Dictionar de maxime

673 Pages·2012·4.88 MB·Romanian

by  Eugen Curtasu

FFFLLLOOORRRIIILLLÉÉÉGGGIIIUUU DDDEEE
EEEXXXPPPRRREEESSSIIIIII,,, RRREEEFFFLLLEEECCCŢŢŢIIIIII,,,
MMMAAAXXXIIIMMMEEE

(adunate..., comentate ... şi înapoi la lume
date...)
FLORILÉGIU de expresii, reflecţii, maxime
Contents
FFFLLLOOORRRIIILLLÉÉÉGGGIIIUUU DDDEEE EEEXXXPPPRRREEESSSIIIIII,,, RRREEEFFFLLLEEECCCŢŢŢIIIIII,,, MMMAAAXXXIIIMMMEEE ................................... 1
(adunate..., comentate ... şi înapoi la lume date...) ..................................... 1
A ............................................................................................................ 3
B .......................................................................................................... 41
C .......................................................................................................... 49
D ....................................................................................................... 116
E ........................................................................................................ 162
F ........................................................................................................ 191
H ....................................................................................................... 213
I ......................................................................................................... 227
Î ......................................................................................................... 274
J ........................................................................................................ 282
K ........................................................................................................ 285
L ........................................................................................................ 287
M ....................................................................................................... 337
N ........................................................................................................ 365
O ....................................................................................................... 430
P ........................................................................................................ 458
Q ....................................................................................................... 486
R ........................................................................................................ 517
S ........................................................................................................ 525
Ş ........................................................................................................ 564
T ........................................................................................................ 567
Ţ ........................................................................................................ 616
U ....................................................................................................... 616
V ........................................................................................................ 632
W ....................................................................................................... 645
Y ........................................................................................................ 667
Z ........................................................................................................ 669

2
FLORILÉGIU de expresii, reflecţii, maxime
A
A bad cause will ever be supported by bad means and bad
people. Paine Thomas, The American Crisis No. 11, 1777. O cauză rea va
fi întotdeauna susţinută prin mijloace rele de către oameni răi. (Cauza)
A best-seller is the gilded tomb of a mediocre talent. Smith L.
Pearsal, Afterthoughts. O carte cu succes de public este mormântul poleit
al unui talent mediocru. (Cărţi)
A bleak society, that eats down some tasteless food, then sits
down in a T – shirt, empty-minded, upon some rocking-chair, full of
ridiculous ornaments, in order to listen to mechanical music, saying
mechanically phrases about the excelence of Ford cars, and all this,
while considering themselves the greatest nation in the world. Lewis
Sinclair, Main Street, p. XII. America este o societate posomorâtă, care
înfulecă o mâncare fadă şi apoi se aşază în cămaşă, cu capul golit de
gânduri, pe unul din scaunele balansoar încărcate cu ornamente ridicole,
pentru a asculta muzică mecanică, pronunţând în mod mecanic fraze
despre excelentele maşini Ford, şi toate acestea în timp ce se consideră
primul popor al lumii. (Americani)
A book is the only immortality. Choate Rufus, Sellected Works. O
carte este singura nemurire. (Nemurire)
A certain symbolical significance is to be found in all things,
else all things have little meaning. Melville Herman, Moby Dick. O
oarecare semnificaţie simbolică zace în toate lucrurile, altfel toate
lucrurile ar însemna puţin. (Simbol)
A citizen, first in war, first in peace I and first in the hearts of
his countrymen. Lee Henry, Resolution in Congress, 1799. Un cetăţean,
primul la război, primul la pace şi primul în inima concetăţenilor lui.
(Oameni celebri – Washington)
A classic is something that everyone wants to have read and
no one wants to read. Mark Twain, Pudd’nhead Wilson’s Calendar. Un
clasic este un autor pe care toată lumea vrea să îl fi citit, dar pe care
nimeni nu vrea să îl citească. (Literatura)
A colui che tutto rifiuta tutto vien dato. Papini, Storia di Cristo 1,
283 Celui care refuză totul, i se dă totul. (Renunţarea)
A conservative is a man who is too cowardly to fight and too
fat to run. Hubbard Elbert, Epigrams. Un conservator este un om prea laş
ca să lupte şi prea gras ca să fugă. (Conservator)
A conservative is a man with two perfectly good legs who
however has never learned to walk. Roosevelt Franklin Delano, Speech,

1 Muntele de aur: Meru
3
FLORILÉGIU de expresii, reflecţii, maxime
1939. Un conservator este un om care are două picioare în perfectă stare
şi care totuşi nu a învăţat să meargă. (Conservator)
A couple of specifically anguished days make me distrust
sorrow, simple sorrow especially like sorrow over death. O’Hara Frank,
Ode to Michael Goldberg. Câteva zile de durere extrem de adâncă mă fac
acum să nu mai am încredere în tristeţe, în simpla tristeţe, mai ales în
tristeţea din cauza morţii ! (Moartea)
A creşte copii e un lucru riscat; căci reuşita depinde de multă
trudă şi grijă, iar nereuşita întrece orice altă durere. Democritus, ap.
Diels, Fr. 27. (Copiii)
A fi în slujba unui rege, a înghiţi otravă, a iubi o femeie frumoasă:
numai cine-i foarte iscusit poate să se încumete la aceasta.
Tantrakhyayika, I, 27. (Domnitorul)
A fi înţelept este cu mult partea cea mai însemnată a fericirii.
Sophocles, Antigona 1348 sq. (Înţelepciune)
A fi priceput în a da poveţe altora e un lucru uşor pentru
oricine; dar a face singur fapte bune, aceasta aparţine numai câtorva
aleşi. Hitopadeça 1, 98 Böhtlingk, Indische Sprüche 1735 (Sfatul)
A flag represents the experience of a great people, it was built with
blood. The flag is not a symbol of a sentiment, but of a history. Wilson
Woodrow, Address 14. 07. 1915. Ceea ce reprezintă un drapel a fost creat
de experienţa unui mare popor, a fost clădit cu sânge. Drapelul nu este
simbolul unui sentiment, ci al unei istorii. (Simbol)
A fool can sometimes put his clothes on better than a wise
man can put them on for him. Downing Jack, The Downing Letters. Câte
o dată un prost se îmbracă mai bine singur decât l-ar îmbrăca un
înţelept. (Proşti)
A friend may will be reckoned the masterpiece of nature.
Emerson Ralph Waldo, Lectures. Un prieten poate foarte bine să fie
considerat cea mai importantă operă a naturii. (Natura)
A găsi în prosperitate un prieten este lucrul cel mai uşor; dar în
răstrişte este lucrul cel mai greu din lume. Epictetus, ap. Ant. 1, 2, 4 p.
29 (Prietenia)
A giudicar per induzione, e senza la necessaria cognizione de’ fatti,
si fa alle volte gran torto anche ai birbanti. Manzoni, I Promessi sposi
18. Când judecăm prin inducţie şi fără cunoaşterea necesară a faptelor,
facem uneori o mare nedreptate chiar şi unor ticăloşi. (Judecata)
A good folly is worth what you pay for it. Ade George, Fables in
Slang. O adevărată nebunie merită preţul pe care îl vei plăti pentru ea.
(Nebunie)
A goose flies by a chart which the Royal Geografical Society
4
FLORILÉGIU de expresii, reflecţii, maxime
could not impose. Holmes Oliver Wendell Jr., The Autocrat at the
Breakfast Table. O gâscă zboară după o hartă pe care Societatea Regală
de Geografie nu ar putea să o impună. (Natura)
A great man’s memory may outlive his life half a year.
Shakespeare, Hamlet 3, 2. Amintirea unui om mare poate să-i
supravieţuiască o jumătate de an. (Oameni mari)
A horse, a horse, my kingdom for a horse! Shakespeare, King
Richard III, act. V, scena 4. Un cal, un cal (dau) regatul meu pentru un
cal. Cuvinte rostite de Richard al III-lea înfrânt şi încolţit, în bătălia de la Bosworth
(1485). Ele subliniază rolul hotărîtor, în anumite momente, ale unui lucru căruia de
obicei nu i s-a acordat importanţă. (Importanţa)
A iubi în mod inoportun este egal cu a urâ. Fragm. anon. fr. 110,
ap. Wagner, Poetarum tragicorum Graecorum fragmenta. (Iubire)
A izbândi în toate nu le este de ajuns muritorilor, ei caută
mereu să prindă ceea ce fuge. Bacchylides 1, 174, sq. (Izbânda)
A just fear of an imminent danger is a lawful cause of a war.
Bacon Francis, Essays 19. Teama justă de o primejdie iminentă este o
pricină legală de război. (Război)
A knavish speech sleeps in a foolish ear. Shakespeare, Hamlet 4, 2
O vorbă iscusită doarme într-o ureche neghioabă. (Vorba)
A lady is a woman so incompetent as to hate taken refuge in a
secluded class, like kings and idiots, who have to be treated with
special kindness because they can’t take it.2 Lewis Sinclair, Debate. O
domnnă este o femeie atât de incompetentă încât se refugiază într-o clasă
închisă, ca regii şi idioţii, care trebuie să fie trataţi cu grijă specială
pentru că altceva nu pot suporta. (Femeie)
A learned fool is one who has read everything and simply
remembered it. Billings Josh, Speech. Un prost învăţat este cel care a
citit totul şi apoi pur şi simplu şi-a amintit. (Învăţătură)
A little love is like a litlle wine... Too much of the one or the
other make a man ill. Steinbeck John, Tortilla Flat, XV. Puţină dragoste
seamănă cu puţin vin... Prea mult şi dintr-unul şi din celălălat, îl
îmbolnăvesc pe om. (Dragoste)
A little strip of an island with a row of well-fed folk up and
down the middle, and a lot of hungry folks on each side. Wilson Harry
Leon, The Spenders. O insulă ca o limbă de pământ, cu un şir de oameni
bine hrăniţi pe mijlocul ei şi o mulţime de oameni flămânzi pe margini.
(Metropole – New York)

2 Sinclair Lewis a emis aceast\ cugetare la o mas\ rotund\ condus\ de Lewis
Brown, intitulat\ A reu[it oare ceva femeia modern\ ?, care a avut loc `n New
York `n anul 1941.
5
FLORILÉGIU de expresii, reflecţii, maxime
A malis mors abducit, non a bonis. Cicero, Tusculanae
disputationes 1, 83. Moartea ne îndepărtează de la rău, nu de la bine.
(Moartea)
A man convinc’d against his will/ Is of the same opinion still.
Butler Samuel, Hudibras. Un om convins împotriva voinţei sale continuă
să aibă aceeaşi părere. (Convingerea)
A man has no better friend, and no worse enemy that himself.
Lubbock, On Peace and Happiness 9. Omul nu are prieten mai bun şi
duşman mai rău decât pe sine. (Prietenia)
A man said to the Universe:/ Sir, I exist !/ However, replied
the universe,/ The fact has not created in me/ A sense of obligation.
Crane Stephen, War is Kind, IV. Un om vorbi către univers:/ Domnule, eu
exist!/ Cu toate acestea, răspunse Universul,/ Faptul nu a creat pentru
mine/ Vreo obligaţie. (Om)
A man should learn to detect and watch the gleam of light
which flashes across his mind form within, more than the lustre of
the firmament of bards and sages. Yet he dismisses without notice
his thought, because it is his. In every work of genius we recognise
our own rejected thoughts: they come back to us with a certain
alienated majesty. Great works of art have no more affecting lesson
for us than this. They teach us to abide by our spontaneous
impression with good-humoured inflexibility then most when the
whole cry of voices is on the other side. Else, tomorrow a stranger
will say with masterly good sense precisely what we have thought
and felt all the time, and we shall be forced to take with shame our
own opinion from another. Emerson Ralph Waldo, Essays, Self-Reliance
p. 35. Un om ar trebui să înveţe să descopere şi să observe licărirea de
lumină ce-i străfulgeră mintea (venind) dinlăuntru, mai mult decât
strălucirea firmamentului de cântăreţi şi înţelepţi. Totuşi el renunţă la
gândul său fără să-i dea atenţie, fiindcă-i al său. În orice operă de geniu
noi recunoaştem propriile noastre gânduri, pe care le-am lepădat: ele se
întorc la noi cu o anumită măreţie înstrăinată. Marile opere de artă nu ne
oferă o lecţie mai impresionantă decât aceasta. Ele ne învaţă să rămânem
la impresiile noastre spontane cu inflexibilă bună dispoziţie mai ales
atunci când întregul cor de strigăte este de partea cealaltă. Altfel, mâine
un străin va spune cu un bun simţ magistral tocmai ceea ce noi am
gândit şi simţit tot timpul şi vom fi siliţi să primim cu ruşine propria
noastră părere de la altul. (Gândul)
A man’s nature run either to herbs or weeds; the erefore let
him seasonably water the one and destroy the other. Bacon Francis,
Essays 38. Natura omenească aleargă sau spre ierburi (folositoare) sau
spre buruieni; de aceea omul să ude la timp pe cele dintâi şi să
stârpească pe celelalte. (Caracter)
À mesure que la faveur et les grands biens se retirent d’un
homme, ils laissent voir en lui les ridicules qu’ils couvraient et qui y
6
FLORILÉGIU de expresii, reflecţii, maxime
étaient sans que personne s’en aperçût. La Bruyère, Les Caractères,
Des biens de fortune, 4. Pe măsură ce favoarea şi bunurile mari se retrag
de la cineva, ele lasă să se vadă la el cusururile pe care le acopereau şi
care se găseau la dânsul fără ca nimeni să le observe. (Defecte)
A noble craft, but somehow a most melancholy ! All noble
things are touched with that. Melville Herman, Moby Dick, p. 75. O navă
nobilă, dar atinsă cumva de melancolie ! Tot ce e nobil e atins de asta.
(Nobleţe)
A nu greşi de loc şi a izbândi în toate este privilegiul zeilor.
Simonides, 76. (Izbânda)
A nu se naşte (cineva) întrece tot ce s-ar putea spune; mult
mai puţin însemnat este faptul că cineva, după ce a apărut (pe
lume), pleacă cât mai repede acolo de unde a venit. Sophocles,
Oedipus Coloneus 1 22o sqq. (Naşterea)
A place showeth the man; and it showeth some to the better,
and some to the worse. Bacon Francis, Essays 11. Rangul îl arată pe
om; şi pe unii îi arată mai bine, iar pe alţii mai rău. (Postul)
A poem should not mean/ But be. MacLeish Archibald, Ars Poetical.
O poezie nu ar trebui să însemne ceva,/ Ci să fie. (Poezie)
A point which yesterday was unseen, is its goal to-day, and will
be its starting-point tomorrow. Macaulay, ap. Lubbock, On Peace and
Happiness 4. Un punct, care ieri era nevăzut, este ţinta ajunsă azi şi va fi
punctul de plecare mîine. (Progres)
A prejudice is a vagrant opinion with no visible means of
support. Bierce Ambrose, The Devil’s Dictionary. O prejudecată este o
părere vagabondă fără vreun suport material vizibil. (Prejudecată)
A pune o povară pe un bolnav şi a da noroc unor (oameni)
needucaţi, este acelaşi lucru. Socrates, ap. Stobaeus, Florilegium 4, 64.
(Noroc)
A putea face bine prietenilor este avantajul prosperităţii.
Dandin, Kavyadarca 2, 349; Böhtlingk, Indische Sprüche 3784.
(Prosperitatea)
A quelques-uns l’arrogance tient lieu de grandeur; l’inhumanité
de fermeté; et la fourberie d’esprit. La Bruyère, Les Caractères, De
l’homme, 25. La unii aroganţa ţine loc de măreţie, neomenia de fermitate
şi viclenia de spirit. (Aroganţa)
A quoi servent les richesses quand on se borne à leur simple
possession ? La dépense en fait tout le mérite. Oxenstierna, Pensées,
réflexions et maximes morales, II, 199. La ce servesc bogăţiile, dacă se
mărgineşte cineva la simpla lor posedare ? Întregul lor merit stă în
cheltuirea lor. (Bogăţia)
7
FLORILÉGIU de expresii, reflecţii, maxime
A rule that applies to state governments as well as to
hydraulics is that the source must be higher up than the outlet.
Emerson Ralph Waldo, Essays: The Destiny of the Republic. O regulă care
se aplică guvernelor statale precum şi hidraulicii este că izvorul trebuie
să se găsească mai sus decât vărsarea apei. (Guvernarea)
A serious writer is not to be confoundead with a solemn writer.
A serious writer may be a hawk or a buzzard or even a poppinjay, but
a solemn writer is always a bloody owl. Hemingway Ernest, Death in the
Afternoon. Un scriitor serios nu trebuie să fie confundat cu un scriitor
solemn. Un scriitor serios poate fi un şoim, un vultur sau chiar un
papagal, dar un scriitor solemn e întotdeauna o bufniţă a dracului.
(Literatura)
A sharp tongue is the only edge tool that grows keener with
constant use. Irving Washington, Rip Van Winckle. O limbă ascuţită este
singura unealtă cu lamă care se ascute pe cât o foloseşti mai mult. (Limba)
A sitting hen never grows fat. Proverbia. O găină care şade, nu se
îngraşă. (Hărnicie)
A sufficient measure of civilization is the influence of good
women. Emerson Ralph Waldo, Lectures. O bună măsură a civilizaţiei o
constituie influenţa femeilor cumsecade. (Civilizaţie)
A teacher affects eternity; he can never tell where his
influence stops. Adams Henry Brooks, The Education of Henry Adams.
Un învăţător are efect asupra eternităţii; nu se poate spune niciodată
unde se opreşte influenţa sa. (Învăţătură)
A thing moderately good is not as good as it ought to be.
Moderation in temper is always a virtue; but moderation în principle
is always a vice. Paine Thomas, Prospects on the Rubicon. Un lucru moderat
de bun nu este pe cât de bun ar trebui să fie. Moderarea nervilor este
întotdeauna o virtute. Moderarea principiilor este întotdeauna un viciu.
(Moderaţie)
A trăi şi a muri nu e tot una; căci pe când una nu e nimic, în
cealaltă sunt speranţe. Euripides, Troades 634 sq. (Viaţa)
A vaincre sans péril, on triomphe sans gloire. Corneille, Le Cid II,
2 A învinge fără primejdie înseamnă a triumfa fără glorie. (Victoria)
A very common infirmity of human nature, inclining be more
curious and conceited in matters where we have least concern, and
for which we are least adapted, either by study or Nature. Swift J.,
Voyages of Gulliver 3, 2. O infirmitate a naturii umane, foarte comună, ne
înclină să fim mai curioşi şi mai încrezuţi în chestiuni care ne privesc cel
mai puţin şi pentru care suntem cel mai puţin capabili, fie prin studiu,
fie din natură. (Independenţa)
À voir ce que l’on fut sur terre et ce qu’on laisse,/ Seul le
8
FLORILÉGIU de expresii, reflecţii, maxime
silence est grand; tout le reste est faiblesse. Vigny, La mort du loup.
Când vedem ce am fost pe pământ şi ce lăsăm, singură tăcerea este
mare, restul nu e decât slăbiciune. (Tăcere)
A wise man will make more opportunities than he finds. Bacon
Francis, Essays 52. Omul înţelept îşi va procura (singur) mai multe
prilejuri decât găseşte. (Prilejul)
A wise skepticism is the first attribute of a good critic. Lowell
James Russell, Selected Writings. Un scepticism înţelept este primul atribut
al unui critic bun. (Critic)
A woman who is known only through a man, is known wrong.
Adams Henry Brooks, The Education of Henry Adams. O femeie cunoscută
prin intermediul unui bărbat este o femeie prost cunoscută. (Femeie)
A woman’s whole life is a history of the affections. Irving
Washington, The Broken Heart. Viaţa întreagă a unei femei este o istorie a
sentimentelor. (Femeie)
A young man who has not cried is a savage; and an old man
who does not laugh is a fool. Santayana George, Dialogue. Un tânăr care
nu a plâns e un sălbatic şi un bătrân care nu râde e un nebun. (Vârste)
Aş prefera mai degrabă să fiu întâiul la aceştia decât al doilea
la Roma. Plutarchus, Caesar 11. (Întâietatea)
Aş prefera să trăiesc pe pământ şi să fiu argat la un om sărac, care
să nu aibă multă hrană, decât să domnesc peste toţi morţii3. Homerus,
Odyssea 11, 189 sqq. (Moartea)
Aşadar (tot) natura este cea mai tare; căci oricât de bine ai
creşte pe un rău, niciodată nu-l vei face bun. Euripides, Phoenix, ap.
Stobaeus, Florilegium 90, 6. (Natura)
Aşadar învăţătorii sunt răi; ştiinţa nu e vinovată nici rea din
pricina aceasta, ci acei care n-o întrebuinţează bine. Plato, Gorgias 11
(Ştiinţa)
Aşadar nici asta nu ştii, că nimeni nu invidiază pe cei care nu
sunt nimic ? Totdeauna îşi atrag invidia cei care se disting. Orice
inteligenţă superioară e privită rău. Dionysius Areopagita, ap.
Stobaeus, Florilegium 38, 2. (Invidia)
Ab alio exspectes, alteri quod feceris. Syrus Publilius, Sententiae
2 = Seneca L. A., Epistulae 94, 43. Să te aştepţi din partea altuia la ceea
ce faci altuia. (Fapta)
Ab inope ne avertas oculos tuos; et non relinquas quaerentibus
tibi retro maledicere. Septuaginta, Siracides 4, 5. Nu-ţi întoarce ochii de

3 Cuvintele lui Achile c\tre Ulise, `n Infern.
9
FLORILÉGIU de expresii, reflecţii, maxime
la cel ce este în nevoie şi nu da prilej omului să te blesteme. (Nevoia)
Ab Iove principium, Musse, Iovis omnia plena: /Ille colit terras
illi mea carmina curae Vergilius, Bucolica III, 60. Muze, să începem cu
Jupiter, toate sunt pline de Jupiter: El veghează câmpiile, în grija lui las
cîntecele mele. Să începem cu Jupiter, adică cu persoana sau lucrul cel mai
important. Cu aceste cuvinte începe păstorul Dameta întrecerea în versuri alterne cu
pastorul Menalca. A începe cu ce este mai important. (Important)
Ab uno disce omnes. Vergilius, Aeneis (II, 65-66). După unul îi
poţi judeca pe toţi. După un singur om pot fi judecaţi toţi ceilalţi (în
general de o manieră negativă). Enea descrie pe Sinon care, viclean ca
toţi aheii, încearcă prin cuvinte meşteşugite să-i convingă pe troieni să
primească calul de lemn în care se ascundeau Odiseu şi tovarăşii săi de
arme. (Cunoaştere)
Abseits vom Markte und Ruhme begibt sich alles Grosse:
abseits vom Markte und Ruhme wohnten von je die Erfinder neuer
Werte. Nietzsche, Also sprach Zarathustra 1. 74 Tot ce-i mare se
depărtează de piaţă şi de glorie: totdeauna inventatorii de valori noi au
locuit departe de piaţă şi de glorie. (Singurătate)
Absentem qui rodit amicum,/ Qui non defendit alio culpante,
solutos/ Qui captat risus hominum famamque dicacis,/ Fingere qui
non visa potest, commissa tacere/ Qui nequit: hic niger est, hunc
tu. ... caveto. Horatius, Satirae 1, 4, 81 sqq. Cine defăimează pe prietenul
absent, cine nu-l apără atunci când îl învinuieşte cineva, cine umblă
după hohotele de râs ale oamenilor şi după reputaţia de om de spirit,
cine e capabil să născocească ce nu există, cine nu poate să facă ceea ce
i s-a încredinţat: acela-i negru, de acela să te fereşti. (Răutatea)
Absolutum illud humanae naturae bonum corporis et animi
pace contentum est. Seneca L. A., Epistulae, 66, 46. Binele absolut al
naturii omeneşti e cuprins în pacea corpului şi a sufletului. (Bine)
Abstrahunt a recto divitiae, honores, potentiae et cetera, quae
opinione nostra care sunt, pretio suo vilia. Seneca L. A., Epistulae, 81,
28. Bogăţia, onorurile, puterea şi celelalte abat de la calea cea dreaptă;
aceste lucruri, pe care le socotim scumpe sunt în realitate de puţină
valoare. (Bogăţia)
Abyssus abyssum invocat. Psalmi (43, 8). Prăpastia cheamă
prăpastie. În sens uzual: o greşeală atrage după sine o altă greşeală. (Greşeala)
Acabada la dependencia acaba la correspondencia y con ella la
estimación. Gracián, El oráculo manual y arte de prudencia, 5. Odată ce
atârnarea a luat sfârşit, buna înţelegere va apuca în curând acelaşi
drum, şi împreună cu ea şi consideraţia. (Atârnarea)
Accidit in puncto quod non speratur in anno. Ap. Oxenstierna,
Pensées, réflexions et maximes morales I. 70. Se întâmplă într-o clipă, ce
10