢIE ŞI CULTUĂ IN OCCIDENTUL BARBAR SECOLELE VI-VIII Această ediţie este parte a colecţiei „Ideea europeană" inanţată de Fundaţia Concept-Open Society Institute, Budapesta, Ministerul Francez al Aacerilor Extene şi Ambasada Franţei la Bucureşti Lucrare publicată cu sprijinul Ministerului Francez al Culturii -Centre National du Livre PIERRE RICHE EDUCATIE SI CULTURĂ . ' ' IN OCCIDENTUL BARBAR SECOLELE VI-VIII Ediţia a 4-a, revăzută şi corectată Traducere de FLORICA BECHET //f�'� Eaitura "� fundaţia oncepe /6 Meridiane Coperta colecţiei CĂTĂLIN POPA Pe copertă Muzica, Aritmetica, Geometria .�i Astronomia Manuscrisul Boethius de la Tours, 845 Staatsbibliothek Bamberg, Ms. Class. 5, Folio 9v. Univ. Bucureşti -Filosofie 11�1� �III �111111� �li �III 1�1111 004795 PIERRE RICHE Education et cu/ture dans /'Occident barbare (Vfe et VJc· siecles) © Editions du Seuil, 1962 et 1995 © Editura Meridiane, 200 I pentru prezenta ediţie românească ISBN 973-33-0447-6 Soţiei mele CUVÂNT ÎNAINTE Scrierea unei cărţi despre educaţia din secolele cele mai întunecate ale istoriei occidentale ar i putut părea acum câţiva ani un pariu pro vocator. Multă vreme, perioada care deschide Evul Mediu a ost con siderată o epocă de incultură şi de barbarie, căreia istoricul, nerăbdător să ajungă la renaşterea carolingiană, nu-i consacra decât câteva rândui dispreţuitoare. Totuşi, în poida rarităţii mărturiilor, istoricul începe să întrevadă întregul olos, dacă nu chiar întreaga bogăţie a secolelor care despart sârşitul lumii antice de începuile Evului Mediu Studii 1• din ce în ce mai numeroase, ba chiar congrese ştiinţiice2, caută să aducă lumină în aceste Dark Ages3, şi au ost deja adunate elementele unei sinteze asupra civilizaţiei Occidentului barbar. Transmiterea cultu rii romane în Evul Mediu a ăcut obiectul unor lucrări remarcabile4, dar acestea s-au orientat în general asupra unei ţi sau a unei persoane, ără să se i încercat un studiu de ansamblu asupra culturii occidenta le în epoca barbară. Abordând la rândul meu această peioadă ingrată, n-am doit totuşi să studiez cultura în sensul larg al termenului\ şi nici măcar una din maniestările ei, studiul literaturii clasice, subiect al unei lucrări vechi de o jumătate de secol şi care, în multe privinţe, se impune încă6; am ales ca temă a cercetărilor mele un aspect prea des neglijat de istoria civilizaţiei: educaţia. Antichitatea a creat un sistem de educaţie bine cunoscut astăzi7: perioada carolingiană, epoca de aur a profesorilor şi a şcolilor, a atras de multă vreme cercetătorii, şi era, aşadar, indispensa bil să se ştie cum s-a recut de la educaţia antică la educaţia medievală, cum a putut cărturarul roman să-i lase locul clericului din Evul Mediu. Care a ost inluenţa năvălirilor barbare asupra sorţii şcolii şi a edu caţiei? Cum a dispămt cultura literară a laicilor? În ce condiţii aceştia din urmă şi-au căpătat instruirea religioasă? A moştenit oare şcoala clericilor şi a călugărilor, cum s-a spus adesea, programul şcolii ro mane? A reluat oare pedagogia ecleziastică metodele antice sau a ino vat? Aceste întrebări, întrebări între multe altele, merită un răspuns. Fără îndoială, e mai uşor să se studieze educaţia într-o epocă în care sistemul de valori este.bine stabilit. Adultul care se ocupă de co pil îi transmite acestuia ceea ce î se pare mai potrivit pentru a-i onna trupul, inteligenţa, credinţa religioasă, în uncţie de un idealde viaţă bine deinit. Numai că, între secolele al VI-lea şj al VIII-lea, valori le tradiţionale sunt puse în discuţie. Occidentul nu cunoaşte un singur tip de civilizaţie, ci civilizaţii care coexistă şi adesea se opun, oferin du-le tinerilor căi cu totul deosebite. Cât de multe contraste exită între elevul ieşit din mâinile gramaticului roman, lectorul legat de bise rica catedrală, barbarul crescut în preajma şefului şi călugărul oerit din copilărie unei mânăstiri! Opoziţia acestor diverse tipuri de educaţie constituie în acelaşi timp interesul studiului întreprins, _dar şi diicultatea prezentării lui. Deoarece nu am vrut să ac o istorie literară şi nici să evoc cultura personajelor importante care şi-au dominat epoca independent de cultura contemporanilor lor, am studiat educaţia laicilor, a clericilor şi a călugărilor plasându-i în mediile sociale şi geograice cărora le aparţineau. Am vrut ca, adoptând un plan mai mult istoric decât logic, să arăt cum, în urma transomărilor politice şi sociale, educaţia omu lui occidental a căpătat puţin câte puţin un chip nou. Pentru a surprinde mai bine multiplele aspecte ale acestei istorii, mi-am purtat cercetarea prin toate regiunile Occidentului barbar şi chiar în Italia bizantină, deoarece cultura acestui ţinut este strâns legată de cea a Occidentului. Punctul de plecare al studiului meu_îl constituie dispariţia Imperiului de Apus, nu iindcă aş vrea să mă conomez cro nologiei oficiale şi convenţionale care ace ca Evul Mediu să înceapă în 476, ci iindcă a trebuit aşteptată victoria barbrilor penru ca proble mele pedagogice puse de mult timp să poată i rezolvate. Pe de altă parte, m-am oprit la momentul în care sistemul educaţional medieval era bine instituit, adică la începutul „Renaşterii carolingiene". Pentru a realiza această muncă, au trebuit adunate mărturiile cele mai diverse şi conruntate datele izvoarelor narative, diplomatice, ju ridice, epigraice, arheologice ... Şi încă mai rămân nescoase la lu mină destule aspecte ale acestei sinteze, destule ipoteze nu pot i veriicate din lipsa documentelor. Totuşi, era necesar să se precizeze care era situaţia, cenând toate mărturiile pe care le avem. Am ăcut-o ără nici o constrângere şi ără nici o teamă, dorind ca această lucrare să ajute la înţelegerea unui aspect al civilizaţiei vremurilor barbare şi, în acelaşi timp, să olosească celor care vor încerca să scrie isto ria educatiei medievale. În încheiere, ţin să mulţumesc tuturor celor care s-au interesat de această lucrare: proesorii mei de la Facultatea de Litere din Paris, Ch.-E. Perrin şi . Renouard, profesori de istorie medievală, care, de la moartea lui Louis Halphen -a cănii amintire o omagiez aici -au 8
The list of books you might like
