>l > u l D ' l ' D u o n JOHN STUART MILL s-a născut la Londra, la 20 mai 1806. A avut par te de una dintre cele mai faimoase experienţe educaţionale. Tatăl său, economistul şi filozoful utilitarist James Mill, discipol al lui Bentham, l-a crescut complet separat de alţi copii: băiatul ştia greaca la cinci ani, algebra şi latina la nouă ani. Nici un fel de religie, de metafizi că nu au fost lăsate să pătrundă până la John Mill. Rezultaul acestei educaţii a fost ambiguu: John a absorbit utilitaris mul lui Bentham şi al tatălui său, dar a trecut şi printr-o criză profundă la vârsta adolescenţei. John Suart Mill, mai ales în ceea ce priveşte filozofia politică, nu s-a rezumat doar la autorii anglo-saxoni. El se referă la germanul Wil- · helm von Humboldt cu respect şi a fost în legătură strânsă cu fran cezul Tocqueville. Se spune adesea, şi se pare că pe bună dreptate, că John Stuart Mill este ultimul mare liberal clasic şi primul liberal modern. La Mill se pot găsi preocupări şi pentru distribuirea echitabilă a veniturilor sau pentu rolul comunităţii în viaţa socială. Există însă şi cealaltă faţetă, teoretizarea libertăţii individuale; este latura atât de bine ilustrată în eseul Despre liberate, apărut în 1859. Aici teza centrală constă, în ond, în aceea că individul este suvern supra lui nsuşi, supra propriului trup şi spirit. Mill denunţă orice tiranie supra individului, fie ea şi tirania ma jorităţii. Mill a fost o personalitate multilaterală: a scris tratate de econo mie şi de logică, a dezvoltat filozofia utilitaristă şi filonul tradiţiei em piriste engleze. A murit în 1873. Stuart John Mill despre libertate Traducere din engleză şi prefaţă de ADRIAN-PAUL ILIESCU Ediţia a III-a i HUMANITAS BUCUREŞTI Coperta colecţiei RĂZVAN LUSCOV Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MILL, JOHN STUART Despre libertate I John Stuart Mill.; trad.: Adrian-Paul Iliescu. -Bucureşti: Humanitas, 2005 ISBN 973-50-0867-X I. Iliescu, Adrian-Paul (trad.) 123.1 342.721 JOHN STUART MILL ON LIBERTY W. W. Noton & Co., New York, 1975_ © HUMANITAS, 1994, 2001, 2005 pentru prezenta versiune românească EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/31718 19, fax 021/31718 24 w.whumanitas.ro Comenzi CARTE PRIN POŞTĂ: tel. 021/311 23 30, fx 021/313 50 35, C.P.C.E. -CP 14, Bucureşti e-mail: [email protected] w.wlibrariilehumanitas.ro ISBN 973-50-0867-X PREFAŢĂ Fertilitatea si esecurile pledoariei lui MiÎ pe�tru libertate „Dacă a fost vreodată cineva liberal adevărat, John Stuart Mill a fost acela" (John Gray ). Prin analogie, s-ar putea spune despre cartea de faţă: „Dacă există o adevă rată patră de temelie a liberalismului modern, cartea lui Mill Despre libertate este aceea." Cu toate însă că auten ticitatea şi importanţa operei lui John Stuart Mill nu pot fi puse la îndoială, reliefarea naturii veritabil liberale şi a valorii acestei opere nu este deloc un lucru simplu, de ru tină. Filozoul britanic nu a fost un liberal «pur şi dur» sau « ortodox» , un predicator al ideologiei liberale, ane xat şi controlat de stringenţele programatice exclusiviste ale acestei doctrine politice. Din acest punct de vedere, Mill se deosebeşte atât de promotorii unui liberalism propagan distic, retoric, cât şi de reprezentanţii liberalismului expe ditiv, superficial filozofant. La rândul ei, Despre libertate nu este o scriere doctrinară, impulsionată de ambiţia res pectării scrupuloase a unor laitmotive sau sloganuri poli tice caracteristice « sectei » liberalismului ultraconsecvent şi ultraradical. Deşi are pe alocuri caracterul de intensă ple doarie, cartea nu reprezintă o operă de prozelitism teore tic liberal, iar autorul nu joacă rolul de oficiant al unui cult. Şi totuşi Despre libertate poate i considerată, în felul ei, o «Biblie» a liberalismului -nu însă a doctrinei, ci a cultu rii politie liberale. Într-adevăr, acest mic volum este un in dispensabil « manual » de atitudine liberală, neegalat ca 6 ADRIAN-PAUL ILIESCU instrument de formare şi consolidare a mentalităţilor, sti lurilor de gândire şi acţiune, sau conduitelor de tip liberal. El promovează şi cultivă insistent nu un decalog ideologic, ci o ivilizaţie morală -civilizaţia deschiderii intelectuale şi politice, a inclusivităţii, recunoaşterii şi toleranţei, dez voltate de Occident în perioada modernităţii târzii. În acelaşi timp, cartea este şi un semnal de alarmă tras foar te devreme de Mill împotriva acestui flagel al societăţii se colelor XIX şi XX care a fost (şi, din nenorocire, rămâne) conformismul. Faptul însă că nici autorul, nici opera nu răspund sevil aşteptărilor uzuale (mai ales la noi) cu pri vire la undamentarea unei poziţii politice face ca o clari icare a specificului liberalismului lui Mill şi a valorii ideilor sale să fie indispensabilă înţelegerii cărţii de faţă. Liberalismul lui Mill. Mai întâi de toate, Depre liber tate nu este o formulare canonică a doctrinei politice libe rale; ea nici nu vizează de fapt libertatea politică şi juridică promovată de liberalismul doctrinar drept unică formă de libertate autentică. În fond, subiectul cărţii este libertatea socială, intelectuală şi de conştiinţă: principalul adversar combătut în ea nu este tirania politică instituţională, citi rania opiniilor şi mentalităţilor dominante (Alan Ryan). Cine s-ar grăbi însă ca de aici să tragă concluzia că demer sul lui Mill nu prezintă importanţă politică propriu-zisă, ci doar semnificaţii sociale şi culturale generale, ar comi te o greşeală capitală. Principiul (propus prin acest demers) de reglementare a raporturilor dintre societate, stat şi in divid reprezintă un ghid normativ nu numai pentru con duita privată sau de grup, ci şi pentru orice politică publică liberală în sensul larg al cuvântului - adică, pentru orice politică tolerantă, neautoitară, neopresivă. Departe de a pluti în sfera generalităţilor filozofice sau morale abstrac- PREFAŢĂ 7 te, autorul britanic aspiră la definitivarea unui cod de con duită publică care, aplicat consecvent, ar i menit să elimine rbitrarul mortifiant l intervenţiilor abuzive practicate frec vent de cele mai diverse forme de putere: puterea necon trolată a guvernărilor şi instituţiilor moderne, a birocraţiilor, puterea tiranică a majorităţilor (de obicei ocazionale, dar cu atât mai virulente), puterea sufocantă a comunităţilor rigidizate de prejudecăţi şi confo rmisme. Aşadar, cartea lui Mill este importantă nu ca piesă centrală dintr-un muzeu al ortodoxiei politice liberale, ci ca undament teoretic al ati tudinii liberale individualiste specifice civilizaţiei occiden tale moderne, o atitudine care a reuşit uneori (şi ar i de dorit să reuşească totdeauna) să modeleze atât conduitele per soanelor şi ale comunităţilor, cât şi acţiunile instituţiilor, în vederea restrângerii abuzurilor de putere, a amplifică rii libertăţii legitime de alegere şi a cristalizării unui mo dus vivendi axat pe recunoaşterea şi tolerarea diversităţii. Despre libertate nu este doar cea mai celebră şi, pro babil, cea mai influentă pledoarie modernă pentru auto nomia şi independenţa umană, dar şi cea mai bine undată filozofic construcţie de acest fel. Liberalismul lui Mill nu se bazează pe opţiuni strict politice, ci pe argumente teo retice de ordin general: argumente epistemologice, privind natura cunoaşterii, limitele adevărului accesibil, şi faili bilitatea cognitivă; antropologice, privind natura umană, diversitatea ireductibilă a persoanelor, nevoia irepresibi lă de alegere autonomă caracteristică omului moden; exis tenţiale, privind traiectoria individuală ca experiment unic de viaţă sau ca aventură a manifestării personalităţii; şi axio logice, privind valoarea în sine a diversităţii. Nu lipsesc, în această construcţie, nici argumentele de ontologie socială - privind raportul de forţe între componentele societăţii mo derne-, nici cele pedagogice, privind metodele optime de 8 ADRIAN-PAUL ILIESCU asistare a dezvoltării personalităţii. Aşa cum s-a remarcat de către comentatori, demersul millian se sprijină şi pe o filozofie (optimistă) a istoriei, precum şi pe un anumit tip de raţionalism propriu secolului XIX. Nu este nevoie ca aceste undamente filozofice sau de ordin teoretic general să fie prezentate pe larg aici; cititorul atent le va identifi ca uşor în text. Este însă necesar să fie aduse comparativ în prim-plan contraargumentele care se opun ideilor au torului britanic, deoarece punerea în contrast a interpre tărilor concurente privitoare la libertate are avantajul că, pe de o parte, clariică poziţia lui Mill, eliminând unele con fuzii posibile, şi că, pe de altă parte, indică unde anume se localizează de fapt forţa ei (după cum sugerează şi unde se află punctele sale vulnerabile). Cel mai vizibil dintre argumentele pentru protejarea li bertăţii individuale aduse în carte este cel epistemologic. Ca reprezentant al tradiţiei empiriste britanice, Mill plea că de la premisa failibilităţii cunoaşterii umane; el expune pe larg argumentele privind caracteul parţial şi fragmen tar al adevărurilor în care credem, relativitatea acestora şi omniprezenta posibilitate a infirmării lor. Insistenţa cu care amendează încrederea curentă, necritică, în adevăru rile consacrate, energia cu care pledează pentru libertatea generală de căutare a unor noi adevărui şi de repunere per manentă în dezbatere a ideilor admise au sugerat comen tatorilor (lui John Gray, printre alţii) prezentarea lui Mill ca precursor al failibilismului lui Karl Popper. Ceea ce interesează nu este însă învederarea unei eventuale «ul tramodernităţi a lui Mill, ci faptul că failibilismul său » justifică amplificarea libertăţii individuale de expresie şi, mai ales, reducerea la minim a intevenţiei restrictive a Au torităţii (statului, societăţii sau a simplei opinii publice) în dezbaterea de idei. De vreme ce orice adevăr pe care s-ar