Dreptul la o buna administrare si impactul sau asupra procedurilor administratiei publice PDF
Preview Dreptul la o buna administrare si impactul sau asupra procedurilor administratiei publice
Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 1 Dreptul la o bunã administrare ºi impactul sãu asupra procedurilor administraþiei publice Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 2 Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 3 Coordonatori Emil BÃLAN Gabriela VARIA Cristi IFTENE Dragoº TROANÞà Marius VÃCÃRELU Dreptul la o bunã administrare ºi impactul sãu asupra procedurilor administraþiei publice Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 4 Redactor: Lucian Pricop Tehnoredactor: Cristian Lupeanu Toate drepturile asupra acestei versiuni aparþin Editurii Comunicare.ro, 2010 SNSPA, Facultatea de Comunicare ºi Relaþii Publice Strada Povernei 6, Bucureºti Tel./fax: (021) 310 0718 E-mail: [email protected] www.editura.comunicare.ro *Acest volum a apãrut cu sprijinul Consiliului Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Superior (CNCSIS) în cadrul proiectului IDEI 698. Autorii îºi asumã rãspunderea în ceea ce priveºte conþinutul comunicãrilor trimise spre publicare. Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Dreptul la o bunã administrare ºi impactul sãu asupra procedurilor administraþiei publice/ Bãlan Emil, Varia Gabriela, Iftene Cristi, Troanþã Dragoº, Vãcãrelu Marius. – Bucureºti: Comunicare.ro, 2010 ISBN 978-973-711-281-1 I. Varia, Gabriela II. Iftene, Cristi III. Troanþã, Dragoº IV. Vãcãrelu, Marius 35(075.8) Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 5 Cuprins Capitolul 1 ADMINISTRAÞIAPUBLICà ªI PUTEREAPROCEDURILOR / 9 Capitolul 2 NOÞIUNI, CONCEPTE, CONVENÞII ªI TEORII PRIVIND ADMINISTRAÞIALANIVELULUNIUNII EUROPENE / 17 2.1. Consideraþii teoretice asupra Spaþiului Administrativ European (SAE) componentã a Spaþiului Public European (SPE) / 17 2.2. Europenizarea / 21 2.3. Convergenþa administrativã ºi factorii de convergenþã / 23 2.4. Clarificãri iniþiale privind conceptele de administrare defectuoasã, administrare corectã ºi bunã administrare / 26 2.4.1. Administrarea defectuoasã (maladministration) / 26 2.4.2. Administrarea corectã (sound administration) / 27 2.4.3. Buna administrare (good administration) / 29 Capitolul 3 PRINCIPII ALE ADMINISTRAÞIEI PUBLICE FORMULATE LANIVELULUNIUNII EUROPENE / 31 3.1. Importanþa Curþii de Justiþie a Uniunii Europene în stabilirea principiilorbunei administrãri / 31 3.1.1. Consideraþii introductive privind Curtea de Justiþie a Uniunii Europene ºi principiile administraþiei publice / 31 3.1.2. Jurisprudenþa Curþii de Justiþie în raport cu dreptul la o bunã administrare / 33 3.1.2.1. Clarificãri privind metodologia cercetãrii / 33 3.1.2.2. Tratament imparþial ºi echitabil / 35 Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 6 3.1.2.3. Termen rezonabil / 36 3.1.2.4. Dreptul de a fi ascultat / 38 3.1.2.5. Dreptul de acces al persoanei la dosarul propriu / 39 3.1.2.6. Obligaþia administraþiei de a-ºi motiva deciziile / 40 3.1.2.7. Dreptul la reparaþie pentru prejudiciile produse / 42 3.2. Jurisprudenþa Curþii de Justiþie a Uniunii Europene ºi principiile generale ale administraþiei publice / 43 3.2.1. Încredere ºi previzibilitate / 44 3.2.2. Deschidere ºi transparenþã / 47 3.2.3. Responsabilitate / 51 3.2.4. Eficienþã ºi eficacitate / 52 Capitolul 4 DREPTULLAO BUNà ADMINISTRARE ªI CARTADREPTURILOR FUNDAMENTALE AUNIUNII EUROPENE / 55 4.1. Procesul de adoptare al Cartei DrepturilorFundamentale / 55 4.1.1. Consiliul European din Koln / 55 4.1.2. Evoluþia ulterioarã ºi Consiliul European din Biaritz / 57 4.1.3. Tratatul de la Nisa / 58 4.1.4. Tratatul instituind o Constituþie pentru Europa / 59 4.1.5. Tratatul de la Lisabona / 60 4.2. Carta ºi dreptul la o bunã administrare / 62 4.2.1. Prezentare generalã a Cartei Drepturilor Fundamentale / 62 4.2.2. Prezentare generalã a art. 41 – Dreptul la o bunã administrare / 64 4.2.3. Principiul unei administrãri corecte, precursor al bunei administrãri / 67 4.2.3.1. Clarificãri introductive / 67 4.2.3.2. Doctrinã ºi principii ale administrãrii corecte / 68 4.2.3.3. Obligaþia instituþiilor de a rãspunde scrisorilor primite / 69 Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 7 4.2.3.4. Obligaþia instituþiilor de apublica diferite informaþii / 69 4.2.3.5. Obligaþia instituþiilor de a conduce investigaþiile necesare / 70 Capitolul 5 IMPORTANÞAINSTITUÞIEI OMBUDSMANULUI EUROPEAN ÎN AFIRMAREA PRINCIPIILOR ADMINISTRAÞIEI PUBLICE / 71 5.1. Instituþia Ombudsmanului European – istoric ºi evoluþie / 72 5.1.1. Importanþa Raportului Walker-Smith / 73 5.1.2. Contribuþiile Statelor Membre ºi Tratatul de la Maastricht / 75 5.1.3. Evoluþia ulterioarã a instituþiei / 78 5.2. Tratatul de la Lisabona ºi Instituþia Ombudsmanului European / 81 5.3. Ombudsmanul European ºi stabilirea conceptului de „administrare defectuoasã (maladministration)“ / 85 5.4. Importanþa Ombudsmanului European în dezvoltarea unui „cod al bunei conduite administrative“ / 88 5.4.1. Paºi importanþi în dezvoltarea Codului bunei conduite administrative / 88 5.4.2. Consideraþii asupra codului bunei conduite administrative / 92 Capitolul 6 BUNAADMINISTRARE ÎN ROMÂNIA / 97 6.1. Introducere / 97 6.2. Instrumente de apãrare a dreptului la o bunã administrare. Instituþia Avocatului Poporului în România / 102 6.3. Transparenþã decizionalã ºi eticã publicã / 105 6.3.1. Cetãþeanul – client al administraþiei publice / 129 6.3.2. Obligaþiile cetãþenilor ºi participarea activã la buna guvernare / 135 6.3.3. Avertizorii de integritate / 143 6.4. Conduita cetãþenilor / 150 Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 8 6.5. Consultarea publicã / 153 6.6. Bunã practicã în aplicarea principiului bunei administrãri / 156 6.7. Tehnici ºi instrumente utilizate în procesul de participare cetãþeneascã / 166 6.7.1. Centrele de informare cetãþeni / 166 6.7.2. Internetul – sursã de informare a cetãþenilor / 167 6.7.3. Mass-media / 168 6.7.4. Spaþiile de afiºaj din cadrul instituþiei / 168 6.8. Concluzii / 169 Capitolul 7 SPRE O CODIFICARE AREGLEMENTÃRILOR PRIVIND ADMINISTRAÞIAPUBLICà ºI PROCEDURAACESTEIA ÎN ROMÂNIA / 173 7.1. Situaþia actualã / 173 7.2. Codificarea – soluþie posibilã pentru simplificarea ºi clarificarea reglementãrilor / 174 7.3. Instrumente utilizate în procesul de simplificare a legislaþiei administrative la nivelul Uniunii Europene / 176 7.4. Proiectul Codului de procedurã administrativã al României / 179 Anexe DOCUMENTE INTERNAÞIONALE REFERITOARE LADREPTULLAO BUNà ADMINISTRARE / 183 Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 9 CAPITOLUL 1 Administraþia publicã ºi puterea procedurilor Administraþia publicã reprezintã una dintre cele mai impor- tante noþiuni folosite în limbajul politico – juridic contemporan, în jurul cãreia graviteazã mai multe aspecte ale discursului public. În limbajul cotidian întâlnim, tot mai des, exprimarea ideii cã ima- ginea unei þãri este datã de administraþia acesteia, un autor con- siderând cã istoria omenirii, este, de altfel, istoria guvernãrii ºi administrãrii popoarelor1. Studierea sistematicã a fenomenului administrativ trebuie în- ceputã cu analizarea legãturii complexe a acestuia cu problema- tica puterii ºi a guvernãrii. Societatea politicã se diferenþiazã de formele istorice, pre- statale, de convieþuire socialã, prin desprinderea din interiorul comunitãþii a unor structuri de autoritate învestite cu anumite pre- rogative de comandã, faþã de care membrii societãþii se aflã în relaþie de subordonare. Autoritãþile constituite astfel, ca putere „instituþionalizatã“, exercitã constant acelaºi tip de activitãþi de comandã, comunitatea în ansamblul ei fiind conºtientã de legitimitatea asumãrii exercitãrii acestor prerogative, precum ºi de îndatorirea de a respecta deci- ziile conducerii, sub sancþiunea unor pedepse sociale. Oricât de simple ar fi relaþiile de putere care trebuie ordonate ºi reglementate într-un sistem în cadrul societãþii, oricât de puþin numeroasã ar fi o comunitate umanã, procesul de guvernare nu poate fi realizat nemijlocit, nici de un singur individ, nici de un unic organism titular al puterii politice, deoarece limitele fizice sunt imposibil de depãºit în condiþiile tehnice actuale. 1A. Iorgovan: Drept administrativ. Tratat elementar, Ed. Hercules, Bucu- reºti, 1993, p. 16. Administraþia publicã ºi puterea procedurilor 9 Dreptul_buna_guvernare.qxd 11/8/2010 4:45 PM Page 10 În orice formaþiune statalã puterea politicã trebuie sã aibã un caracter unitar, în sensul cã este deþinutã de un singur individ sau de un grup restrâns – în statele arhaice sau nedemocratice – fie de un corp politic larg, structurat dupã criterii democratice – în statele moderne ºi postmoderne2. Din aceastã raþiune se spune cã într-un stat nu existã decât o putere unicã, acesteia neopunându-i-se alte puteri de aceeaºi naturã. În virtutea puterii publice deþinute, statul este îndreptãþit sã nu recu- noascã pe teritoriul sãu o altã putere venitã din afarã. Pentru a înþelege noþiunea de administraþie publicã este nece- sarã o scurtã incursiune în istorie, aceastã ºtiinþã fiind, conform unei definiþii unanim cunoscute ºi acceptate magistra vitae, iar lecþiile sale nestudiate suficient se transformã în adevãruri amare la puþin timp dupã ce sunt ignorate. În acest sens, vom sublinia faptul cã administraþia publicã este una dintre cele mai vechi instituþii juridice care existã, deoarece prin însãºi existenþa ºi rolul sãu ea a trebuit sã fie creatã încã din momentul în care un om sau un grup a putut sã îºi impunã domi- naþia sa asupra unui alt grup de oameni. Pentru o explicaþie mai simplã, trebuie sã precizãm mai întâi cã din punct de vedere etimologic, sintagma administraþie publicã are la bazã cuvintele latine ad ºi minister, acestea însemnând la, de, spre, în (spre) – pentru particula adºi servitor, slujitor, pentru cuvântul minister. De aceea, alãturarea acestor douã cuvinte a nãs- cut cuvântul administraþie, dupã cum ºi cuvintele resºi publicum au dat prin juxtapunere cuvântul respublica, transformat astãzi în republicã. Având la bazã acest înþeles etimologic, vom învedera faptul cã administraþia publicã existã, în opinia noastrã, încã din primul moment în care într-o colectivitate, oricât de micã a fost aceasta, o persoanã a preluat conducerea grupului, impunând anumite re- guli. Pentru ca acestea sã poatã fi respectate, s-a impus constituirea unui nucleu de punere în practicã a deciziilor de putere. 2Asupra conceptului de stat postmodern ºi consecinþele sale asupra cali- ficãrii statelor a se vedea pe larg R. Cooper: Destrãmarea naþiunilor, ed. Uni- vers Enciclopedic, Bucureºti, 2006. 10 Dreptul la o bunã administrare
The list of books you might like
