Dictionar francez-roman

1330 Pages·2007·39.96 MB·1330\1330

by  Gorunescu

■ ; w M l
Elena Gorunescu

Elena Gorunescu
DICŢIONAR
FRANCEZ
ROMAN
Teora
Titlul: Dicţionar francez-român
Pentru informaţii generale despre Editura Teora -
cărţi, librării, distribuitori, oferte speciale, promoţii,
adrese de e-mail etc. - vă invităm să vizitaţi www.teora.ro.
Librăria „Teora - Cartea prin poştă":
Telverde: 0-800-800-803
Website: www.teora.ro
CP 79-30, cod 024380, Bucureşti, Romania
Tel.: [phone]
Editura Teora SRL,
Calea Moşilor nr. 211, sector 2, cod 020863,
Bucureşti, Romania
Tel.: [phone],
Fax: [phone]
Preşedinte: Teodor Răducanu
Copyright © 2007, 2000 Teora
Toate drepturile asupra acestei cărţi aparţin Editurii Teora.
Reproducerea integrală sau parţială a textului
sau a ilustraţiilor din această carte este interzisă
fără acordul prealabil scris al Editurii Teora.
NOT 7538 DIC FRANCEZ ROMAN MARE
ISBN 10: 973-20-0027-9
ISBN 13: 978-973-20-0027-4
Printed in Romania
Cuvânt înainte
Prezentul Dicţionar francez-român reprezintă o lucrare com­
plexă, elaborată în concordanţă cu normele lexicografiei moderne.
Fiecare articol mai important cuprinde, pe lângă echivalentul sau
echivalentele din limba română, exemple care ilustrează sensuri dife­
rite, pentru o mai bună fixare a acestora. Numeroase expresii, locu­
ţiuni şi proverbe, formate pe baza cuvântului tratat, vin să completeze
şi să îmbogăţească aria semantică a acestuia.
Am încercat să ofer o imagine cât mai exactă a limbii franceze
contemporane, fără să elimin toţi termenii învechiţi, păstrându-i pe
aceia care se mai pot întâlni încă în vorbirea curentă. Am introdus în
acest dicţionar termeni noi din domeniul informaticii, biologiei,
chimiei, geneticii etc., precum şi termeni din argoul de ultimă oră, cu
mare circulaţie în limba franceză vorbită azi.
5
Instrument de lucru esenţial pentru învăţarea unei limbi străine,
dicţionarul este o carte ce nu poate lipsi de pe masa de lucru a unui elev,
student, profesor, traducător sau a unui iubitor al limbii franceze.
Nădăjduiesc că prezentul Dicţionar francez-român va răspunde
într-o măsură cât mai mare aşteptărilor celor care îl vor consulta.
Autoarea
6
Lista prescurtărilor
abrev. = abreviere ec. pol. = economie politică
ac. = acuzativ edit. = editură, editorial
acad. = academie el. = electricitate
adj. = adjectiv, adjectival electron. = electronică
admin. = administrativ embriol. = embriologie
adv. = adverb entom. = entomologie
agr. = agricol, agricultură erpet. = erpetologie
agron. = agronomie etn. = etnografie
alim. = alimentar etnol. = etnologie
alpin. = alpinism euf. = eufemism
americ. = americanism expr. = expresie
anat. = anatomie f. = feminin
angl. = anglicism fac. = facultate
antichit. = antichitate fam. = familiar
antrop. = antropologie farm. = farmacie, farmaceutic, farmacologie
apic. = apicultură feud. = feudalism
apoz. = apoziţie fig. = figurat
arab. = termen arab fii. = filozofie
arg. = argou, argotic filol. = filologie, filologic
arheol. = arheologie fin. = finanţe
arhit. = arhitectură fisc. = fiscal
art. = articol, articulat fiz. = fizică
astr. = astronomie fiziol. = fiziologie
astronaut. = astronautică fon. = fonetică
audiov. = audiovizual fortif. = fortificaţii
auto. = automobilism, automobil foto. = fotografie, fotografic
auxil. = auxiliar fr. = francez
av. = aviaţie gen. = genitiv
bactér. = bactériologie genet. = genetică
biochim. = biochimie geod. = geodezie
biol. = biologie hip. = hipism
bis. = biserică, bisericesc geogr. = geografie
bot. = botanică geol. = geologie
card. = (numeral) cardinal geom. = geometrie
cartogr. = cartografie geomorf. = geomorfologie
catol. = catolic germ. = germanism
c. f. = căi ferate gram. = gramatică
chim. = chimie grec. = grec, grecism
chir. = chirurgie h. c. = hârtie-celuloză
cin. = cinema herald. = heraldică
citol. = citologie hidr. = hidrologie, hidrotehnică
col. = colectiv hist. = histologie
com. = comerţ hort. = horticultura
comp. = comparativ hot. = hotărât
cond. = condiţional iht. = ihtiologie
conj. = conjuncţie imper. = imperativ
constr. = construcţii imperf. = imperfect
contab. = contabilitate impers. = impersonal
cor. = coregrafie ind. = indicativ
cristaiogr. = cristalografie ind. = industrie, industrial
croit. = croitorie inf. = infinitiv
dat. = dativ infl. = influenţă
dem. = demonstrativ inform. = informatică
deprec. = depreciativ interj. = interjecţie
dial. = dialectal interog. = interogativ
dim. = diminutiv invar. = invariabil
dipiom. = diplomaţie, diplomatic ir. = ironic
dr. = drept ist. = istorie, istoric
dr. can. = drept canonic ital. = italienism
ebr. = ebraic înv. = învechit
ec. = economie jur. = juridic
7
1. = limbă preist. = preistorie, preistoric
lat. = latinism, termen latin prep. = prepoziţie, prepoziţional
lingv. = lingvistică prese. = prescurtare
lit. = literatură, literar prez. = prezent
loc. = locuţiune pron. = pronume, pronominal
log. = logică prov. = proverb
lucr. publ. = lucrări publice psihan. = psihanaliză
m. = masculin psihiatr. = psihiatrie
maj. = majusculă, literă mare psihol. = psihologie, psihologic
mar. = marină, termen marinăresc psihopatol. = psihopatologie
maş. = maşini qqch. = quelque chose
maş.-un. = maşini-uneite qqn. = quelqu’un
mat. = matematică refl. = reflexiv
m. plast. = mase/materiale plastice reg. = regional, regionalism, regiune
mec. = mecanică rel. = religie
med. = medicină reiat. = relativ
metal. = metalurgie ret. = retoric, retorică
meteo = meteorologie revol. = revoluţie
metr. = metrică, versificaţie rom. = roman
metrol. = metrologie rus. = rusesc
microbiol. = microbiologie s. = substantiv
mii. = termen militar scolast. = scolastică
min. = mine sculpt. = sculptură
mineral. = mineralogie sec. = secol
mit. = mitologie seric. = sericicultură
musulm. = musulman sf. = sfânt
muz. = muzică sing., sg. = singular
nav. = termen naval silv. = silvicultură
neg. = negaţie, negativ sin. = sinonim
nehot. = (adjectiv, pronume) nehotărât socioi. = sociologie
neurol. = neurologie span. = spaniol
nom. = (cazul) nominativ s.pr. = substantiv propriu
n.pr. = nume propriu stat. = statistică
nuci. = nuclear sticl. = sticlărie
num. = numeral stil. = stilistică
numism. = numismatică stomat. = stomatologie
oiand. = termen olandez subst. = substantiv, substantivat
onom. = onomatopee sued. = cuvânt suedez
opt. = optică superi. = superlativ
ord. = (numeral) ordinal şcol. = şcolar
ornit. = ornitologie şt. nat. = ştiinţe naturale
ortod. = ortodox taur. = tauromahie
P- = pentru tehn. = tehnică
paleogr. = paleografie tele., teiecom = telecomunicaţii
paleont. = paleontologie teol. = teologie
part. = participiu text. = textile
patol. = patologie tipogr. = tipografie
pdv. = punct de vedere topogr. = topografie
pedol. = pedologie transp. = transport
peior. = peiorativ turc. = turcism
pers. = persoană, personal univ. = universitar
pese. = pescuit v. = vezi
petr. = petrografie v. aux. = verb auxiliar
pict. = pictură vân. = vânătoare, vânătoresc
piei. = pielărie versif. = versificaţie
pisc. = piscicultură vet. = veterinar, medicină veterinară
pl. = plural v.i. = verb intranzitiv
plast. = plastic, arte plastice vit. = viticultură
poet. = poetic v.r. = verb reflexiv
pol. = politică, termen politic v.t. = verb tranzitiv
poligr. = poligrafie vulg. = vulgar
pop. = termen popular zool. = zoologie
pos. = posesiv zoot. = zootehnie
pref. = prefix
A
A, a s. m. 1. (litera) A, a; depuis A jusqu’à Z de la A la de începând cu; agir au nez et ~ la barbe de qqn.
Z; de la alfa la omega; de la un cap la altul. 2. (în a acţiona sub nasul cuiva; ~ la bonne heure (să
expr.) ne savoir ni A ni B a. a nu şti nimic; b. a nu fie) într-un ceas bun; ~ la diable rasolit; făcut de
şti carte; prouver par A+B a demonstra un lucru mântuială; cum dă Dumnezeu; ~ la lettre aidoma;
pe bază de dovezi, întocmai; literă cu literă; ~ la seule pensée de numai
à prep. (à + le se contractă: au; à + les se contractă: la gândul că; ~ l’en croire dacă ne-am lua după el;
aux)~\. la (local) vivre ~ la campagne a trăi la ţară; dac-ar fi să-i dăm crezare; ~ moins que afară,
un voyage ~ Madrid o călătorie la Madrid; numai dacă; mettre qqn. ~ bout a scoate din sărite
(temporal) ~ midi la amiază; (sport)!~ la mi - temps pe cineva; fils ~ papa fecior de bani gata; au
la pauză; ~ la nuit close la căderea nopţii. 2. până secours! ajutor! la rédaction de ce projet nous
la; je suis chez moi de 5h. ~ 7h. sunt acasă de la prendra deux ~ trois jours redactarea acestui
ora 5 până la ora 7.3. eu; il neigeait ~ gros flocons proiect ne va lua două-trei zile; il consent ~
ningea cu fulgi mari; ~ (mon) regret eu regret; eu témoigner consimte să depună mărturie,
tot regretul; mot ~ mot cuvânt cu cuvânt; avancer abaca s.m. fibră textilă extrasă din frunzele unui bana­
~ grands pas a înainta cu paşi mari; une porte ~ nier.
deux batants o uşă cu două canaturi; moteur ~ abacule s.m. mic cub dintr-un mozaic,
explosion motor cu explozie; ~ condition de cu abaissable adj. 1. care poate fi coborât; care poate fi
condiţia; ~ grand-peine cu chiu cu vai; cu mare micşorat, scăzut. 2. (fig.) care poate fi umilit,
caznă; - haute voix cu voce tare; ~ la longue cu abaissant, ~e adj. înjositor, degradant, umilitor, jignitor,
timpul; în cele din urmă. 4. de; facile ~ dire uşor de ofensator, dezonorant,
spus; mesures ~ prendre măsuri de luat; blesser abaisse s.f. (culinar) foaie subţire de aluat
~ mort a răni de moarte; une fourrure ~ trois abaisse-langue s.m. invar, paletă cu care medicul apasă
millions o blană de trei milioane; ~ vendre de limba pentru a examina gâtul
vânzare; ~ merveille de minune. 5. pe; ~ pied pe abaissement s.m. 1. coborâre; ~ d’un store coborâre
jos; ~ faux pe nedrept; ~ l'intérieur pe dinăuntru; ~ a unui stor. 2. micşorare, diminuare, reducere; ~
l’envers pe dos, alandala; acheter ~ crédit a du pouvoir d’achat scădere a puterii de cumpărare;
cumpăra pe credit/pe datorie; (prov.) ne remets ~ du prix du pain scădere a preţului pâinii; - de la
jamais au lendemain ce que tu peux faire température scădere a temperaturii. 3. (fig.) umilire,
aujourd’hui nu lăsa pe mâine ce poţi face azi; înjosire; jignire; comment peut-il consentir à tant
s’abonner ~ l’année a se abona pe un an întreg. 6. d’~ cum poate consimţi la o asemenea înjosire. 4.
după, conform, potrivit cu; ~ mon avis după părerea (înv.) decădere, degradare; declin,
mea; s’habiller ~ la mode de Paris a se îmbrăca abaisser I. v.t. 1. a coborî, a lăsa în jos; il abaissa la
după moda de la Paris; ~ ce qu’il dit după câte visière de sa casquette sur ses yeux coborî
spune. 7. ca; în calitate de; prendre ~ témoin a lua cozorocul şepcii pe ochi; il a abaissé le rideau de
ca martor. 8. în; ~ ciel ouvert în aer liber; ~ contre- fer du café a lăsat în jos oblonul cafenelei; il
poil în răspăr; ~ contre-cœur în silă; fără plăcere; abaissa la glace de sa voiture lăsă în jos oglinda
~ cet égard în această privinţă; ~ cet effet în acest automobilului; elle abaissa ses yeux sur la photo
scop; ~ défaut de a. în lipsă de; b. în loc de; ~ bref îşi coborî privirea asupra fotografiei. 2. a micşora, a
délai în curând; în scurt timp; ~ coup sûr în mod diminua, a scădea, a reduce; ~ les impôts a reduce
sigur; cu siguranţă; ~ la brune în amurg; în faptul impozitele; médicament qui abaisse la tempéra­
serii; ~ la fin în cele din urmă; până la urmă; ~ la ture medicament care scade temperatura. 3. (culi-
fois în acelaşi timp; totodată; ~ l’aise în voie; ~ nar) aîntinde; ~ une pâte a întinde aluat cu sucitorul.
l’aube în zori; ~ la hâte în grabă; în pripă; ~ votre 4. (în expr.)~ les paupières d’un mourant a închide
santé în sănătatea dv. 9. câte; peu ~ peu, petit ~ ochii cuiva (la moarte). II. v.r. 1. a se coborî, a se
petit puţin câte puţin. 10. din; ~ nouveau din nou; ~ lăsa în jos; la vitre du compartiment s’abaisse
brûle-chandail din senin; hodoronc-tronc; ~ cause geamul compartimentului se lasă jos. 3. (fig.) a se
de din cauza. 11. (introduce un complement indirect; umili, a se înjosi; s’~ à haïr son rival a se înjosi
se traduce prin dativ) offre ces fleurs - ta sœur urându-şi rivalul. 2. a scădea, a micşora, a se
oferă aceste flori surorii tale. 12. (introduce un reduce; le taux des naissances s’est abaissé rata
complement indirect; se traduce printr-un gen. sau naşterilor a scăzut. 4. (fig.) a binevoi, a catadicsi;
adj. pos.) cette cravate est ~ Roger această s’~ à répondre aux sollicitations d’un néces­
cravată este a lui Roger; c’est un parent ~ elle siteux a catadicsi să răspundă solicitărilor unui
este o rudă de-a ei. 13. (în expr.) ~ bon compte / nevoiaş.
marché ieftin; ~ ce compte dacă aşa stau lucrurile; abaisseur I. adj. m. scoborâtor, care coboară; (anat.)
dacă e vorba pe aşa; ~ cheval călare; ~ compter muscle ~ muşchi care coboară, înclină o parte a
9 ABA-ABA
corpului; l’~ du sourcil muşchiul care coboară/iasă abasie s.f. (med.) abazie, imposibilitate de a merge,
în jos sprânceana. 2. (el. în expr.) ~ de tension abasourdi, ~e adj. 1. asurzit de zgomot. 2. (fig.)
transformator coborâtor de tensiune, surprins, uluit; il fut ~ par cette nouvelle inatten­
abajoue s.f. prelungire a obrazului la unele mamifere, due a fost uluit de această veste neaşteptată,
servind de rezervă pentru hrană, abasourdir v.t. 1. a asurzi (de zgomot); les cris des en­
abandon s.m. 1. abandon, abandonare, părăsire; (jur.) fants nous abasourdissent ţipetele copiilor ne asur­
~ du domicile conjugal părăsire a domiciliului zesc. 2. (fig.) a consterna, a stupefia; a ului; a surprinde,
conjugal. 2. cedare; abdicare; politique d’~ politică a înmărmuri, aîncremeni, a uimi; cette nouvelle nous
de abdicare. 3. (jur.) a. abandon, cedare, renunţare a abasourdis această veste ne-a înmărmurit,
(la drepturi, la bunuri, la pretenţii); ~ d’une accusa­ abasourdissant, ~e adj. 1. asurzitor, năucitor. 2. (fig.)
tion renunţare la o acuzaţie (retragere a ei); ~ de stupefiant, uluitor; nouvelle ~e veste stupefiantă,
mitoyenneté renunţare la coproprietate; ~ de ses uluitoare.
biens en faveur d’un asile cedare a bunurilor sale abasourdissement s.m. 1. asurzitor. 2. (fig.) stupoare,
în favoarea unui azil; b. părăsire; ~ de poste pără­ uimire, uluire, consternare,
sire a unui post. 4. (sport) abandon. 5. renunţare la; abat s.m. 1. (înv.) doborâre; tăiere; ~ d’un arbre tăiere
~ d’un type ancien d'ordinateur renunţare la un tip a unui arbore. 2. (înv. în expr.) pluie d’~ aversă. 3.
vechi de computer. 6. neglijenţă, delăsare, nepăsare, (la pi.) măruntaie de animale, de păsări tăiate,
indiferenţă; ce château a un air d'~ acest castel abatage s.m. v. abattage,
are un aer de delăsare, de părăsire. 7. (fig.) încre­ abatant s.m. v. abattant.
dere, deschidere, sinceritate; confesiune; elle a parlé abâtardir v.t. 1. a altera, a strica; a face să degenereze;
de ses ennuis dans un moment d’~ a vorbi de neca­ des hivers rigoureux ont abâtardi ces arbustes
zurile sale într-un moment de încredere, de dorinţă ierni grele au stricat aceşti arbuşti 2. (fig.) a degrada;
de confesiune. 8. (în expr.) ~ de soi-même uitare a înjosi; cette longue tyrannie a abâtardi chez les
de sine; à P~ a. în dezordine; b. în paragină, în pără­ gens le sentiment de leur dignité această înde­
sire; de izbelişte, la voia întâmplării; laisser à l’~ a lungată tiranie a degradat sentimentul demnităţii la
lăsa de izbelişte, în paragină; (prov.) ~ fait larron oameni. II. v.r. 1. a degenera. 2. a se altera, a se strica,
ocazia face pe hoţ. abâtardissement s.m. 1. alterare, stricare. 2. degene­
abandonnataire s.m.f. (jur.) beneficiar al unui abandon rare, degenerescentă,
de bunuri. abatis s.m. v. abattis.
abandonnateur, -trice s.m.f. (jur.) persoană care îşi abat-jour s.m. invar. 1. abajur de lampă. 2. (arhit.) luminator,
abandonează bunurile, abats s.m. pi. v. abat (3).
abandonné, ~e 1. adj. abandonat, părăsit; enfant ~ abat-son, abat-sons s.m. (arhit.) mic oblon la clopot­
copil părăsit; biens ~s bunuri abandonate; maison niţă (pentru a dirija sunetul clopotului spre sol),
~e casă părăsită. II. s.m.f. persoană părăsită, abattage, (înv.) abatage s.m. 1. tăiere; doborâre; - des
abandonată; secourir Ies ~s a ajuta pe cei părăsiţi, arbres tăiere a copacilor. 2. tăiere (a unui animal);
abandonner I. v.t. 1. a abandona; a renunţa la; ~ une ~ d’un bœuf tăiere a unui bou. 3. (min.) a. abataj;
initiative a abandona o iniţiativă; ~ le pouvoir a b. extragere a minereului. 4. aplecare, înclinare; ~
renunţa la putere; 2. (jur.) a abandona, a ceda; ~ ses en carène d’un navire înclinare a unei nave (pentru
biens en faveur de qqn. a-şi ceda bunurile cuiva. 3. reparaţii). 5. (în expr.) avoir de l’~ a. a antrena, a
(sport) a abandona; a renunţa la luptă. 4. a părăsi, a entuziasma, a avea antren, brio (despre actori); b.
pleca; à la retraite, il a abandonné la capitale pour (arg. înv.) a fi o namilă; a avea gabaritul depăşit;
aller vivre avec des parents à la campagne la (arg.) maison d’~ casă de toleranţă de joasă speţă;
pensie, a părăsit capitala pentru a se duce să locuiască vente à l’~ vânzare de mărfuri în cantităţi mari cu
la rude la ţară. 5. a înceta; la police a abandonné profit modest,
ses investigations poliţia şi-a încetat investigaţiile. abattant, abatant s.m. chepeng,
6. (mil.) a dezerta. 7. (în expr.) ~ la partie a. a da bir cu abattée, abatée s.f. 1. (mar.) abatere din direcţie. 2.
fugiţii; a o lua la fugă / la sănătoasa; b. a se lăsa (av.) cădere în picaj, dezechilibru (în urma unei pier­
păgubaş; a-şi lua gândul de la ceva; ~ le pavé à qqn. deri de viteză),
a lăsa câmp liber de acţiune cuiva; ~ ses études a se abattement s.m. 1. (înv.) doborâre, tăiere (de copaci).
lăsa de învăţătură; ~ tout espoir a-şi lua nădejdea de 2. (fig.) (stare de) descurajare, demoralizare,
la ceva. II. v.r. 1. (cuprep. à) a se lăsa pradă;s’~âsa deprimare; tristeţe; lehamite; la mort de son ami
colère/au désespoir a se lăsa pradă furiei/disperării. l’a plongé dans un grand ~ moartea prietenului
2. a se destinde, a se relaxa. 3. a-şi deschide inima, a său l-a cufundat într-o mare tristeţe. 2. epuizare
se destăinui; elle éprouva le besoin de s'~, de tout fizică; slăbiciune. 3. (jur.) reducere à impozitului pe
dire à son amie simţi nevoia de a se destăinui, de a venit. 4. (fin.) reducere; ~ de crédits reduceri de
spune totul prietenei sale, credite.
abandonnique adj. (psihol.) persoană (mai ales copil) abatteur s.m. 1. (înv.) tăietor de lemne). 2. (în expr.) ~
obsedată de teama de a fi abandonată, de besogne om harnic; (vân.) ~ de gibier vânător
abaque s.m. 1. (mat. arhit.) abacă. 2. numărătoare pentru priceput (cu performanţe); (arg. înv.) ~ de pègres
copii, abac, socotitor. judecător.
ABA-ABE 10
abattis s.m. 1. grămadă, maldăr, morman de lemne de vânător. 3. obosit, slăbit, ostenit; un malade ~
tăiate, de crengi. 2. (Canada) teren despădurit. 3. un bolnav slăbit, fără putere. 4. (fig.) abătut, trist,
(mii.) obstacol din trunchiuri de copaci. 4. (pop.) descurajat, demoralizat, deprimat; trist, îndurerat.
membre (braţe şi picioare). 5. (în expr.) numéroter II. s.m. poziţia cocoşului (la un pistol sau la o puşcă
ses ~ a-şi număra oasele înainte de o bătaie, a se descărcată),
pregăti de a mânca bătaie); faire un ~ a despăduri. abattures s.f. pl. (vân.) urme de cerb în mărăcini,
abattoir s.m. 1. abator. 2. (arg.) a. loc periculos sau abat-vent s.m. invar, (constr.) căciulă (la horn),
neplăcut (loc de muncă, tribunal, puşcărie), b. abat-voix s.m. invar, (arhit.) boltă deasupra unui amvon
abator 3. (în expr.) envoyer des soldats à I - a pentru a dirija vocea preotului către credincioşi,
trimite soldaţi la măcel. abbatial, ~e (m. pl.-aux) adj. care aparţine unei abaţii,
abattre I. v.t. 1. a tăia, a doborî, a culca la pămnt; ~ un unui abate; dignité ~e demnitate de abate,
arbre a tăia un arbore. 2. a doborî, a dărâma; ~ abbaye s.f. 1. abaţie, mănăstire catolică. 2. (arg. în
une vieille maison a dărâma o casă veche. 3. (min.) expr., înv.) ~ de Monte-â-Regret spânzurătoare; ~
a desprinde, a detaşa, a scoate; ~ du minerai a des s’offre-à-tous casă de toleranţă; ~ de sots
extrage minereu. 4. a ucide; a răpune; ~ un animal puşcărie, pârnaie, mititica,
a ucide un animal; ~ qqn a ucide pe cineva (cu o abbé s.m. 1. abate; 2. stareţ. 3. (arg) patroană de bordel
armă de foc); se laisser - a se lăsa ucis. 5. a doborî, abbesse s.f. stareţă.
a face să se prăbuşească; ~ un avion a doborî un abbeviliien, ~ne adj. (geol., paleont.) referitor la un tip
avion. 6. a răsturna; ~ des quilles a răsturna popice. de prelucrare a silexului din paleolitic.
7. a domoli, a potoli,; a slăbi; la pluie a abattu la A.B.C. s.m. invar. 1. abecedar. 2. (fig.) abc, noţiuni de
poussière ploaia a potolit praful; (fig.) ~ l’enthou­ bază ale unei meserii,
siasme de qqn. a potoli / a tăia entuziasmul cuiva. abcéder v.i. (med.) a se transforma în abces,
8. a slăbi, a slei puterile cuiva; cette longue maladie abcès s.m. (med.) abces / bubă; (pop.) buboi, coptură;
l’a abattu această boală lungă l-a slăbit. 9. a învinge, ~ de fixation abces provocat artificial pentru a opri
a birui, a răpune (un duşman); ~ un adversaire a extinderea unei infecţii (T/g.Jcrever/vider/ouvrir/l’-
învinge un adversar. 10. (fig.) a descuraja, a a sparge, a tăia buba; a tăia răul.
demoraliza, a deprima; cet échec l’a abattu acest abdicataire adj., s.m.f. (persoană) care a abdicat,
eşec l-a demoralizat. 11. (fig.) a renunţa, a depune abdication s.f. 1. abdicare; l’~ d’un souverain
armele, a se lăsa învins; se laisser ~ a se lăsa abdicarea unui suveran. 2. renunţare; abandon;
învins, a se da bătut; ne pas se laisser ~ a nu se demisie;
da bătut. 12. a străbate, a parcurge; ~ des abdiquer I. v.t. a abdica, a renunţa; ~ un droit a renunţa
kilomètres a străbate distanţe lungi. 13. a culca, a la un drept. II. v.i. a abdica; un roi qui abdique lin
apleca, a înclina; ~ un navire en carène a înclina rege care abdică,
un vas pentru reparaţii. 14. (tehn.) a rotunji (aspe­ abdomen s.m. (anat.) abdomen; pântece / (fam.)
rităţi); ~ les angles d’une pierre a rotunji o piatră. burtă.
15. (în expr.) ~ de la besogne a munci din greu; a abdominal, ~e (m.pl.-aux.) I. adj. (anat.) abdominal;
se speti/a daîn brânci muncind; a munci pe rupte; cavité ~e cavitatea abdominală. II. s.m.pl. (anat.)
~ l’orgueil de qqn. a înfrânge trufia cuiva; (fam.) a muşchii abdominali,
tăia cuiva din unghişoară; ~ ses cartes / son jeu a abducteur adj.m., s.m. (anat.) (muşchi) abductor. 2.
da cărţile pe faţă; II. v.i. (mar. în expr.) ~ à la côte a (chim. în expr.) tube - tub care colectează gazele
deriva la coastă; ~ sur bâbord a veni spre babord. provenite dintr-o reacţie chimică,
III. v.t 1. a cădea, a se prăbuşi, a se prăvăli; l’avion abduction s.f. (fiziol.) abducţie, mişcare a unui muşchi
s’est abattu peu avant d’atterrir avionul s-a abductor.
prăbuşit cu puţin înainte de aterizare. 2. (cu prep. abécédaire s.m. abecedar,
surj a. a se năpusti, a se abate, a se repezi, a se abée s.f. (tehn.) 1. scocul morii. 2. gura scocului,
arunca asupra; l’aigle s'abat sur sa proie vulturul abeille s.f. 1. (entom.) albină (Apis mellifica)\ actif
se năpusteşte asupra prăzii; b. a se lăsa; a cuprinde; come une ~ muncitor/ harnic ca o albină. 2. (în expr.)
une chaleur étouffante s'était abattue sur la ville nid d’~ a. ţesătură în relief în formă de fagure; b.
o căldură sufocantă se lăsase asupra oraşului; une broderie în formă de fagure,
pluie violente s'est abattue sur la ville o ploaie aber s.m. (reg.) estuar de râu în provincia Bretagne
violentă s-a abătut asupra oraşului; un silence total (Franţa).
s’abattit sur la foule o linişte deplină se lăsă asupra abéquer v.t. (arg.) a hrăni, a da de mâncare,
mulţimii. 3. (fig.) a curge; a ploua; des critiques abéqueuse s.f. (arg.) doică.
injustes s’abattaient sur le jeune écrivain critici aberrance s.f. (statist.) mărime îndepărtată de valoarea
nedrepte curgeau asupra tânărului scriitor. 4. a se normală.
îndepărta, a se abate (de la direcţia iniţială); a o apu­ aberrant, ~e adj. 1. (biol.) aberant, care se abate de la
ca spre; s’~ vers la droite a o apuca spre dreapta. tipul normal; espèces ~es specii care prezintă
abattu, ~e adj. 1. doborât, prăvălit, prăbuşit, trântit; un mutaţii, care se abat de la tipul normal 2. (fig.)
avion ~ un avion doborât. 2. împuşcat, ucis; une aberant, absurd, iraţional. 3. (lingv.) formă neregu­
perdrix ~e par le chasseur o potârniche împuşcată lată şi singulară.