Table Of Content

COLECȚIA SERIA UNIVERSITAS FILOSOFIE e l a u t George Colang c În stabilirea profilului barbariei în structura vieții a contemporane, autorul cărții se străduie să surprindă orice ei i formă a degradării umanului, începând cu desocializarea vieții r a dimensiuni și perspective și terminând cu distrugerea acesteia. Prin urmare, există în b r carte o tendință de a nu scăpa ceva din acest tablou. Această a b tendință este vizibilă în tot cuprinsul lucrării, după cum la fel a r etice de pregnantă este și capacitatea autorului de-a excela într-un p u limbaj apropiat eseului. s a VASILE MORAR e c i t Valorilor fundamentale pe care s-a ridicat istoric cultura e asupra barbariei actuale e şi umanismul european, curajul, dreptatea, înţelepciunea, v i cumpătarea, smerenia, mila, iertarea, pacea, bunătatea, t c stăpânirea de sine etc., în fond atributele morale ale umanităţii e p generice sunt pervertite şi înlocuite cu himerele legate de s r hedonism, de progresul tehnic şi economic. „Barbarul” actual e p şi-a pierdut conştiinţa critică şi reflexia independentă sub i ș presiunea non-valorilor „civilizaţiei” şi doreşte, din răsputeri, i n să devină altcineva. „Barbarul a fost în mentalul colectiv, u i s mereu, celălalt, acum civilizatul luptă cu ardoare să fie altul”. n e Nu pierderea valorilor morale este problema modului actual m de viaţă, subliniază în mai multe locuri autorul, ci faptul că s-a di pierdut conştiinţa acestei pierderi. • g CONSTANTIN ASLAM n a l o C e g r o e G ISBN: 978-606-711-957-2 George Colang Dimensiuni și perspective etice asupra barbariei actuale © Editura EIKON București, Str. Smochinului nr. 8, sector 1, cod poştal 014606, România Difuzare / distribuţie carte: tel/fax: 021 348 14 74 mobil: 0733 131 145, 0728 084 802 e-mail: [email protected] Redacţia: tel: 021 348 14 74 mobil: 0728 084 802, 0733 131 145 e-mail: [email protected] web: www.edituraeikon.ro Editura Eikon este acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învățământul Superior (CNCSIS) Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Naţională a României ISBN: 978-606-711-957-2 Tehnoredactor: Mihăiță Stroe Editor: Valentin Ajder George Colang Dimensiuni și perspective etice asupra barbariei actuale Prefață de Vasile Morar Studiu introductiv de Constantin Aslam București, 2018 PREFAȚĂ Cum este omul actual, civilizat sau barbar? Iată o întrebare care, acum un secol și jumătate, părea să fi primit un răspuns definitiv în cuprinsul optimismului „erei pozitiviste”, a celei încurajatoare în fața științei și a tehnicii de a-l face fericit pe omul „ieșit din întuneric și din- tr-o civilizație a penuriei”, cele două lipsuri în cunoaștere și bunăstare; oricum l-am însoțit atât de mult timp pe cel ce se dorea să iasă, mereu și mereu, din forme diverse de barbarie. Prin urmare, pe de o parte, civilizații sunt cei buni și necesari în istorie, iar, pe de altă parte, barbarii sunt cei răi și necesari pentru ca magistrala istoriei universale să înainteze, inevitabil, „în direcția cea bună.” Oricum, când Rousseau, cu un alt secol în urmă, avertiza că nu ar trebui să ne grăbim și să fim atât de siguri că civilizația este bună și nebună (necivilizată deci sălbatică, barbară) este rea, nu era el cel care să exprime opinia dominantă, nici atunci, la mijloc de secol XVIII și nici, multă vreme după. Includerea în industrie și urbanism, în știință și tehnologie era tulburată doar, din când în când, de barbaria reală a războaielor sau de suferințele celor, încă, ne-urbanizați și ne-industri- alizați – erau etichetați disprețuitor ca „înapoiați” sau, de „sporadice” și „nesemnificative” cazuri de ucidere în masă a unor „barbari” a „ul- timilor sălbatici” aparținând unor necunoscute „triburi îndepărtate”. „Marea Promisiune”, ca să folosim expresia lui Erich Fromm din prea puțin luată în seamă carte To have or to be, mai ales acum în timpu- rile barbariei neoliberale – a progresului continuu, nelimitat și prezent în toate sferele vieții, inclusiv deci în morală, s-a dovedit a fi adevă- rată doar pentru știință, tehnică și bunăstare (aceasta însă distribuită inegal). Or, pariul care se punea viza întâi de toate împlinirea unui vis străvechi: o societate pacifistă non-violentă, lipsită de sălbăticia 5 GEORGE COLANG hybrisului devastator. Acesta din urmă, s-a văzut de prea multe ori, nu apare numai în societățile rămase în urmă, ci, deopotrivă, se manifestă, în cele în care știința este lipsită de orice dram de conștiință. Rabelais, atunci când lansa faimoasa sa expresie „science sans conscience n’est que ruine de l’âme,”1 lansa un avertisment sever, dar, nu-și putea imagina, de pildă, atrocitățile războaielor mondiale în care știința cea mai avansată a fost folosită nu pentru afirmarea vieții, ci, pentru triumful zeului morții, Thanatosul. De altfel, Freud în 1915, în Asupra cauzelor răz- boiului și ale morții, vorbea tocmai de existența barbariei în civilizație, iar folosirea gazelor de luptă din Primul război a prevestit camerele de gazare din Al Doilea Război Mondial. Dar, formele și cauzele barbariei sunt multe, diverse și uneori nu numai fățișe, ci și ascunse, insidioase. Despre acestea-și propune, și reușește să scrie o carte, doctorul în filosofie George Colang. În primul pas al cărții, la origine teză pentru doctorat, sunt sur- prinse în mod explicit semnificațiile antropologice și cele etice ale fe- nomenului barbariei. Absolut firesc se insistă asupra distincției „barbar civilizat” prin apel la lucrări fundamentale din orizontul filosofiei și al antropologiei culturale și, încă de acum se anunță „marea barbarie”, cea petrecută în secolul XX: Holocaustul – Shoah-ul. Foarte dense descriptiv și interpretativ se dovedesc a fi, în acest context, paragrafe precum: 1. Barbarie și civilizație; 1.1. Conținutul conceptului și semnificațiile sale morale; 1.3. Barbarul actual; 1.4. De la sălbatic la barbar; 3. Interpretări în registrul etic ale barbariei actuale; 3.1. Lipsa reperelor morale. Într-un fel, în această primă parte, se pleacă de la binecunoscuta formulă – barbarul pentru grec este lipsit de valoare, dar este util prin excelență pentru a se ajunge la formele barbariei moderne prin care „civilizatul” poate atinge cote paroxistice de ferocitate, de indiferență sau cinism. Îndeosebi în partea secundă a cărții sunt aduse argumente, din perspective etice, pentru a interpreta fenomene precum cele ale „barbarului civilizat”, cele derivate din „rafinamentul de turmă” sau cele inepte din atotputernicia distinctivă a „consumatoru- lui de profesie.” 1 Știința fără cunoștință este ruina sufletului. 6 Dimensiuni și perspective etice asupra barbariei actuale În acest punct al demonstrației devin tot mai evidente efectele ma- rii barbarii teoretizate de Adorno încă din anii 40 sau puse în relație cu întreaga gândire filosofică a secolului XX, cum se întâmplă în lucrarea de sinteză a lui Christian Delacampagne atunci când își intitulează partea a treia a cărții sale Istoria filosofiei în secolul XX, „A gândi fenomenul Auschwitz”. George Colang, mergând pe urmele unor autori precum Adorno, Maurcuse, Fromm, Giorgio Agamben, Bernard-Henri Lévy, Alain Besançon, Giovanni Sartori ș.a., încearcă să lămurească și să developeze cauzele (nu numai antropologice, sociologice, filosofice ci și cele economice și politice) care au făcut posibilă marea barbarie, de către reprezentanții unei culturi atât de importante în plan universal cum a fost cea germană. Multe pagini ale cărții din capitolul al doilea și al treilea vin să radi- ografieze interpretativ, în registru etic, această idee a lui André Comte- Sponville, citat de autor: „Oricine poate să înțeleagă că o bună parte din oroarea germană a venit din acest amestec de barbarie și civilizație, de violență și eleganță, din aparențe când șlefuită când bestială, dar întot- deauna crudă.” Simplu și fundamental spus, barbaria, ca distrugere și violență, ca insensibilitate, indiferență și cinism, are, în concepția autorului acestei cărți, explicații multiple, are explicații cauzale de sorginte antropologică, sociologică, tehnic-științifică sau politică, dar nu poate avea nicio justificare în registrul etic ultim. În acest context, perfect motivat, autorul face apel la argumente de tip deontologic, iar Kant, de pildă, și Thomas Nagel, sunt autorii aduși în prim plan împotriva oricărei forme de relativism care ar putea admite, de exemplu, uciderea și masacrarea ființelor omenești, în circumstanțe speciale. Cartea câștigă mult în adâncime, după cum afirmam la început, în momentul în care trei forme de barbarie sunt cercetate, fiecare în parte, în paragrafe special rezervate: barbaria politică, cea economică și cea tehnică (în final, tehnico-științifică). Remarcăm, îndeosebi, aceste paragrafe: III.1.1. Seducția politică; 1.2. Punctul de fugă al intereselor; 1.3. Butaforia morală; 1.4. Flecăreala ca discurs; 1.5. Voința de putere ca tiranie; III. 2.2 Omul ca mijloc; 2.3. Rentabilizarea umanului; 2.5 Maximizarea profitului. 7 GEORGE COLANG În stabilirea profilului barbariei în structura vieții contemporane, autorul cărții se străduie să surprindă orice formă a degradării umanului, începând cu desocializarea vieții și terminând cu distrugerea acesteia. Prin urmare, există în carte o tendință de a nu scăpa ceva din acest tablou. Această tendință este vizibilă în tot cuprinsul lucrării, după cum la fel de pregnantă este și capacitatea autorului de-a excela într-un limbaj apropiat eseului. Oricum însă, autorul s-a strunit în anii redactării cărți să satisfacă și exigențele și rigoarea muncii științifice. Dovadă stau cele peste 300 de note și trimiteri bibliografice. Recomandăm cititorului această carte cu toată căldura, convinși, fiindcă lecturând densele ei pagini va înțelege mai bine și mai profund mesajul ei, anume că istoria civilizației nu este numai lupta cu ieșirea din barbarie ci, deopotrivă, din păcate, și lupta cu ispita redării din civilizație și prin civilizație, în barbarii pe care barbaria de dinainte de civilizație nu le-a cunoscut. Vasile Morar 8 STUDIU INTRODUCTIV Voi remarca de la bun început curajul teoretic, complexitatea și ingeniozitatea investigaţiilor filosofice întreprinse de către domnul Colang cu scopul de a determina natura barbariei, este-le ei, sau în alte cuvinte, tipul de existenţă care specifică modul de a fi barbar al omului în lume. Provocarea vine încă de la vechii greci care ne-au livrat, odată cu Platon, modul dihotomic de gândire specific culturii reflexive euro- pene. Tema este perenă, în alte cuvinte, veche și nouă în același timp. Ce relevanţă are această temă pentru omul contemporan? Cum ar spune Foucault: „în ce anume constă actualitatea noastră? Care este câmpul actual de experienţe posibile? Aici nu mai e vorba de o analiti- că a adevărului, ci de ceea ce am putea numi o ontologie a prezentului, o ontologie a nouă înșine, și mi se pare că opţiunea filosofică cu care ne confruntăm în clipa de faţă este tocmai aceasta: putem opta fie pentru o filozofie critică care va avea forma unei filosofii analitice a adevărului în general, fie pentru o gândire critică care va lua forma unei ontologii a nouă înșine, a unei ontologii a actualităţii…” Opţiunea filosofică a domnului Colang în tratarea barbariei ur- mează tipurile de abordări reflexive sugerate de către Foucault, astfel încât cercetarea domniei sale posedă un pregnant caracter interdisci- plinar, aparţinând deopotrivă ontologiei umanului, filosofiei morale și criticii culturii, chiar antropologiei economice. Accentul metodologic, care mobilizează resursele de analiză și descriere ale fenomenologiei și hermeneuticii de extracţie continentală, este îndreptat către decon- strucţia întrebuinţării ideologice a gândirii, respectiv pe devoalarea mecanismelor sofistice și retorice de producere a sensului prin inter- mediul cărora: „lumea contemporană tinde către civilizaţie în timp ce se afundă în barbarie”. 9